3ra-530/20 — cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ şi obligarea emiterii actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
3ra-530/20 — cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-530/20
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud:. V. Clima, G. Dașchevici, M. Guzun)
Î N C H E I E R E
13 martie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului declarat de Partidul Politic „Șor”,
reprezentat de avocatul Vadim Banaru,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de Partidul Politic „Șor” împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță
Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, concurentul electoral
Ștefan Gațcan cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului
administrativ,
împotriva hotărârii din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care
acțiunea depusă de Partidul Politic „Șor” a fost respinsă,
c o n s t a t ă:
La 07 martie 2020 Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale,
persoană terță Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,
concurentul electoral Gațcan Ștefan cu privire la anularea pct. 1 din Hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 3792 din 04 martie 2020 și obligarea emiterii unei hotărâri de
constatare a încălcărilor cu aplicarea sancțiunilor corespunzătoare solicitate în
contestația nr. CEC-10APN/1 din 27 februarie 2020, și anume înaintarea unei solicitări
Curții de Apel Chișinău privind anularea înregistrării lui Ștefan Gațcan, candidat la
funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și aplicarea față de concurentul
electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a
sancțiunii sub forma lipsirii de alocații de la bugetul de stat pe un termen de un an (f.d.
1-8).
În motivarea acțiunii, reclamantul Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul
Vadim Banaru a indicat că la 27 februarie 2020 a depus la Comisia Electorală Centrală
contestația nr. CEC-10APN/1 cu privire la abaterile de la prevederile legale în
activitatea de finanțare a campaniei electorale a Partidului Politic „Partidul Socialiștilor
1
din Republica Moldova” pentru alegerile parlamentare noi din 15 martie 2020 în
circumscripția uninominală nr. 38, municipiul Hâncești.
Reclamantul a susținut că prin această contestație a solicitat verificarea fluxului
financiar de pe contul Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova”, contul grupului de inițiativă înregistrat în susținerea lui Ștefan Gațcan,
candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului
Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și de pe contul cu mențiunea
„Fond electoral” al acestuia; înaintarea unei solicitări Curții de Apel Chișinău privind
anularea înregistrării lui Ștefan Gațcan, candidat la funcția de deputat în Parlamentul
Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova”; aplicarea față de concurentul electoral din partea Partidului Politic „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova” a sancțiunii sub forma lipsirii de alocații de la
bugetul de stat pe un termen de un an și sesizarea organelor competente în vederea
atragerii persoanelor vinovate la răspundere.
Reclamantul a notat că prin contestația nr. CEC-10APN/1 a făcut referire la
faptul că, la 26 februarie 2020, Iurie Rotaru, primar al comunei Onești, r-nul Hâncești,
a pus la dispoziția lui Ștefan Gațcan, candidat la funcția de deputat în Parlamentul
Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova”, Casa de Cultură a comunei Onești. În timpul orelor de muncă, Iurie Rotaru,
primar al comunei Onești, împreună cu Ștefan Gațcan și Grigore Novac, deputat din
partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, au făcut
agitație electorală în incinta unui bun din domeniul public al administrației publice
locale. Mai mult, locuitorilor comunei Onești, r-nul Hâncești le-au fost distribuite
concomitent ziarul „Socialiștii” și anunțuri care conțineau mulțumiri anticipate
adresate lui Iurie Rotaru. Totodată, Casa de Cultură a comunei Onești, r-nul Hâncești
a fost folosită fără a fi achitată plata pentru chiria spațiului și în lipsa contractelor de
locațiune, fiind astfel încălcate prevederile art. 52 din Codul electoral. De asemenea,
Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, având statut de
concurent electoral, a creat în incinta Centrului Medicilor de Familie din comuna
Onești, r-nul Hâncești un centru medical improvizat, unde s-au acordat servicii de
asistență medicală gratuită locuitorilor comunei, ceea ce constituie, în opinia sa „mită
electorală”, respectiv acțiunile date urmează a fi verificate prin prisma art. 1811 din
Codul penal.
