3ra-474/19 — anularea hotararilor Comisiei Electorale Centrale

Dosarul nr. 3ra-474/19 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Anatolie Minciuna) D E C I Z I E 8 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Valeriu Doagă Nina Vascan Victor Burduh Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de către Vladimir Arseni, în cauza civilă, intentată la contestațiile depuse de Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârilor Comisiei Electorale Centrale, împotriva hotărârii din 7 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- au respins contestațiile depuse de către Vladimir Arseni, c o n s t a t ă : La 06 martie 2019, Vladimir Arseni a depus contestații împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea: - hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2414 din 03.03.2019 cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor Parlamentului Republicii Moldova în circumscripția națională și circumscripțiile uninominale din 24 februarie 2019, - hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2415 din 03.03.2019 cu privire la excluderea din procesul de atribuire a mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova a partidelor și altor organizații social-politice, care nu au trecut pragul minim de reprezentare la alegerile parlamentare în circumscripția națională din 24 februarie 2019,

- hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2416 din 03.03.2019 cu privire la numărul mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova ce revin concurenților electorali în circumscripția națională în urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, - hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2417 din 03.03.2019 cu privire la atribuirea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova 1 concurenților electorali, conform rezultatelor obținute în circumscripțiile electorale uninominale la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, - hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2418 din 03.03.2019 cu privire la atribuirea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova concurenților electorali, conform rezultatelor obținute în circumscripția electorală națională la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, - hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2419 din 03.03.2019 cu privire la declararea candidaților supleanți la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripția națională din partea concurenților electorali în urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, - hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2420 din 03.03.2019 pentru aprobarea Raportului cu privire la rezultatele alegerilor Parlamentului Republicii Moldova din 24 februarie 2019,

- hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2421 din 03.03.2019 cu privire la participarea cetățenilor la votare în cadrul referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, - hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2422 din 03.03.2019 cu privire la totalizarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, - hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2423 din 03.03.2019 pentru aprobarea Raportului privind organizarea și desfășurarea referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019. Prin încheierea din 7 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost conexate contestațiile într-o singură procedură. În motivarea contestațiilor, Vladimir Arseni și-a exprimat dezacordul în privința hotărârilor Comisiei Electorale Centrale enunțate supra.

Prin hotărârea din 7 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-au respins ca neîntemeiate contestațiile depuse de Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii nr. 2414 din 03.03.2019 cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor Parlamentului Republicii Moldova în circumscripția națională și circumscripțiile uninominale din 24 februarie 2019, hotărârii nr. 2415 din 03.03.2019 cu privire la excluderea din procesul de atribuire a mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova a partidelor și altor organizații social-politice, care nu au trecut pragul minim de reprezentare la alegerile parlamentare în circumscripția națională din 24 februarie 2019, hotărârii nr. 2416 din 03.03.2019 cu privire la numărul mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova ce revin concurenților electorali în circumscripția națională în urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, hotărârii nr. 2417 din 03.03.2019 cu privire la atribuirea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova concurenților electorali, conform rezultatelor obținute în circumscripțiile electorale uninominale la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, hotărârii nr. 2418 din 03.03.2019 cu privire la atribuirea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova concurenților electorali,

conform rezultatelor obținute în 2 circumscripția electorală națională la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, hotărârii nr. 2419 din 03.03.2019 cu privire la declararea candidaților supleanți la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripția națională din partea concurenților electorali în urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, hotărârii nr. 2420 din 03.03.2019 pentru aprobarea Raportului cu privire la rezultatele alegerilor Parlamentului Republicii Moldova din 24 februarie 2019, hotărârii nr. 2421 din 03.03.2019 cu privire la participarea cetățenilor la votare în cadrul referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, hotărârii nr. 2422 din 03.03.2019 cu privire la totalizarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, hotărârii nr. 2423 din 03.03.2019 pentru aprobarea Raportului privind organizarea și desfășurarea referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019. La 8 martie 2019, Vladimir Arseni a declarat recurs împotriva hotărârii din 7 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că a înaintat două cereri de recuzare în privința judecătorului Minciuna Anatolie și acestea au fost respinse. Totodată, Vladimir Arseni a indicat că a depus și o cerere de recuzare în privința tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău. În acest context, recurentul Vladimir Arseni a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii din 7 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și remiterea prezentei cauze la rejudecare la o altă instanță. Conform articolului 74 alin. (6) din Codul electoral, împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Astfel, se constată că în condițiile speței, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece hotărârea primei instanțe a fost pronunțată public la 7 martie 2019, iar cererea de recurs a fost înregistrată în Secția scrisori și audiență a Curții Supreme de Justiție la 8 martie 2019. Verificând hotărârea supusă controlului judiciar, prin prisma criticilor formulate în cererea de recurs depusă de către Vladimir Arseni, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea hotărârii din 7 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, din motivele ce succed.

