3ra-1297/21 — contestarea actului administrativ

3ra-1297/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1297/21

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan. G. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

18 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic ,,Șor”

reprezentat de avocatul Vadim Banaru,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Partidul Politic ,,Șor” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la

contestarea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva hotărârii din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 9 decembrie 2021 Partidul Politic ,,Șor” a depus la Curtea de Apel Chișinău

cerere de chemare în judecată (contestație) în ordinea contenciosului administrativ

împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil - hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 205

din 8 decembrie 2021 privind executarea punctului 2 din hotărârea nr. 190/2021 „Cu

privire la supravegherea veniturilor și cheltuielilor concurenților electorali în

campania electorală aferentă turului doi al alegerilor locale noi pentru funcția de

primar din 5 decembrie 2021, pentru perioada 27 noiembrie – 3 decembrie 2021”.

În motivarea acțiunii a indicat că din analiza hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 205 din 8 decembrie 2021 se constată că organul electoral a emis un act

administrativ ilegal, prin ce Partidul Politic „Șor” este vătămat în drepturile sale,

având în vedere că aplicarea repetată a sancțiunii – avertismentul, pentru o presupusă

nedeclarare a unor mijloace financiare, cu aplicarea unei sancțiuni complementare

sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru perioada maximă posibilă

de un an, reprezintă o ingerință disproporționată în substanța garantării libertății de

asociere în partide, egalității și respectării intereselor legitime ale tuturor partidelor,

drept garantat de legea fundamentală, precum și o ingerință în dreptul de proprietate

garantat de art. 46 din Constituție și art. 1 Protocolul 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, ingerință în dreptul la

libera exprimare și libertatea întrunirilor garantat de art. 32 și 40 din Constituție, art.

1

10 și 11 din Convenție, cât și o ingerință în dreptul fundamental la un proces echitabil

și un remediu efectiv garantat de art. 6 și 13 al Convenției. De asemenea, prin acest

act a fost încălcat principiul cu privire la inadmisibilitatea de a nu fi judecat sau

pedepsit de două ori (non bis in idem).

A specificat că potrivit actului administrativ contestat, Partidul Politic „Șor” a

fost sancționat repetat cu avertizare pentru presupusa încălcare a finanțării

campaniei electorale, și anume pentru nedeclararea sumei de 21665, 01 lei pentru

organizarea unei întruniri din 3 decembrie 2021.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, Partidul Politic „Șor” trebuia să declare

cheltuielile pentru un grup de persoane fizice - interpreți care au evaluat pe scenă în

timpul întrunirii de protest.

La fel, Comisia Electorală Centrală a făcut calcule reieșind din unele surse

publice despre prețul pe care le încasează unii interpreți pentru concertele lor. Alte

date, probe sau informații autoritatea publică nu a avut, nu a examinat și nici nu s-a

aprofundat pentru a studia în detaliu evenimentul din 3 decembrie 2021.

Reclamantul a menționat că Comisia Electorală Centrală și-a bazat actul

administrativ contestat doar în baza unor informații operative din partea

Inspectoratului de Poliție Bălți, iar alte probe, martori sau constatări, nu există.

A considerat că pârâtul a acționat abuziv, fără a studia în detaliu și profund

toate circumstanțele evenimentului din 3 decembrie 2021, nu a colectat probe

pertinente, nu a audiat martori, adoptând o decizie bazată exclusiv pe presupuneri,

care nu se întemeiază pe circumstanțele de fapt, fiind sfidată în așa fel procedura

administrativă de întocmire și emitere a unui act administrativ defavorabil.

În realitate, a susținut că la data de 3 decembrie 2021, în mun. Bălti, în fața

sediului Judecătoriei Bălți nu a avut loc niciun fel de miting electoral. Astfel, la 3

decembrie 2021 a avut loc o întrunire sub formă de protest împotriva deciziei

Comisiei Electorale Centrale privind solicitarea anulării înregistrării concurentului

electoral Marina Tauber în calitate de candidat la funcția de primar al mun. Bălți.