Reclamantul a afirmat că la 04 martie 2020, Comisia Electorală Centrală a
adoptat Hotărârea nr. 3792 cu privire la contestația nr. CEC-10APN/1 din 27 februarie
2020 a Partidului Politic „ Șor”, iar potrivit pct. 1 din partea dispozitivă a acestui act
administrativ, a fost respinsă ca neîntemeiată contestația nr. CEC- 10APN/1 din
27 februarie 2020 a Partidului Politie „Șor” în partea referitoare la finanțarea
campaniilor electorale și utilizarea abuzivă a resurselor administrative de către
concurentul electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova”, Ștefan Gațcan. Totodată, potrivit pct. 2 din actul administrativ menționat,
s-a dispus a fi remis Procuraturii Anticorupție contestația nr. CEC-10APN/1 din
27 februarie 2020 a Partidului Politic „Șor” în partea referitoare la posibila existență a
infracțiunii de corupere a alegătorilor comise de concurentul electoral din partea
Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Ștefan Gațcan,
precum și toate actele acumulate în procesul de investigare.
Reclamantul a invocat că fiind analizată motivarea Hotărârii Comisiei Electorale
Centrale nr. 3792 din 04 martie 2020 și raportată la pct. l din partea dispozitivă a
2
acestea, a constatat că organul electoral a emis un act administrativ ilegal, prin care
Partidul Politic „Șor” este vătămat în drepturile sale, deoarece implicarea nelegitimă a
persoanelor cu funcție de demnitate publică, în persoana lui Iurie Rotaru, primar al
comunei Onești, r-nul Hâncești, și utilizarea abuzivă a resurselor administrative
(oferirea bunului din domeniul public al administrației publice locale cu titlu gratuit)
în campania electorală în favoarea concurentului electoral din partea Partidului Politic
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Ștefan Gațcan, a fost făcută în dauna
Partidului Politic „Șor”, care își are propriul candidat la alegerile parlamentare noi în
circumscripția uninominală nr. 38, municipiul Hâncești, stabilite pentru data de
15 martie 2020, întrucât măsura administrativă reclamată este inechitabilă, fiind redusă
egalitatea de șanse pentru toți candidații și toate partidele politice pe parcursul
procesului electoral.
Reclamantul a punctat că din cauză că a fost vătămat în drepturi de către Comisia
Electorală Centrală, consideră că este îndreptățit să-și revendice drepturile încălcate
prin formularea respectivei acțiuni (acțiune de contestare și obligare) în contenciosul
administrativ și, în atare circumstanțe, actul administrativ individual contestat urmează
a fi anulat, cu obligarea pârâtului întru emiterea actului solicitat, și anume constatarea
încălcărilor invocate cu emiterea unei hotărâri de înaintare a unei solicitări Curții de
Apel Chișinău privind anularea înregistrării lui Ștefan Gațcan, candidat la funcția de
deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova”.
Reclamantul a relevat că în motivarea respingerii solicitării de a constata
încălcarea legislației electorale, privind utilizarea de către concurentul electoral din
partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a resurselor
administrative în campania electorală (în speță Casa de Cultură a comunei Onești) fără
a fi achitată plata pentru chiria spațiului și în lipsa unui contract de locațiune, Comisia
Electorală Centrală a reținut că partea, ale cărei acțiuni s-au contestat, a prezentat
Comisiei în calitate de probe în copie: dispoziția primarului comunei Onești nr. 6 din
03 februarie 2020 „Cu privire la stabilirea locului de afișaj electoral și locul pentru
desfășurarea întrunirilor cu concurenții electorali”, prin care sala din Casa de Cultură
a comunei Onești a fost acordată concurenților electorali în calitate de loc pentru
desfășurarea întrunirilor cu alegătorii; cererea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor
din Republica Moldova”, înregistrată la Primăria comunei Onești sub nr. 12 din
26 februarie 2020, prin care se solicită asigurarea accesului în Casa de Cultură cu
ocazia desfășurării unei întruniri cu alegătorii și contractul de comodat nr. 1 din
26 februarie 2020, încheiat între Primăria comunei Onești (comodant) și Partidul
Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”. Potrivit pct. 2.1. și 2.2. din
contractul respectiv, comodantul acordă comodatarului în folosință sala din Casa de
Cultură din comuna Onești pentru data de 26 februarie 2020, în intervalul orelor
13:00 - 14:00, pentru întrunirea cu locuitorii comunei. Comodatul se oferă cu titlu
gratuit.
