3ra-530/20 — cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-530/20 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud:. V. Clima, G. Dașchevici, M. Guzun) Î N C H E I E R E 13 martie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Șor” împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, concurentul electoral Ștefan Gațcan cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ, împotriva hotărârii din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea depusă de Partidul Politic „Șor” a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 07 martie 2020 Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, concurentul electoral Gațcan Ștefan cu privire la anularea pct. 1 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3792 din 04 martie 2020 și obligarea emiterii unei hotărâri de constatare a încălcărilor cu aplicarea sancțiunilor corespunzătoare solicitate în contestația nr. CEC-10APN/1 din 27 februarie 2020,

și anume înaintarea unei solicitări Curții de Apel Chișinău privind anularea înregistrării lui Ștefan Gațcan, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și aplicarea față de concurentul electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a sancțiunii sub forma lipsirii de alocații de la bugetul de stat pe un termen de un an (f.d. 1-8). În motivarea acțiunii, reclamantul Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru a indicat că la 27 februarie 2020 a depus la Comisia Electorală Centrală contestația nr. CEC-10APN/1 cu privire la abaterile de la prevederile legale în activitatea de finanțare a campaniei electorale a Partidului Politic „Partidul Socialiștilor 1 din Republica Moldova” pentru alegerile parlamentare noi din 15 martie 2020 în circumscripția uninominală nr. 38, municipiul Hâncești.

Reclamantul a susținut că prin această contestație a solicitat verificarea fluxului financiar de pe contul Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, contul grupului de inițiativă înregistrat în susținerea lui Ștefan Gațcan, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și de pe contul cu mențiunea „Fond electoral” al acestuia; înaintarea unei solicitări Curții de Apel Chișinău privind anularea înregistrării lui Ștefan Gațcan, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”; aplicarea față de concurentul electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a sancțiunii sub forma lipsirii de alocații de la bugetul de stat pe un termen de un an și sesizarea organelor competente în vederea atragerii persoanelor vinovate la răspundere.

Reclamantul a notat că prin contestația nr. CEC-10APN/1 a făcut referire la faptul că, la 26 februarie 2020, Iurie Rotaru, primar al comunei Onești, r-nul Hâncești, a pus la dispoziția lui Ștefan Gațcan, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Casa de Cultură a comunei Onești. În timpul orelor de muncă, Iurie Rotaru, primar al comunei Onești, împreună cu Ștefan Gațcan și Grigore Novac, deputat din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, au făcut agitație electorală în incinta unui bun din domeniul public al administrației publice locale. Mai mult, locuitorilor comunei Onești, r-nul Hâncești le-au fost distribuite concomitent ziarul „Socialiștii” și anunțuri care conțineau mulțumiri anticipate adresate lui Iurie Rotaru.

Totodată, Casa de Cultură a comunei Onești, r-nul Hâncești a fost folosită fără a fi achitată plata pentru chiria spațiului și în lipsa contractelor de locațiune, fiind astfel încălcate prevederile art. 52 din Codul electoral. De asemenea, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, având statut de concurent electoral, a creat în incinta Centrului Medicilor de Familie din comuna Onești, r-nul Hâncești un centru medical improvizat, unde s-au acordat servicii de asistență medicală gratuită locuitorilor comunei, ceea ce constituie, în opinia sa „mită electorală”, respectiv acțiunile date urmează a fi verificate prin prisma art. 1811 din Codul penal.

Reclamantul a afirmat că la 04 martie 2020, Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr. 3792 cu privire la contestația nr. CEC-10APN/1 din 27 februarie 2020 a Partidului Politic „ Șor”, iar potrivit pct. 1 din partea dispozitivă a acestui act administrativ, a fost respinsă ca neîntemeiată contestația nr. CEC- 10APN/1 din 27 februarie 2020 a Partidului Politie „Șor” în partea referitoare la finanțarea campaniilor electorale și utilizarea abuzivă a resurselor administrative de către concurentul electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Ștefan Gațcan.

