3ra-419/19 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Condiţiile şi modul de susţinere financiară a campaniilor electorale, răspunderea juridică
3ra-419/19 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-419/19
Instanța de fond: CA Chișinău – A. Pahopol
DECIZIE
24 februarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță
Judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Maria Ghervas
examinând recursul declarat de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova”,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Partidul Politic
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale
Centrale, intervenient accesoriu Partidul Politic „Șor” cu privire la contestarea actului
administrativ,
împotriva hotărârii din data de 23 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
constată:
La 20 februarie 2019 Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova”, (în continuare PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”) a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenient
accesoriu Partidul Politic „Șor” (în continuare PP „Șor”), solicitând anularea hotărârii
Comisiei Electorale Centrale nr. 2345 din data de 17 februarie 2019 cu privire la
contestațiile nr. CEC-10AP/57 și CEC-10AP/58 din 11 februarie 2019 și obligarea
Comisiei Electorale Centrale să reexamineze contestațiile menționate.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că la data de
11 februarie 2019, reprezentantul cu drept de vot consultativ al PP „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova”, Maxim Lebedinschi, a depus la Comisia
Electorală Centrală contestațiile nr. CEC- 10AP/57 și CEC- 0AP/58, prin care a
solicitat aplicarea PP „Șor” și concurenților electorali din partea PP „Șor” Olgăi
Vlasenco din circumscripția electorală uninominală nr. 15, or. Călărași și lui Igor
Țîbîrnă din circumscripția electorală uninominală nr. 12, or. Sîngerei a sancțiunilor ce
se impun conform prevederilor art. 75 din Codul electoral.
Drept temei de depunere a contestaților a servit faptul că la 11 ianuarie 2019 în
or. Călărași și la 30 ianuarie 2019 în or. Sîngerei, candidații electorali din partea PP
„Șor” au împărțit cadouri localnicilor și anume: calendare, ceasuri și pliante
informative despre activitatea PP „Șor” și în susținerea candidaților numiți mai sus.
1
În contestații PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a invocat
încălcarea de către concurenții electorali din partea PP „Șor” a prevederilor art. 41
alin. (1), alin. (2), lit. a), d), e). f), alin. (4) - (6) și alin. (10) din Codul electoral, art.
1811 alin. (1) și alin. (3) din Codul penal, hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.
1988 din data de 21 decembrie 2019 cu privire la stabilirea plafonului general al
mijloacelor financiare ce pot fi virate în contul „Destinat grupului/ grupurilor de
inițiativă” la alegerile parlamentare din data de 24 februarie 2019 și Regulamentului
privind modalitatea plasării publicității electorale și de promovare politică pe
panourile publicitare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3328
din data de 28 aprilie 2015.
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a precizat că ceasurile de
perete, pe care sunt imprimate sigla și denumirea PP „Șor”, au fost dăruite de
concurenții electorali, ale căror acțiuni se contestă, cu scop de agitație electorală,
ceasurile fiind excluse din categoria cadourilor simbolice enumerate la art. 1811 alin.
(3) din Codul penal.
În opinia reprezentantului PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”
ceasurile nu puteau fi achiziționate și achitate până la începerea campaniei electorale,
decât din contul „Fond destinat grupurilor de inițiativă” sau din contul „Fond
electoral”, iar prețul de 40 de lei este unul suspect de mic, întrucât din anunțurile de
prețuri la ceasuri se constată că cel mai mic preț pentru un ceas similar în Republica
Moldova este de 272 lei și circa 10 euro în România, fără baterie și imprimarea
logoului.
Reclamantul a susținut că concurenții electorali sus- menționați au făcut agitație
electorală cu materiale achiziționate din fonduri nedeclarate, contrar prevederilor art.
1811 din Codul penal, în care se conține lista materialelor de propagandă electorală
admisibilă și care este exhaustivă.
Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2345 din 17 februarie 2019 au
fost respinse ca neîntemeiate contestațiile nr. CEC-10AP/57 și CEC-10AP/58 din
data de 11 februarie 2019 ale PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” consideră că hotărârea dată
este ilegală, făcând referire la prevederile Regulamentului privind finanțarea
companiilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3352
din 04 mai 2015 și art. 1811 din Codul penal.
Potrivit pct. 13 subpct. 3 al Regulamentului privind finanțarea companiilor
electorale, în campania electorală este strict interzis oferirea de către concurenții
electorali a unor sume de bani, cadouri, a bunurilor materiale fară plată, inclusiv din
ajutoare umanitare sau din alte acțiuni de binefacere cu excepția cadourilor simbolice,
reprezentând publicitate electorală sau politică, confecționate din mijloace declarate
de pe contul „Fond electoral”, ce poartă simbolica concurentului electoral, precum:
afișe, pliante, cărți poștale, calendare, caiete, ilustrate, pixuri, brichete, cutii de
chibrituri, insigne, ecusoane, CD-uri, DVD-uri, suporturi de stocare USB, fanioane,
steaguri, cărți, pungi, tricouri, chipiuri, eșarfe, fulare și altele a căror valoare pentru o
unitate nu depășește două unități convenționale stabilite conform legislației în
vigoare.
Reprezentantul reclamantului remarcă faptul că sintagma „și altele” se referă la
alte bunuri a căror valoare nu depășește 2 unități convenționale pe unitate, dar fară
simbolica partidului, care ar constitui un preț suplimentar.
2
Astfel, din moment ce ceasurile litigioase reprezintă materiale de propagandă
electorală contrare normelor imperative ale legii, PP „Șor” nu era în drept să le
achiziționeze din fond electoral și să facă propagandă electorală cu materiale
interzise, iar Comisia Electorală Centrală, contrar prevederilor art. 1811 din Codul
penal, neîntemeiat a considerat ca fiind regulamentară achiziționarea din fondul
electoral și agitație electorală a ceasurilor cu simbolică de partid.
Comisia Electorală Centrală a examinat superficial chestiunea cu privire la
prețul real al ceasurilor litigioase, reținând exclusiv un contract încheiat între PP
„Șor” și SRL „DFI”, fără a solicita date cu privire la prețurile de achiziție a
ceasurilor, documente vamale prin care au fost introduse pe teritoriul Republicii
Moldova, mai ales că, SRL „DFI” este unul dintre donatorii PP „Șor”, iar unic
fondator al acestei companii este mama Președintelui partidului „Șor”, doamna Ilona
Șor.
Curtea de Apel Chișinău, prin hotărârea din data de 23 februarie 2019 a respins
ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către PP „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale,
intervenient accesoriu Partidul Politic „Șor” cu privire la contestarea actului
administrativ.
Împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din data de 23 februarie 2019 a
depus recurs PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, prin care a solicitat
admiterea recursului, casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri privind
admiterea cererii de chemare în judecată, anularea hotărârii Comisiei Electorale
Centrale nr. 2345 din data de 17 februarie 2019 în partea respingerii contestațiilor
depuse de către PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și obligarea
Comisiei Electorale Centrale să reexamineze contestațiile menționate.
În motivarea recursului recurentul a indicat că la emiterea hotărârii contestate au
fost încălcate sau aplicate eronat normele de drept material.
În opinia recurentului Comisia Electorală Centrală neîntemeiat a neglijat faptul
recunoașterii de către PP „Șor” că ceasurile reprezintă niște materiale de propagandă
electorală, materiale care au fost donate alegătorilor pe întreg parcursul perioadei
electorale, inclusiv în cadrul campaniei electorale.
Astfel, din moment ce ceasurile litigioase reprezintă materiale de
propagandă electorală, contrare normelor imperative ale legii, PP „Șor” nu era în
drept să le achiziționeze din fond electoral și să facă propagandă electorală cu
materiale interzise.