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (7) din Codul electoral, contestațiile depuse la instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Legii contenciosului administrativ. În temeiul art. 30 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, recursul se judecă în condițiile Codului de procedură civilă. În sensul art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în 3 recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. Articolul 444 din Codul de procedură civilă stipulează că recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs. În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege, de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost pricinuită.

Conform art. 3 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; subdiviziunile autorităților publice; funcționarii din structurile specificate la lit.a) și b). Din conținutul contestațiilor înaintate de către recurentul Vladimir Arseni, cît și din materialele administrate în prezenta cauză, se atestă că acesta a invocat dezacord față de hotărârile Comisiei Electorale Centrale enunțate supra, fără a indica anumite argumente pertinente și concludente în acest sens.

Totodată, Vladimir Arseni nu a invocat cu trimitere la prevederile art. 26 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, temeiul juridic în baza căruia își susține acțiunea. Colegiul reține că potrivit art. 26 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Astfel, din sensul normei juridice citate, un act administrativ poate fi anulat, în tot sau în parte, doar în cazul în care se constată că acesta a fost emis cu încălcarea competenței, contrar prevederilor legii și procedurii stabilite.

Așadar, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) lit. g) Cod Electoral, în calitate de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală, conlucrează, în procesul de organizare și desfășurare a alegerilor cu - autoritățile administrației publice locale, în problemele selectării cadrelor calificate antrenate în activitatea organelor electorale, ale asigurării localurilor 4 secțiilor de votare cu cabine, urne de vot, computere și alte mijloace tehnico- materiale; - Ministerul Afacerilor Interne, la asigurarea pazei secțiilor de votare și a materialelor electorale. Conform art. 26 alin. (1) lit. k) Cod Electoral, în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuții: emite hotărâri referitoare la activitatea consiliilor electorale de circumscripție și birourilor electorale ale secțiilor de votare, la procedurile electorale, la modul de organizare și desfășurare a alegerilor și la chestiunile tehnico-administrative.

Conform art. 18 alin. (2) Cod Electoral, Comisia Electorală Centrală adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor. Hotărârile de modificare, de completare și de abrogare a hotărârilor adoptate anterior se adoptă în aceleași condiții. Cu trimitere la normele legale enunțate, Colegiul ajunge la concluzia că hotărârile care constituie obiectul prezentei acțiuni, au fost emise de către Comisia Electorală Centrală în exercițiul atribuțiilor conferite de lege, în temeiul art. 18 alin. (2), art. 26, 65 și 100 din Codul electoral nr. 1381-XII din 21 noiembrie 1997. Colegiul subliniază că Curtea de Apel Chișinău corect a reținut că Vladimir Arseni nu și-a motivat în fapt și în drept, necesitatea anulării hotărârilor Comisiei Electorale Centrale, precum și nici nu a invocat în concret, necesitatea anulării actelor menționate.