Totodată, potrivit pct. 2 din actul administrativ menționat, s-a dispus a fi remis Procuraturii Anticorupție contestația nr. CEC-10APN/1 din 27 februarie 2020 a Partidului Politic „Șor” în partea referitoare la posibila existență a infracțiunii de corupere a alegătorilor comise de concurentul electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Ștefan Gațcan, precum și toate actele acumulate în procesul de investigare.

Reclamantul a invocat că fiind analizată motivarea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3792 din 04 martie 2020 și raportată la pct. l din partea dispozitivă a 2 acestea, a constatat că organul electoral a emis un act administrativ ilegal, prin care Partidul Politic „Șor” este vătămat în drepturile sale, deoarece implicarea nelegitimă a persoanelor cu funcție de demnitate publică, în persoana lui Iurie Rotaru, primar al comunei Onești, r-nul Hâncești, și utilizarea abuzivă a resurselor administrative (oferirea bunului din domeniul public al administrației publice locale cu titlu gratuit) în campania electorală în favoarea concurentului electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Ștefan Gațcan, a fost făcută în dauna Partidului Politic „Șor”, care își are propriul candidat la alegerile parlamentare noi în circumscripția uninominală nr. 38, municipiul Hâncești, stabilite pentru data de 15 martie 2020, întrucât măsura administrativă reclamată este inechitabilă, fiind redusă egalitatea de șanse pentru toți candidații și toate partidele politice pe parcursul procesului electoral.

Reclamantul a punctat că din cauză că a fost vătămat în drepturi de către Comisia Electorală Centrală, consideră că este îndreptățit să-și revendice drepturile încălcate prin formularea respectivei acțiuni (acțiune de contestare și obligare) în contenciosul administrativ și, în atare circumstanțe, actul administrativ individual contestat urmează a fi anulat, cu obligarea pârâtului întru emiterea actului solicitat, și anume constatarea încălcărilor invocate cu emiterea unei hotărâri de înaintare a unei solicitări Curții de Apel Chișinău privind anularea înregistrării lui Ștefan Gațcan, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.

Reclamantul a relevat că în motivarea respingerii solicitării de a constata încălcarea legislației electorale, privind utilizarea de către concurentul electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a resurselor administrative în campania electorală (în speță Casa de Cultură a comunei Onești) fără a fi achitată plata pentru chiria spațiului și în lipsa unui contract de locațiune, Comisia Electorală Centrală a reținut că partea, ale cărei acțiuni s-au contestat, a prezentat Comisiei în calitate de probe în copie: dispoziția primarului comunei Onești nr. 6 din 03 februarie 2020 „Cu privire la stabilirea locului de afișaj electoral și locul pentru desfășurarea întrunirilor cu concurenții electorali”, prin care sala din Casa de Cultură a comunei Onești a fost acordată concurenților electorali în calitate de loc pentru desfășurarea întrunirilor cu alegătorii; cererea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, înregistrată la Primăria comunei Onești sub nr. 12 din 26 februarie 2020, prin care se solicită asigurarea accesului în Casa de Cultură cu ocazia desfășurării unei întruniri cu alegătorii și contractul de comodat nr. 1 din 26 februarie 2020, încheiat între Primăria comunei Onești (comodant) și Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.

Potrivit pct. 2.1. și 2.2. din contractul respectiv, comodantul acordă comodatarului în folosință sala din Casa de Cultură din comuna Onești pentru data de 26 februarie 2020, în intervalul orelor 13:00 - 14:00, pentru întrunirea cu locuitorii comunei. Comodatul se oferă cu titlu gratuit. Reclamantul a relatat că Comisia Electorală Centrală a apreciat probele prezentate ca fiind capabile să ateste faptul că acțiunile concurentului electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” nu contravin art. 52 alin (9) din Codul electoral.