Toate cheltuielile legate de instalarea scenei și echipamentului au fost reflectate

în raportul financiar depus la organul electoral, având toate actele și confirmările

necesare, iar obiecții la aceste cheltuieli pârâtul nu a avut.

Cu referire la interpreți, a declarat că abordarea Comisiei Electorale Centrale

este una abuzivă, care vine în contradicție cu toate circumstanțele de fapt, acuzații

care au dus la grave restrângeri drepturilor Partidului Politic „Șor”.

În această privință, a relatat că Partidul Politic „Șor” nu a suportat niciun fel de

cheltuieli pentru faptul că persoanele fizice și-au expus părerea de pe scenă, nu a

avut nicio înțelegere și niciun contact cu interpreții care au evaluat pe scenă, această

acțiune fiind o inițiativă independentă, ad hoc. Partidul Politic „Șor” nu a avut

intenția de a invita interpreți pentru a evalua pe scenă și nici nu a avut posibilitate de

a stopa evenimentul care era unul public și nu avea conotație electorală, dar strict

conotație de exprimare liberă a dezacordului împotriva abuzului organului electoral

de a exclude un concurent din alegeri.

În opinia reclamantului, Comisia Electorală Centrală fără a dispune de vreo

probă sau confirmare, a interpretat aceste acțiuni drept surse nedeclarate, chiar dacă

nu a existat nicio achitare și nicio înțelegere pentru asemenea acțiuni. La caz,

Comisia eronat a interpretat că această întrunire are caracter electoral, deși acest

2

protest nu era legat direct de alegerile din Bălți, dar exclusiv protestului împotriva

abuzurilor puterii.

A afirmat că în prezenta speță, Comisia Electorală Centrală a aplicat total greșit

prevederile legale, aplicând sancțiuni conform prevederilor Codului electoral, pe

când acțiunea din 3 decembrie 2021, s-a desfășurat strict sub auspiciul prevederilor

Legii cu privire la întruniri și Legii privind partidele politice.

Astfel, Comisia Electorală Centrală a stabilit că această întrunire are caracter

electoral și urmau a fi prevăzute cheltuielile conform art. 43 alin. (8) din Codul

electoral - costurile întrunirilor și evenimentelor electorale, pe când evenimentul din

3 decembrie 2021 nu era unul electoral. La etapa în care pe scenă a ieșit cu discursuri

de protest Marina Tauber, Comisia Electorală Centrală deja adopta-se decizia de

anulare a înregistrării concurentului electoral Marina Tauber din cursa electorală.

Reclamantul a enunțat că pârâtul nu a avut niciun drept de a califica și calcula

costul evaluării interpreților, care au acționat din proprie inițiativă, fără a avea vreo

relație contractuală sau chiar vreo înțelegere verbală cu Partidul „Șor”. Mai mult ca

atît, pârâtul nici nu a încercat să contacteze și să ceară explicații de la acești interpreți

pentru a se documente și a afla toate circumstanțele cauzei.

A mai arătat că în actul contestat, Comisia Electorală Centrală a menționat

următoarele: „în temeiul art. 75 alin. (2) din Codul electoral, pornind de la principiul

proporționalității și circumstanțele speței, pentru încălcarea regulilor de raportare,

organul de supraveghere și control consideră că ar putea aplica sancțiunea cea mai

gravă stabilită de Codul electoral. Dar, având în vedere faptul că această sancțiune a

fost deja aplicată concurentului, se va limita la aplicarea sancțiunii sub formă de

avertisment.”

Prin această constatare, a susținut că pârâtul, de fapt a recunoscut că a aplicat

reclamantului o pedeapsă dublă. Astfel, după ce a fost aplicată conform art. 75 alin.

(2) din Codul electoral, pedeapsa maximă de solicitare a anulării înregistrării

concurentului electoral, pârâtul, pentru aceleași presupuse încălcări - nedeclararea

finanțelor în aceeași campanie electorală, aplică o nouă pedeapsă - avertisment

repetat, și complementar - lipsirea de alocații bugetare pe termenul maxim de un an.