Reclamantul a relatat că Comisia Electorală Centrală a apreciat probele
prezentate ca fiind capabile să ateste faptul că acțiunile concurentului electoral din
partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” nu contravin
art. 52 alin (9) din Codul electoral.
Reclamantul a considerat îndoielnică constarea Comisiei Electorale Centrale că
contractul de comodat cu nr. 1 din 26 februarie 2020, încheiat între Primăria comunei
Onești (comodant) și Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”
3
(comodatar), a fost reflectat în Raportul privind veniturile și cheltuielile din campania
electorală a alegerilor parlamentare noi din 15 martie 2020 a concurentului electoral
din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (săptămâna
a III-a), la categoria donații și înregistrat la Comisie sub nr. CEC- 04/55 din
28 februarie 2020. De altfel, Comisia a constatat că în anexa nr. 31 la Regulamentul
privind finanțarea campaniilor electorale, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale
Centrale nr. 3352/2015, cu modificările ulterioare, concurentul electoral din partea
Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a reflectat (la poziția
nr. 1) serviciul de folosire a sălii Casei de Cultură a comunei Onești în baza contractului
de comodat nr. 1 din 26 februarie 2020.
Reclamantul a precizat că în conformitate cu art. 41 alin. (3) lit. d) din Codul
electoral, se interzice finanțarea ori susținerea materială, sub orice formă, directă
și/ sau indirectă, a activității partidelor politice, grupurilor de inițiativă, a campaniilor
electorale/concurenților electorali de către autoritățile publice, organizațiile,
întreprinderile, instituțiile publice, alte persoane juridice finanțate de la bugetul public
sau care au capital de stat, cu excepția cazurilor în care acordarea de servicii sau
susținerea materială este în mod expres prevăzută de legislație. Iar, potrivit
art. 26 alin. (6) lit. d) al Legii privind partidele politice nr. 294/2007, legiuitorul în mod
imperativ a interzis finanțarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susținerea
materială sub orice formă, directă și/sau indirectă, a partidelor politice de către:
d) autoritățile publice, organizațiile, întreprinderile, instituțiile publice, alte persoane
juridice finanțate de la bugetul public sau care au capital de stat, cu excepția cazurilor
în care acordarea de servicii sau susținerea materială este în mod expres prevăzută de
legislație. Astfel, consideră că autoritatea electorală neîntemeiat a atribuit caracter legal
folosirii resurselor administrative de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova” (exploatarea bunului public cu titlu de donație, privit de Comisia
Electorală Centrală ca serviciu de folosire), prin aceasta încălcând flagrant prevederile
art. 52 alin. (7) Cod electoral și art. 26 alin. (6) lit. d) al Legii privind partidele politice
nr. 294/2007.
Reclamantul a elucidat că prin contestația nr. CEC-10APN/1 din 27 februarie
2020, a reclamat și faptul că, după folosirea bunului public - Casa de Cultură a Comunei
Onești, r-nul Hâncești, la 26 februarie 2020, concurentul Partidului Politic „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova” și-a creat și un „mini-centru medical” în incinta
Centrului medicilor de Familie din comuna Onești, r-nul Hâncești, deci a folosit în
scopuri electorale un bun public. Dacă, în cazul întrunirii cu alegătorii în Casa de
Cultură a comunei Onești r-nul Hâncești, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova” a prezentat un contract de comodat, cu Centrul medicilor de
Familie din comuna Onești, r-nul Hâncești, nu a fost prezentat niciun act juridic pentru
aprecierea legalității folosirii resurselor administrative.
Reclamantul a menționat că Centrul medicilor de Familie din comuna Onești, r-
nul Hâncești, inclusiv și conducătorul acesteia, este subordonată direct Ministerului
Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a cărei ministru este Viorica Dumbrăveanu, care
anterior a deținut funcția de consilier al Președintelui Republicii Moldova în domeniul
social. Mai grav este faptul că, concurentul nu s-a rezumat doar la agitația electorală
într-un alt bun din domeniul public și a pus la dispoziția sa, dar a și recurs la acordarea
de servicii de asistență medicală gratuită locuitorilor acestei comune, care nu reprezintă
altceva decât acțiuni de caritate/binefacere, un fel de „mită electorală”.