Reclamantul a considerat îndoielnică constarea Comisiei Electorale Centrale că contractul de comodat cu nr. 1 din 26 februarie 2020, încheiat între Primăria comunei Onești (comodant) și Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” 3 (comodatar), a fost reflectat în Raportul privind veniturile și cheltuielile din campania electorală a alegerilor parlamentare noi din 15 martie 2020 a concurentului electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (săptămâna a III-a), la categoria donații și înregistrat la Comisie sub nr. CEC- 04/55 din 28 februarie 2020. De altfel, Comisia a constatat că în anexa nr. 31 la Regulamentul privind finanțarea campaniilor electorale, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3352/2015, cu modificările ulterioare, concurentul electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a reflectat (la poziția nr. 1) serviciul de folosire a sălii Casei de Cultură a comunei Onești în baza contractului de comodat nr. 1 din 26 februarie 2020. Reclamantul a precizat că în conformitate cu art. 41 alin. (3) lit. d) din Codul electoral, se interzice finanțarea ori susținerea materială, sub orice formă, directă și/ sau indirectă, a activității partidelor politice, grupurilor de inițiativă,

a campaniilor electorale/concurenților electorali de către autoritățile publice, organizațiile, întreprinderile, instituțiile publice, alte persoane juridice finanțate de la bugetul public sau care au capital de stat, cu excepția cazurilor în care acordarea de servicii sau susținerea materială este în mod expres prevăzută de legislație. Iar, potrivit art. 26 alin. (6) lit. d) al Legii privind partidele politice nr. 294/2007, legiuitorul în mod imperativ a interzis finanțarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susținerea materială sub orice formă, directă și/sau indirectă, a partidelor politice de către: d) autoritățile publice, organizațiile, întreprinderile, instituțiile publice, alte persoane juridice finanțate de la bugetul public sau care au capital de stat, cu excepția cazurilor în care acordarea de servicii sau susținerea materială este în mod expres prevăzută de legislație.

Astfel, consideră că autoritatea electorală neîntemeiat a atribuit caracter legal folosirii resurselor administrative de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (exploatarea bunului public cu titlu de donație, privit de Comisia Electorală Centrală ca serviciu de folosire), prin aceasta încălcând flagrant prevederile art. 52 alin. (7) Cod electoral și art. 26 alin. (6) lit. d) al Legii privind partidele politice nr. 294/2007. Reclamantul a elucidat că prin contestația nr. CEC-10APN/1 din 27 februarie 2020, a reclamat și faptul că, după folosirea bunului public - Casa de Cultură a Comunei Onești, r-nul Hâncești, la 26 februarie 2020, concurentul Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și-a creat și un „mini-centru medical” în incinta Centrului medicilor de Familie din comuna Onești, r-nul Hâncești, deci a folosit în scopuri electorale un bun public.

Dacă, în cazul întrunirii cu alegătorii în Casa de Cultură a comunei Onești r-nul Hâncești, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a prezentat un contract de comodat, cu Centrul medicilor de Familie din comuna Onești, r-nul Hâncești, nu a fost prezentat niciun act juridic pentru aprecierea legalității folosirii resurselor administrative. Reclamantul a menționat că Centrul medicilor de Familie din comuna Onești, r- nul Hâncești, inclusiv și conducătorul acesteia, este subordonată direct Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a cărei ministru este Viorica Dumbrăveanu, care anterior a deținut funcția de consilier al Președintelui Republicii Moldova în domeniul social.

Mai grav este faptul că, concurentul nu s-a rezumat doar la agitația electorală într-un alt bun din domeniul public și a pus la dispoziția sa, dar a și recurs la acordarea de servicii de asistență medicală gratuită locuitorilor acestei comune, care nu reprezintă altceva decât acțiuni de caritate/binefacere, un fel de „mită electorală”. Reclamantul a indicat că respectivele servicii medicale nu au fost reflectate în 4 Raportul privind veniturile și cheltuielile din campania electorală a alegerilor parlamentare noi din 15 martie 2020 a concurentului electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (săptămâna a III-a), întrucât serviciile medicale acordate au un preț și o valoare determinată (lista prețurilor publicate pe portalul: http://extramed.md/tarife/).