Totodată, Vladimir Arseni nu a indicat un pretins drept sau interes legal care iar fi fost lezat prin emiterea actelor administrative contestate și care în consecință, necesită apărate pe cale judiciară. Or, potrivit art. 12 Cod de procedură civilă, instanța de judecată soluționează pricinile civile în temeiul legislației Republicii Moldova, iar admiterea cerinței reclamantului de a-i acorda protecția judecătorească în valorificarea pretinsului drept lezat în conformitate cu dispozițiile art. 3 al. (1) al Legii contenciosului administrativ, urmează a fi precedată de constatarea existenții dreptului pretins a fi lezat. În privința argumentelor invocate în cererea de recurs de către Vladimir Arseni și anume că a înaintat două cereri de recuzare în privința judecătorului Minciuna Anatolie și acestea au fost respinse, precum și o cerere de recuzare în privința tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Colegiul explică următoarele.

Într-adevăr, Vladimir Arseni în ședința de judecată din 7 martie 2019, inițial a înaintat cererea de recuzare a judecătorului Minciuna Anatolie. Prin încheierea din 7 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău din 7 martie 2019, a fost respinsă cererea de recuzare ca fiind neîntemeiată. Ulterior, în aceiași ședință Vladimir Arseni a mai depus o cerere de recuzare repetată în privința aceluiași judecător, cerere care de asemenea, a fost respinsă ca neîntemeiată prin încheierea din 7 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În final, Vladimir Arseni a mai înaintat o cerere de recuzare în privința tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău, pe care instanța a considerat-o abuzivă, lăsând-o fără examinare.

În acest sens, Colegiul reține că art. 52 alin. (5) Cod de procedură civilă, stipulează că în proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiași 5 judecător și pentru aceleași motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea cauzei. Iar, conform art. 52 alin. (6) Cod de procedură civilă, cererea de recuzare depusă contrar prevederilor alin. (5) din prezentul articol în care invocă alte motive decât cele prevăzut la art.50 și 51 nu se examinează și se anexează la materialele dosarului printr-o încheiere protocolară.

Astfel, cu trimitere la norma legală indicată, Colegiul consideră că Curtea de Apel Chișinău corect nu a examinat cererea de recuzare înaintată în privința tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău, or, nu se admite recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea cauzei. În conformitate cu art. 429 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se consideră declarat și împotriva încheierilor, chiar dacă acestea au fost emise după pronunțarea hotărârii atacate cu recurs.

Referitor la încheierile prin care au fost respinse cererile de recuzare înaintate de către Vladimir Arseni, Colegiul reține că instanța de fond corect le-a respins și a indicat că acestea sunt abuzive și urmăreau scopul de a tergiversa judecarea cauzelor, ori motivele invocate sunt formale și declarative, iar contestatorul inițiind procese judiciare, având în vedere caracterul acestora de contencios electoral și termenii restrânși de judecare, urma preventiv să depună maximă diligență pentru a-și apăra drepturile sale, inclusiv prin angajarea unui avocat și să de-a dovadă de bună-credință, fiind parte interesată în soluționarea cauzei. Mai mult, Colegiul relevă că acțiunile judecătorului împotriva căruia a fost îndreptată recuzarea au fost conforme normelor procesuale și nu pun la îndoială imparțialitatea acestora.

În temeiul celor indicate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de fond just a constatat că Vladimir Arseni nu și-a exercitat pe deplin sarcina probațiunii, nu a indicat actul normativ care prevede dreptul pretins a fi lezat de către pârât prin intermediul hotărârilor contestate și corect a ajuns la concluzia de a respinge acțiunea drept neîntemeiată. Colegiul decelează că nu au fost constatate, din oficiu, anumite temeiuri prevăzute de art. 26 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, care ar duce la anularea hotărârilor contestate, ori hotărârile care sunt obiectul litigiului au fost adoptate cu respectarea competenței de către Comisia Electorală Centrală, cu respectarea procedurii stabilite de Codul Electoral și sunt legale în fond, fără a fi încălcate anumite prevederi legale imperative.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe este întemeiată și legală, iar recurentul Vladimir Arseni nu a invocat în 6 cererea de recurs careva argumente care ar indica la ilegalitatea acesteia, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține hotărârea din 7 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Vladimir Arseni. Se menține hotărârea din 7 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, intentată la contestațiile depuse de către Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârilor Comisiei Electorale Centrale.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Valeriu Doagă Nina Vascan Victor Burduh Tamara Chișca-Doneva 7