Reclamantul a indicat că respectivele servicii medicale nu au fost reflectate în
4
Raportul privind veniturile și cheltuielile din campania electorală a alegerilor
parlamentare noi din 15 martie 2020 a concurentului electoral din partea Partidului
Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (săptămâna a III-a), întrucât
serviciile medicale acordate au un preț și o valoare determinată (lista prețurilor
publicate pe portalul: http://extramed.md/tarife/). Astfel, în speță se reține o încălcare
susceptibilă să ducă la anularea înregistrării concurentului electoral. Or, potrivit
art. 41 alin. (4) Cod electoral, toate cheltuielile pentru campania electorală se
efectuează din mijloacele de pe contul cu mențiunea „Fond electoral”.
Reclamantul a subliniat că concurentul electoral, care a prestat servicii medicale
cu titlu gratuit în incinta Centrului medicilor de Familie din comuna Onești, r-nul
Hâncești, nu era îndrituit cu dreptul de a presta activitate profesională, întrucât nu era
în raporturi de muncă cu această instituție medicală publică, iar realizarea acestor
activități în timpul campaniei electorale au un scop bine conturat, orientat spre
determinarea indirectă a alegătorului de a-și exprima votul pe data de 15 martie 2020
anume în favoarea celui care a și prestat serviciul medical - Gațcan Ștefan, candidat
înaintat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.
Reclamantul a învederat că Comisia Electorală Centrală a confirmat că serviciile
au fost prestate de către concurentul electoral și au remis materialele Procuraturii
Anticorupție pentru verificarea existenței infracțiunii de corupere a alegătorilor, însă
nu s-a expus în privința faptului că aceste servicii nu au fost reflectate în raportul
financiar al concurentului electoral, ceea ce duce la excluderea concurentului electoral.
Astfel, deși a adus suficiente argumente că a fost utilizat un bun public la 26 februarie
2020 - Centrul medicilor de Familie din comuna Onești, r-nul Hâncești, fără contract,
fapt recunoscut și de către partea contestată, fiind prestate servicii medicale care nu au
fost reflectate în Raportul privind veniturile și cheltuielile din campania electorală,
Comisa Electorală Centrală a abordat evaziv reclamația încălcărilor descrise,
pronunțându-se doar asupra existenței sau inexistenței agitației electorale în cadrul
evenimentului de consultație medicală prestată cu titlu gratuit, omițând să se expună
asupra încălcării art. 41 alin. (4) Cod electoral de către concurentul electoral, care
constituie situația-premisă de aplicare a sancțiunii sub formă de înaintare a solicitării
Curții de Apel Chișinău privind anularea înregistrării lui Ștefan Gațcan, candidat la
funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (art. 75 alin. (5) lit. a) Cod electoral).
Reclamantul a remarcat că Comisia Electorală Centrală nu a elucidat
argumentele în favoarea respingerii solicitării de aplicare față de Partidul Politic
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a sancțiunii sub forma lipsirii de
alocații de la bugetul de stat pe un termen de un an.
Reclamantul a conturat că Comisia Electorală Centrală nu a purces la un examen
efectiv și consecvent al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă
prezentate, or un proces electoral echitabil și democratic presupune un drept subiectiv
mai general de a beneficia de alegerile legislative în conformitate cu bazele unei
democrații avansate. Dreptul electoral prevăzut de art. 3 din Protocolul nr. 1 a
Convenției Europene a Drepturilor Omului, nu este absolut și permite „limitări
implicite”. Astfel, concurentul electoral care a încălcat legea trebuie să se aștepte la
sancțiuni proporționale gradului de vinovăție.
Reclamantul a solicitat anularea pct. 1 din Hotărârea Comisiei Electorale
Centrale nr. 3792 din 04 martie 2020; obligarea Comisiei Electorale Centrale de a emite
o hotărâre de constatare a încălcărilor invocate, cu aplicarea sancțiunilor
5
corespunzătoare, solicitate în contestația nr. CEC-10APN/1 din 27 februarie 2020, și
anume: înaintarea unei solicitări Curții de Apel Chișinău privind anularea înregistrării
lui Ștefan Gațcan, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova
din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și aplicarea
față de concurentul electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova” a sancțiunii sub forma lipsirii de alocații de la bugetul de stat pe
un termen de un an.