Astfel, în speță se reține o încălcare susceptibilă să ducă la anularea înregistrării concurentului electoral. Or, potrivit art. 41 alin. (4) Cod electoral, toate cheltuielile pentru campania electorală se efectuează din mijloacele de pe contul cu mențiunea „Fond electoral”. Reclamantul a subliniat că concurentul electoral, care a prestat servicii medicale cu titlu gratuit în incinta Centrului medicilor de Familie din comuna Onești, r-nul Hâncești, nu era îndrituit cu dreptul de a presta activitate profesională, întrucât nu era în raporturi de muncă cu această instituție medicală publică, iar realizarea acestor activități în timpul campaniei electorale au un scop bine conturat, orientat spre determinarea indirectă a alegătorului de a-și exprima votul pe data de 15 martie 2020 anume în favoarea celui care a și prestat serviciul medical - Gațcan Ștefan, candidat înaintat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.

Reclamantul a învederat că Comisia Electorală Centrală a confirmat că serviciile au fost prestate de către concurentul electoral și au remis materialele Procuraturii Anticorupție pentru verificarea existenței infracțiunii de corupere a alegătorilor, însă nu s-a expus în privința faptului că aceste servicii nu au fost reflectate în raportul financiar al concurentului electoral, ceea ce duce la excluderea concurentului electoral.

Astfel, deși a adus suficiente argumente că a fost utilizat un bun public la 26 februarie 2020 - Centrul medicilor de Familie din comuna Onești, r-nul Hâncești, fără contract, fapt recunoscut și de către partea contestată, fiind prestate servicii medicale care nu au fost reflectate în Raportul privind veniturile și cheltuielile din campania electorală, Comisa Electorală Centrală a abordat evaziv reclamația încălcărilor descrise, pronunțându-se doar asupra existenței sau inexistenței agitației electorale în cadrul evenimentului de consultație medicală prestată cu titlu gratuit, omițând să se expună asupra încălcării art. 41 alin. (4) Cod electoral de către concurentul electoral, care constituie situația-premisă de aplicare a sancțiunii sub formă de înaintare a solicitării Curții de Apel Chișinău privind anularea înregistrării lui Ștefan Gațcan, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (art. 75 alin. (5) lit. a) Cod electoral).

Reclamantul a remarcat că Comisia Electorală Centrală nu a elucidat argumentele în favoarea respingerii solicitării de aplicare față de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a sancțiunii sub forma lipsirii de alocații de la bugetul de stat pe un termen de un an. Reclamantul a conturat că Comisia Electorală Centrală nu a purces la un examen efectiv și consecvent al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă prezentate, or un proces electoral echitabil și democratic presupune un drept subiectiv mai general de a beneficia de alegerile legislative în conformitate cu bazele unei democrații avansate. Dreptul electoral prevăzut de art. 3 din Protocolul nr. 1 a Convenției Europene a Drepturilor Omului, nu este absolut și permite „limitări implicite”.

Astfel, concurentul electoral care a încălcat legea trebuie să se aștepte la sancțiuni proporționale gradului de vinovăție. Reclamantul a solicitat anularea pct. 1 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3792 din 04 martie 2020; obligarea Comisiei Electorale Centrale de a emite o hotărâre de constatare a încălcărilor invocate, cu aplicarea sancțiunilor 5 corespunzătoare, solicitate în contestația nr. CEC-10APN/1 din 27 februarie 2020, și anume: înaintarea unei solicitări Curții de Apel Chișinău privind anularea înregistrării lui Ștefan Gațcan, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și aplicarea față de concurentul electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a sancțiunii sub forma lipsirii de alocații de la bugetul de stat pe un termen de un an.