Recurentul a criticat hotărârea instanței de fond ca fiind arbitrară referitor modul
de examinare a contestațiilor de către Comisia Electorală Centrală, or Comisia
Electorală Centrală, nedeținând competență pentru a verifica proveniența mărfurilor
procurate, s-a expus prematur asupra prețurilor cadourilor electorale ca nedepășind
valoarea legală admisă.
De asemenea, a menționat că este arbitrară concluzia instanței referitor la faptul
că contractul de prestări servicii nr. 02/1218 din 04 decembrie 2018 privind livrarea
bunurilor cu logoul și simbolul PP „Șor”, inclusiv ceasuri de perete în cantitate de 5
470 bucăți, în valoare totală de 7 280 USD (preț unitar 1,28 USD ), a fost încheiat în
afara perioadei electorale și legalitatea acestei tranzacții depășește limitele judecării
pricinii, or, în condițiile în care ceasurile au fost achiziționate în afara perioadei
electorale, dar donate în cadrul perioadei electorale, atunci bunurile pot fi
achiziționate doar din fond electoral.
3
Mai mult, contractul din 04 decembrie 2018 doar confirmă alegațiile
recurentului privind nedeclararea ceasurilor litigioase, or, acest contract prevede
exclusiv prețul pentru imprimarea logo-ului pe ceas. De altfel, aceste sume nu au
putut fi regăsite în raportul financiar chiar al Partidului pentru perioada 01 ianuarie
2018 -10 februarie 2018.
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a indicat că este de neînțeles
argumentul instanței de fond privind lipsa unei solicitări clare din partea
contestatarului, or, acesta a solicit la Comisia Electorală Centrală atragerea la
răspundere a concurentului denunțat, iar tipul de răspundere fiind în competența
exclusivă a Comisiei Electorale Centrale, indiferent de solicitările contestatarului.
În conformitate cu art. 74, alin. (6) al Codului electoral împotriva hotărârii
instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar
împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la data de 23 februarie
2019, ora 14:59.
Calea de atac în ordine de recurs a fost demarată de către PP „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova” în interiorul termenului legal, ori cererea de
recurs a fost înregistrată în cadrul Curții Supreme de Justiție la 24 februarie 2019,ora
14:06.
Verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu criticile formulate în
recurs, materialele cauzei și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus
de către PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” neîntemeiat și care
urmează să fie respins din considerentele ce preced.
În conformitate cu art.73, alin. (7) al Codului electoral, contestațiile depuse la
instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de
procedură civilă și ale Legii contenciosului administrativ.
Conform art. 30, alin. (3) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data
de 10 februarie 2000, recursul se judecă în condițiile Codului de procedură civilă.
Prin prisma art. 442, alin. (1) al Codului de procedură civilă, instanța de recurs,
judecând recursul, verifică în limitele invocate în recurs și în baza referinței
intimatului, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.
În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. a) al Codului de procedură civilă
instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină
decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile
atacate cu recurs.
În speță, PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a invocat că
Comisia Electorală Centrală a examinat superficial chestiunea cu privire la prețul real
al ceasurilor litigioase, respingând ca fiind neîntemeiate contestațiile nr. CEC-
10AP/57 și CEC-10AP/58 din 11 februarie 2019, depuse de către reprezentantul cu
drept de vot consultativ al PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Maxim
Lebedinschi.
Instanța de recurs a menționat că prin contestațiile din 11 februarie 2019 PP
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a contestat acțiunile PP „Șor” și a
concurenților electorali din partea PP „Șor” Olgăi Vlasenco în circumscripția
electorală uninominală nr. 15, or. Călărași și lui Igor Țîbîrnă în circumscripția
electorală uninominală nr. 12, or. Sîngerei. Motiv de depunere a contestațiilor a servit
faptul că candidații din partea PP „Șor” au împărțit cadouri localnicilor și anume:
4
calendare, ceasuri și pliante informative despre activitatea PP „Șor”. În opinia
contestatarului ceasurile donate alegătorilor depășesc cu mult valoarea admisă de
lege.
Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2345 din data de 17 februarie
2019 au fost respinse ca neîntemeiate contestațiile nr. CEC-10AP/57 și CEC-
10AP/58 din data de 11 februarie 2019 ale PP „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova”.
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, prin prisma legalității a
criticat hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2345 din data de 17 februarie 2019,
invocând că însuși PP „Șor” a recunoscut că ceasurile reprezintă niște materiale de
propagandă electorală, materiale care au fost donate alegătorilor pe întreg parcursul
perioadei electorale, inclusiv în cadrul campaniei electorale, iar Comisia Electorală
Centrală a examinat exclusiv chestiunea ce vizează ceasurile donate în cadrul
companiei electorale, dar nu și chestiunea cu privire la donarea ceasurilor în afara
companiei electorale.
Aici, Colegiul reține ca fiind neîntemeiate observațiile recurentului, ori din
analiza hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2345 din data de 17 februarie 2019
rezultă că s-au respins contestațiile ca fiind neîntemeiate, făcându-se referire la
prevederile art. 41 alin. (5) în coroborare cu alin. (6) din Codul electoral, potrivit
cărora concurenților electorali li se interzice să ofere alegătorilor bani, să le distribuie
fară plată bunuri materiale, inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acțiuni de
binefacere. Regula respectivă nu se aplică în cazul cadourilor simbolice, reprezentând
publicitate electorală sau politică, confecționate din mijloace declarate de pe contul
„Fond electoral”, care poartă simbolica concurentului electoral și a căror valoare de
piață nu depășește 2 unități convenționale.
La fel, în hotărârea contestată se menționează că, pct. 13 subpct. (3) din
Regulamentul privind finanțarea campaniilor electorale, aprobat prin hotărârea CEC
nr. 3352 din 04 mai 2015, enumeră cu titlu de exemplu bunurile ce pot constitui
cadouri simbolice, nelimitându-se doar la cele specificate, fiind indicate și altele, cu
condiția să nu depășească valoarea de 2 unități convenționale și să nu se atribuie la
excepțiile prevăzute de alin. (5) art. 41 din Codul electoral. Aceeași situație este
prevăzută și la art. 1811 alin. (3) din Codul penal, la care a facut trimitere
contestatarul, unde lista bunurilor enumerate nu este una exhaustivă, ci este
exemplificată, fapt dovedit prin utilizarea prepoziției „precum” în textul normei, ceea
ce semnifică „ca de exemplu”.
Colegiul lărgit menționează că Comisia Electorală Centrală a verificat
proveniența cheltuielilor pentru achiziționarea ceasurilor, care sunt reflectate în
Raportul privind veniturile și cheltuielile din campania electorală a concurentului
electoral PP „Șor” la situația din 01 februarie 2019. Din contractele prezentate în
calitate de probe, rezultă că valoarea unui ceas de perete se încadrează în limita
prevăzută de lege. Oferirea acestuia în calitate de obiect de promovare politică sau
electorală nu este interzisă, întrucât bunurile oferite în calitate de cadouri simbolice
nu se rezumă doar la lista prevăzută la pct. 13 subpct. (3) din Regulamentul privind
finanțarea campaniilor electorale.
Instanța de recurs apreciază ca fiind corecte concluziile instanței de fond în
privința faptului respectării de către Comisia Electorală Centrală a prevederilor de
drept menționate, suplimentar constatând că această interpretare este logică, având în
vedere imposibilitatea indicării în norma de drept a tuturor obiectelor care pot fi
5
atribuite la categoria „cadourilor simbolice”, principalul criteriu fiind limita valorică,
care nu poate fi depășită.
Instanța de recurs a mai constatat că PP „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova” în contestațiile formulate a solicitat aplicarea concurențelor electorali a
sancțiunilor prevăzute de art.75 din Cod electoral, fără a specifica care anume
sancțiune urmează a fi aplicată.