Prin hotărârea din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea depusă de
Partidul Politic „Șor”, a fost respinsă (f.d. 122-140).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că legiuitorul a pus în sarcina
autorităților administrației publice locale obligația de a asigura posibilitatea
desfășurării de către concurenții electorali a unor întâlniri cu alegătorii, condițiile create
urmând a fi egale pentru toți concurenții electorali.
Așadar, întru îndeplinirea acestei obligații, la 03 februarie 2020, primarul
comunei Onești, r-nul. Hâncești, a emis dispoziția nr. 6 „Cu privire la stabilirea locului
de afișaj electoral și locului pentru desfășurarea întrunirilor cu concurenții electorali
pentru alegerile locale din Republica Moldova”, prin care a fost oferit loc pentru
desfășurarea întrunirilor cu alegătorii sala cu scaune din Casa de Cultură Onești.
La aceeași dată, dispoziția a fost publicată în Registrul actelor locale.
La 26 februarie 2020 Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova” a depus cerere către Primăria comunei Onești, prin care a solicitat asigurarea
accesului în Casa de Cultură pentru data respectivă, între orele 12:00-14:00, întru
organizarea întrunirii cu alegătorii.
Drept urmare, la 26 februarie 2020, Primăria comunei Onești, în persoana
primarului Iurie Rotaru, în calitate de comodant, și Partidul Politic „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova”, în calitate de comodatar, au încheiat contractul
de comodat nr. 1. Comodatul a fost oferit cu titlu gratuit (pct. 2.2. din contract).
Totodată, instanța de apel a evidențiat că folosirea sălii Casei de Cultură a
comunei Onești a fost reflectată în Raportul privind veniturile și cheltuielile din
campania electorală a alegerilor parlamentare noi din 15 martie 2020 a concurentului
electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”
(săptămâna a III-a), înregistrat la Comisie sub nr. CEC-04/55 din 28 februarie 2020.
Prin urmare, ținând cont de cele expuse supra, instanța de apel a decelat că
alegațiile reclamantului în această situație nu și-au găsit confirmare. Or, administrația
publică locală a comunei Onești a acordat bunul public (Casa de Cultură) concurentului
electoral pe bază de contract, fiind cert faptul că acest bun a fost stabilit de către
autoritatea publică locală ca loc pentru organizarea întâlnirilor cu alegătorii.
Mai mult ca atât, instanța de apel a relevat că bunul public a fost oferit în condiții
de egalitate pentru toți concurenții electorali, fiecare concurent fiind în drept să
utilizeze Casa de Cultură pentru organizarea întrunirilor cu alegătorii în baza unui
contract încheiat cu administrația publică locală.
Pe cale de consecință, instanța de apel a conchis că faptul folosirii de către
Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în campania electorală
a Casei de Cultură a comunei Onești, în vederea desfășurării unei întâlniri cu alegătorii,
nu constituie încălcare a art. 52 din Codul electoral, deoarece acordarea de către
autoritatea publică locală a Casei de Cultură a comunei Onești unui concurent electoral
rezultă din obligația stabilită de legiuitor.
Referitor la utilizarea bunului public - Centrul medicilor de Familie din comuna
6
Onești, în incinta căruia se pretinde că candidatul și-a creat și un „mini-centru
medical”, instanța de apel a reținut prevederile art. 75 din Codul electoral și a conchis
că este cert faptul că candidatul din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova”, Ștefan Gațcan, a acordat servicii de asistență medicală gratuită
locuitorilor comunei Onești în incinta Centrului Medicilor de Familie din comuna
Onești, în lipsa unui contract care i-ar acorda dreptul de a utiliza bunul public.
De asemenea, instanța de apel a menționat că în pofida constatărilor organelor
de poliție că, în cadrul consultației medicale acordate de Ștefan Gațcan, acțiuni de
agitație electorală nu au avut loc, fapt declarat de către persoanele interogate, totuși,
asistența medicală acordată de către candidat are tangență directă cu campania
electorală și urmărește scopul de a influența preferințele electorale ale alegătorilor.
Deci, aceste acțiuni pot fi calificate ca agitație electorală.
Cu toate acestea, instanța de apel a reținut că dreptul de a fi ales este garantat de
Constituție (art. 38) și de Codul electoral (art. 12).