Prin hotărârea din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea depusă de Partidul Politic „Șor”, a fost respinsă (f.d. 122-140). Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că legiuitorul a pus în sarcina autorităților administrației publice locale obligația de a asigura posibilitatea desfășurării de către concurenții electorali a unor întâlniri cu alegătorii, condițiile create urmând a fi egale pentru toți concurenții electorali. Așadar, întru îndeplinirea acestei obligații, la 03 februarie 2020, primarul comunei Onești, r-nul. Hâncești, a emis dispoziția nr. 6 „Cu privire la stabilirea locului de afișaj electoral și locului pentru desfășurarea întrunirilor cu concurenții electorali pentru alegerile locale din Republica Moldova”, prin care a fost oferit loc pentru desfășurarea întrunirilor cu alegătorii sala cu scaune din Casa de Cultură Onești.

La aceeași dată, dispoziția a fost publicată în Registrul actelor locale. La 26 februarie 2020 Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a depus cerere către Primăria comunei Onești, prin care a solicitat asigurarea accesului în Casa de Cultură pentru data respectivă, între orele 12:00-14:00, întru organizarea întrunirii cu alegătorii. Drept urmare, la 26 februarie 2020, Primăria comunei Onești, în persoana primarului Iurie Rotaru, în calitate de comodant, și Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, în calitate de comodatar, au încheiat contractul de comodat nr. 1. Comodatul a fost oferit cu titlu gratuit (pct. 2.2. din contract).

Totodată, instanța de apel a evidențiat că folosirea sălii Casei de Cultură a comunei Onești a fost reflectată în Raportul privind veniturile și cheltuielile din campania electorală a alegerilor parlamentare noi din 15 martie 2020 a concurentului electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (săptămâna a III-a), înregistrat la Comisie sub nr. CEC-04/55 din 28 februarie 2020. Prin urmare, ținând cont de cele expuse supra, instanța de apel a decelat că alegațiile reclamantului în această situație nu și-au găsit confirmare. Or, administrația publică locală a comunei Onești a acordat bunul public (Casa de Cultură) concurentului electoral pe bază de contract, fiind cert faptul că acest bun a fost stabilit de către autoritatea publică locală ca loc pentru organizarea întâlnirilor cu alegătorii.

Mai mult ca atât, instanța de apel a relevat că bunul public a fost oferit în condiții de egalitate pentru toți concurenții electorali, fiecare concurent fiind în drept să utilizeze Casa de Cultură pentru organizarea întrunirilor cu alegătorii în baza unui contract încheiat cu administrația publică locală. Pe cale de consecință, instanța de apel a conchis că faptul folosirii de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în campania electorală a Casei de Cultură a comunei Onești, în vederea desfășurării unei întâlniri cu alegătorii, nu constituie încălcare a art. 52 din Codul electoral, deoarece acordarea de către autoritatea publică locală a Casei de Cultură a comunei Onești unui concurent electoral rezultă din obligația stabilită de legiuitor.

Referitor la utilizarea bunului public - Centrul medicilor de Familie din comuna 6 Onești, în incinta căruia se pretinde că candidatul și-a creat și un „mini-centru medical”, instanța de apel a reținut prevederile art. 75 din Codul electoral și a conchis că este cert faptul că candidatul din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Ștefan Gațcan, a acordat servicii de asistență medicală gratuită locuitorilor comunei Onești în incinta Centrului Medicilor de Familie din comuna Onești, în lipsa unui contract care i-ar acorda dreptul de a utiliza bunul public.

De asemenea, instanța de apel a menționat că în pofida constatărilor organelor de poliție că, în cadrul consultației medicale acordate de Ștefan Gațcan, acțiuni de agitație electorală nu au avut loc, fapt declarat de către persoanele interogate, totuși, asistența medicală acordată de către candidat are tangență directă cu campania electorală și urmărește scopul de a influența preferințele electorale ale alegătorilor. Deci, aceste acțiuni pot fi calificate ca agitație electorală.