În conformitate cu art. 75 din Cod electoral, (1) persoanele fizice și juridice care
încalcă prevederile legislației electorale, împiedică exercitarea liberă a drepturilor
electorale ale cetățenilor, împiedică activitatea organelor electorale, poartă
răspundere în conformitate cu legislația în vigoare.
(2) pentru încălcarea legislației electorale, Comisia Electorală Centrală sau
consiliul electoral de circumscripție poate aplica grupului de inițiativă sau
concurenților electorali următoarele sancțiuni:
a) avertisment;
b) anularea înregistrării grupului de inițiativă;
c) intentarea procesului contravențional conform legislației;
d) lipsirea de alocații de la bugetul de stat, ca sancțiune de bază sau
complementară;
e) solicitarea anulării înregistrării concurentului electoral.
(5) anularea înregistrării se aplică la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, iar
în cazul alegerilor locale - și la solicitarea consiliului electoral de circumscripție, prin
hotărâre judecătorească definitivă care constată:
a) folosirea de către concurentul electoral a fondurilor financiare și materiale
nedeclarate sau depășirea cheltuielilor peste plafonul mijloacelor din fondul electoral;
b) utilizarea de către concurentul electoral a mijloacelor financiare din
străinătate;
c) nesuspendarea din funcție de către candidatul care are această obligație. In
acest caz se anulează înregistrarea candidatului independent sau se exclude din lista
concurentului electoral candidatul respectiv;
d) încălcarea de către concurentul electoral a prevederilor art.52 alin.(3).
(6) în cazurile prevăzute la alin.(5), Comisia Electorală Centrală sau consiliul
electoral de circumscripție adresează o cerere de anulare a înregistrării concurentului
electoral, prin adoptarea unei hotărâri în acest sens, Curții de Apel Chișinău, în cazul
alegerilor parlamentare și prezidențiale, sau instanței de judecată în a cărei rază
teritorială se află consiliul electoral respectiv, în cazul alegerilor locale generale sau
al alegerilor locale noi. Instanța de judecată va examina cererea și va emite o hotărâre
asupra acesteia în decursul a 5 zile, dar nu mai târziu de ziua anterioară alegerilor.
Aici, Colegiul menționează că PP „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova” în contestațiile depuse nu a formulat cert solicitările sale.
În acest sens, Colegiul consideră oportun de a reitera că alegațiile PP „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova” cu privire la ilegalitatea hotărârii Comisiei
Electorale Centrale nr. 2345 din data de 17 februarie 2019 sunt injuste și corect au
fost respinse de instanța de fond, ori în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (l) al
Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000, actul administrativ
contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care:
a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii;
b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței;
c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.
6
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție menționează că recurentul nu invocă încălcarea procedurii și nu pune la
îndoială competența și împuternicirile Comisiei Electorale Centrale la examinarea
contestațiilor nr. CEC-10AP/57 și nr. CEC-10AP/58 și nici nu invocă alte temeiuri
ilegale, care ar conduce la anularea actului.
Analizând argumentele recursului coroborate cu circumstanțele de fapt și de
drept, pe care este întemeiată hotărârea Curții de Apel Chișinău din data de 23
februarie 2019, instanța de recurs consideră că s-a ajuns la o concluzie corectă și
argumentată cu privire la respingerea cererii de chemare în judecată înaintată de către
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, ori instanța de fond a determinat
corect circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii,
apreciind probele prezentate de părți în corespundere cu prevederile art. 130 al
Codului de procedură civilă, multiaspectual, complet, în ansamblul și interconexiunea
lor, aplicând corect normele de drept material și procedural.
Astfel, ținând cont de cele expuse și având în vedere faptul că hotărârea din data
de 23 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău este întemeiată și legală, iar
argumentele invocate de către PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” sunt
neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține hotărârea
din data de 23 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova”
Se menține hotărârea din data de 23 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Partidul
Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale
Centrale, intervenient accesoriu Partidul Politic „Șor” cu privire la contestarea actului
administrativ.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței
judecătorul Ion Druță
judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Maria Ghervas
7