Sub acest aspect, s-a menționat că prin prezenta acțiune, reclamantul pretinde
aplicarea față de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a
sancțiunilor - lipsirea de alocații de la bugetul de stat, solicitarea anulării înregistrării
concurentului electoral, iar instanței de judecată îi revine sarcina de a stabili dacă
sancțiunea ce se solicită a fi aplicată este proporțională.
Așadar, instanța de apel, analizând circumstanțele de fapt ale speței raportate la
normele legale citate supra, a considerat că sancțiunile solicitate a fi aplicate față de
Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (concurentului electoral
Gațcan Ștefan), nu sunt proporționale cu scopul urmărit.
La acest capitol, instanța de apel a conchis că reclamantul nu a justificat
oportunitatea și raționalitatea aplicării sancțiunilor solicitate, limitându-se doar la
indicarea încălcărilor admise.
Concomitent, instanța de apel a punctat că, deși este cert faptul că concurentul
electoral a admis derogări de la legislația electorală, aceste încălcări nu sunt suficiente
pentru a obliga Comisia Electorală Centrală să aplice sancțiunea solicitată de
reclamant, și anume să înainteze solicitare Curții de Apel Chișinău privind anularea
înregistrării candidatului, și nici pentru lipsirea de alocații de la bugetul de stat.
Finalmente, instanța de apel a conchis că faptele expuse de către reclamant în
calitate de temei faptic al acțiunii în obligare se adeveresc, însă anularea înregistrării
concurentului electoral, Gațcan Ștefan, reprezintă sancțiuni disproporționate. Or,
încălcările legislației electorale ale concurentului electoral, stabilite de instanța de
judecată nu pot constitui temei pentru aplicarea celor mai severe sancțiuni electorale -
anularea înregistrării concurentului electoral și lipsirea de alocații de la bugetul de stat.
Mai mult, instanța de apel a învederat că excesul de drept electoral constatat,
manifestat de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”
întru promovarea candidatului său la alegerile parlamentare noi în circumscripția
uninominală nr. 38, Hâncești, chiar dacă justifică un scop legitim în aplicarea unei
sancțiuni, nu condiționează sancțiunea excepțională, or aceasta nu este potrivită,
necesară și nu este rezonabilă în raport cu faptele constatate.
La 12 martie 2020 Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru,
a depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din 11 martie 2020 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței de apel
și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. Totodată, a menționat că
după recepționarea hotărârii motivate va depune motivarea recursului cu expunerea
7
detaliată a argumentelor de fapt și drept în susținerea poliției sale (f.d. 144-145).
La 13 martie 2020 Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru,
a depus recurs motivat împotriva hotărârii din 11 martie 2020 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței de apel
și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului, recurentul Partidul Politic „Șor”, reprezentat de
avocatul Vadim Banaru, a invocat că cauza a fost examinată în absența sa, a
reprezentantului său și a concurentului electoral din partea Partidul Politic „Șor”,
Vitalie Balinschi, cărora nu le-a fost comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.
Recurentul a invocat că instanța de apel a constatat că asistența medicală gratuită
acordată locuitorilor com. Onești, r-nul Hîncești de către candidatul din partea
Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” are tangentă directă
cu campania electorală și urmărește scopul de a influența preferințele electorale ale
alegătorilor, însă nu a găsit de cuviință să anuleze pct. 1 din Hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 3792 din 04 martie 2020 și să oblige Comisia Electorală
Centrală de a emite o hotărâre de constatare a încălcărilor invocate, cu aplicarea
sancțiunilor corespunzătoare prevăzute de art. 75 din Codul electoral.
Recurentul a afirmat că acțiunile candidatului din partea Partidului Politic
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Ștefan Gațcan de acordare a serviciilor
de asistență medicală gratuită locuitorilor comunei Onești, r-nul Hîncești, în incinta
Centrului Medicilor de Familiei din comuna Onești, r-nul Hîncești în lipsa unui
contract care i-ar acorda dreptul de a utiliza bunul public, reprezintă o încălcare a
prevederilor art. 52 alin. (7) din Codul electoral. Mai mult ca atât, serviciile medicale
acordate au un preț și o valoare determinată (listei prețurilor publicate pe pagina web:
http://extramed.md/tarife/), prin urmare, în speță se atestă o încălcare susceptibilă care
duce la anularea înregistrării concurentului electoral.