Cu toate acestea, instanța de apel a reținut că dreptul de a fi ales este garantat de Constituție (art. 38) și de Codul electoral (art. 12). Sub acest aspect, s-a menționat că prin prezenta acțiune, reclamantul pretinde aplicarea față de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a sancțiunilor - lipsirea de alocații de la bugetul de stat, solicitarea anulării înregistrării concurentului electoral, iar instanței de judecată îi revine sarcina de a stabili dacă sancțiunea ce se solicită a fi aplicată este proporțională. Așadar, instanța de apel, analizând circumstanțele de fapt ale speței raportate la normele legale citate supra, a considerat că sancțiunile solicitate a fi aplicate față de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (concurentului electoral Gațcan Ștefan), nu sunt proporționale cu scopul urmărit.

La acest capitol, instanța de apel a conchis că reclamantul nu a justificat oportunitatea și raționalitatea aplicării sancțiunilor solicitate, limitându-se doar la indicarea încălcărilor admise. Concomitent, instanța de apel a punctat că, deși este cert faptul că concurentul electoral a admis derogări de la legislația electorală, aceste încălcări nu sunt suficiente pentru a obliga Comisia Electorală Centrală să aplice sancțiunea solicitată de reclamant, și anume să înainteze solicitare Curții de Apel Chișinău privind anularea înregistrării candidatului, și nici pentru lipsirea de alocații de la bugetul de stat. Finalmente, instanța de apel a conchis că faptele expuse de către reclamant în calitate de temei faptic al acțiunii în obligare se adeveresc, însă anularea înregistrării concurentului electoral, Gațcan Ștefan, reprezintă sancțiuni disproporționate.

Or, încălcările legislației electorale ale concurentului electoral, stabilite de instanța de judecată nu pot constitui temei pentru aplicarea celor mai severe sancțiuni electorale - anularea înregistrării concurentului electoral și lipsirea de alocații de la bugetul de stat. Mai mult, instanța de apel a învederat că excesul de drept electoral constatat, manifestat de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” întru promovarea candidatului său la alegerile parlamentare noi în circumscripția uninominală nr. 38, Hâncești, chiar dacă justifică un scop legitim în aplicarea unei sancțiuni, nu condiționează sancțiunea excepțională, or aceasta nu este potrivită, necesară și nu este rezonabilă în raport cu faptele constatate.

La 12 martie 2020 Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, a depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. Totodată, a menționat că după recepționarea hotărârii motivate va depune motivarea recursului cu expunerea 7 detaliată a argumentelor de fapt și drept în susținerea poliției sale (f.d. 144-145). La 13 martie 2020 Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, a depus recurs motivat împotriva hotărârii din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, a invocat că cauza a fost examinată în absența sa, a reprezentantului său și a concurentului electoral din partea Partidul Politic „Șor”, Vitalie Balinschi, cărora nu le-a fost comunicat locul, data și ora ședinței de judecată. Recurentul a invocat că instanța de apel a constatat că asistența medicală gratuită acordată locuitorilor com. Onești, r-nul Hîncești de către candidatul din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” are tangentă directă cu campania electorală și urmărește scopul de a influența preferințele electorale ale alegătorilor, însă nu a găsit de cuviință să anuleze pct. 1 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3792 din 04 martie 2020 și să oblige Comisia Electorală Centrală de a emite o hotărâre de constatare a încălcărilor invocate, cu aplicarea sancțiunilor corespunzătoare prevăzute de art. 75 din Codul electoral.