Recurentul a punctat că folosirea de către concurentul electoral a fondurilor
financiare și materiale nedeclarate sau depășirea cheltuielilor peste plafonul
mijloacelor din fondul electoral, urmare a prestării serviciilor medicale gratuite de către
concurentul electoral Ștefan Gațcan, pe care instanța le-a apreciat ca fiind acțiuni de
agitație electorală, fără reflectarea cheltuielilor în Raportul privind veniturile și
cheltuielile din campania electorală a alegerilor parlamentare noi din 15 martie 2020 a
concurentului electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova” (săptămâna a III-a) constituie situația-premisă de aplicare a
sancțiunii sub formă de înaintare de către Comisia electorală Centrală a solicitării Curții
de Apel Chișinău privind anularea înregistrării lui Ștefan Gațcan, candidat la funcția
de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova”.
Recurentul a invocat că poziția instanței de fond reclamă standarde duble și
conduce la o insecuritate juridică bazată pe soluționarea unor cauze similare în mod
diferit. Aceasta deoarece, același complet de judecată format din judecătorii Maria
Guzun, Vladislav Clima și Grigore Dașchevici, a examinat cererea de chemare în
judecată a Partidului Politic „Șor” împotriva Comisiei Electorale Centrale privind
anularea pct. 2,3,4 și 5 din Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3779 din 04
martie 2020, iar prin hotărârea din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost
constatat încălcarea de către Partidul Politic „Șor” a prevederilor art. 41 alin. (2) lit. d)
și alin.(4) din Codul electoral (editarea publicației „Pentru popor” în limbile română și
rusă cu un tiraj de 57.400/33.600 ex.)), prin atribuirea eronată a publicației periodice a
8
statutului de afiș electoral, considerând că sancțiunile aplicate de către Comisia
Electorală Centrală sunt proporționale în raport cu aceste încălcări.
Recurentul a precizat că în calitate de persoană a căror drepturi au fost lezate
prin activitatea administrativă a Comisiei Electorale Centrale, constată lipsa unui
mecanism capabil să asigure coerența practicii în cadrul uneia și aceleiași instanțe
îndrituite cu competența de a soluționa acțiunile în contencios administrativ, astfel
încât Curtea de Apel Chișinău a ajuns să pronunțe în spețe similare soluții diametral
opuse cu privire la domeniul de aplicare a Codului electoral.
La 13 martie 2020 Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova” a depus referință la recursul Partidului Politic „Șor”, reprezentat de avocatul
Vadim Banaru, solicitând declararea acestuia ca inadmisibil sau respingerea acestuia
ca fiind neîntemeiat.
La 13 martie 2020 Comisia Electorală Centrală a depus referință la recursul
Partidului Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, solicitând declararea
acestuia ca inadmisibil.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Conform art. 246 alin. (1) din Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere.
Alineatul (2) al aceluiași articol, stipulează că recursul se declară inadmisibil în
special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul
este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d)
recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea
recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.
245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2),
art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în
termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 246
alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu
poartă un caracter exhaustiv, respectiv în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi
reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării
admisibilității cererii de recurs.
Totodată, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de
examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din
oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului
material.
Cu trimitere la cele enunțate supra, completul de admisibilitate constată că,
recursul declarat de Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru
urmează a fi declarat inadmisibil, or, la caz, instanța de apel nu a admis greșeli
procedurale sau aplicarea eronată a dreptului material, care ar putea fi examinate din
oficiu de către instanța de recurs prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ.
9
De altfel, argumentele invocate în recursul declarat de Partidul Politic „Șor”,
reprezentat de avocatul Vadim Banaru se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de
către instanța de apel, însă nu relevă asupra existenței greșelilor procedurale și aplicării
incorecte a dreptului material, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii
contestate.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reiterează că, procedura admisibilității cererii de recurs constă în verificarea
faptului dacă recursul se încadrează sau nu temeiurile prevăzute la art. 246 din Codul
administrativ.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de
o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus
de Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru.
Conform articolelor 230 și 246 coroborate cu articolul 194 alin. (2) din Codul
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim
Banaru se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
10