Recurentul a afirmat că acțiunile candidatului din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Ștefan Gațcan de acordare a serviciilor de asistență medicală gratuită locuitorilor comunei Onești, r-nul Hîncești, în incinta Centrului Medicilor de Familiei din comuna Onești, r-nul Hîncești în lipsa unui contract care i-ar acorda dreptul de a utiliza bunul public, reprezintă o încălcare a prevederilor art. 52 alin. (7) din Codul electoral. Mai mult ca atât, serviciile medicale acordate au un preț și o valoare determinată (listei prețurilor publicate pe pagina web: http://extramed.md/tarife/), prin urmare, în speță se atestă o încălcare susceptibilă care duce la anularea înregistrării concurentului electoral.

Recurentul a punctat că folosirea de către concurentul electoral a fondurilor financiare și materiale nedeclarate sau depășirea cheltuielilor peste plafonul mijloacelor din fondul electoral, urmare a prestării serviciilor medicale gratuite de către concurentul electoral Ștefan Gațcan, pe care instanța le-a apreciat ca fiind acțiuni de agitație electorală, fără reflectarea cheltuielilor în Raportul privind veniturile și cheltuielile din campania electorală a alegerilor parlamentare noi din 15 martie 2020 a concurentului electoral din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (săptămâna a III-a) constituie situația-premisă de aplicare a sancțiunii sub formă de înaintare de către Comisia electorală Centrală a solicitării Curții de Apel Chișinău privind anularea înregistrării lui Ștefan Gațcan, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.

Recurentul a invocat că poziția instanței de fond reclamă standarde duble și conduce la o insecuritate juridică bazată pe soluționarea unor cauze similare în mod diferit.

Aceasta deoarece, același complet de judecată format din judecătorii Maria Guzun, Vladislav Clima și Grigore Dașchevici, a examinat cererea de chemare în judecată a Partidului Politic „Șor” împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea pct. 2,3,4 și 5 din Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3779 din 04 martie 2020, iar prin hotărârea din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost constatat încălcarea de către Partidul Politic „Șor” a prevederilor art. 41 alin. (2) lit. d) și alin.(4) din Codul electoral (editarea publicației „Pentru popor” în limbile română și rusă cu un tiraj de 57.400/33.600 ex.)), prin atribuirea eronată a publicației periodice a 8 statutului de afiș electoral, considerând că sancțiunile aplicate de către Comisia Electorală Centrală sunt proporționale în raport cu aceste încălcări.

Recurentul a precizat că în calitate de persoană a căror drepturi au fost lezate prin activitatea administrativă a Comisiei Electorale Centrale, constată lipsa unui mecanism capabil să asigure coerența practicii în cadrul uneia și aceleiași instanțe îndrituite cu competența de a soluționa acțiunile în contencios administrativ, astfel încât Curtea de Apel Chișinău a ajuns să pronunțe în spețe similare soluții diametral opuse cu privire la domeniul de aplicare a Codului electoral. La 13 martie 2020 Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a depus referință la recursul Partidului Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, solicitând declararea acestuia ca inadmisibil sau respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat.

La 13 martie 2020 Comisia Electorală Centrală a depus referință la recursul Partidului Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, solicitând declararea acestuia ca inadmisibil. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 246 alin. (1) din Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Alineatul (2) al aceluiași articol, stipulează că recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 246 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării admisibilității cererii de recurs. Totodată, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Cu trimitere la cele enunțate supra, completul de admisibilitate constată că, recursul declarat de Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru urmează a fi declarat inadmisibil, or, la caz, instanța de apel nu a admis greșeli procedurale sau aplicarea eronată a dreptului material, care ar putea fi examinate din oficiu de către instanța de recurs prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ. 9 De altfel, argumentele invocate în recursul declarat de Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă asupra existenței greșelilor procedurale și aplicării incorecte a dreptului material, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii contestate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității cererii de recurs constă în verificarea faptului dacă recursul se încadrează sau nu temeiurile prevăzute la art. 246 din Codul administrativ. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru. Conform articolelor 230 și 246 coroborate cu articolul 194 alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 10