În acest fel, a evidențiat că doar într-o singură campanie electorală, față de

același concurent electoral, pentru aceleași presupuse încălcări de nedeclarare, au

fost aplicate cel puțin 4 pedepse pentru aceeași faptă: 1) Avertisment prin hotărârea

CEC nr. 169/2021; 2) solicitarea anulării înregistrării prin hotărârea CEC nr.

188/2021; 3) aplicarea avertismentului repetat și 4) lipsirea de alocații bugetare -

prin actul contestat.

Drept urmare, prin aplicarea, de fapt, a patru pedepse, în realitate pentru aceeași

faptă, a fost sfidat grav principiul garantat de art. 4 protocolul 7 din Convenția

Europeană.

Totodată, a menționat că încălcarea de ordin financiar din 3 decembrie 2021 nu

a fost demonstrată, iar Comisia Electorală Centrală a adoptat o decizie abuzivă și

contrară circumstanțelor de fapt.

În acest sens, a invocat că potrivit art. 16 alin. (3) din Legea privind partidele

politice, partidele politice au dreptul de a desfășură mitinguri, demonstrații, orice

alte întruniri în modul stabilit de lege. Condițiile de desfășurare liberă a întrunirilor

este reglementată de Legea privind întrunirile, care sunt garantate și nu pot fi

restricționate abuziv.

3

Reclamantul a opinat că sancțiunea repetată și de fapt, pedeapsa dublă aplicată,

doar pentru faptul că a protestat împotriva unei decizii ale pârâtului, nu reprezintă

altceva decât o banală răzbunare din partea autorității publice. Acest fapt este o

hărțuire directă atât a concurentului electoral cât și a partidului politic, având în

vedere și faptul că deciziile din ultima perioadă ale organului electoral identifică o

abordare total discriminatorie și tendențioasă. Astfel, Comisia Electorală Centrală

prin actele sale emise împotriva Partidului Politic „Șor” încalcă constant și deliberat

toate drepturile fundamentale garantate de Legea Supremă și de Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

Prin raportare la circumstanțele descrise, reclamantul a susținut că este evident

faptul că acțiunile dispuse de către pârât prin hotărârea nr.205 din 8 decembrie 2021,

și anume: aplicarea sancțiunii repetate de avertizare, pentru o presupusă încălcare de

ordin financiar (inexistentă de fapt), precum și lipsirea de alocații bugetare pentru

perioada maximă de un an, reprezintă o ingerință disproporționată în substanța mai

multor drepturi fundamentale precum dreptului de a fi ales, dreptul de proprietate,

dreptul la libertatea de asociere în partide, dreptul la libera exprimare și întâlnire,

etc, drepturi garantate de Legea Supremă și de Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

Suplimentar celor invocate, reclamantul a menționat că actul administrativ

contestat nu este motivat suficient. Astfel, a remarcat că fără probe și fără niciun

temei legal plauzibil, Comisia Electorală Centrală a stabilit că reclamantul nu a

declarat suma de cca 21 mii lei. Pentru această presupusă încălcare, CEC-ul a aplicat

reclamantului în afară de avertizare, în afară de faptul că doar cu câteva zile în urmă,

de asemenea pentru motive similare inventate a dispus anularea înregistrării

concurentului electoral al Partidului „Șor”, care a obținut 48% din voturile

alegătorilor în circumscripția electorală Bălți - sancțiunea complementară prin

lipsirea de alocații bugetare pe termenul maxim posibil de un an. În condițiile în care

reclamantul urmează să fie lipsit arbitrar de aproape 2,2 mln. de lei prognozați pentru

anul 2022, a considerat că sancțiunea impusă prin actul administrativ contestat este

total disproporțională.

A solicitat anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 205 din 8

decembrie 2021 privind executarea punctului 2 din hotărârea nr. 190/2021 „Cu

privire la supravegherea veniturilor și cheltuielilor concurenților electorali în

campania electorală aferentă turului doi al alegerilor locale noi pentru funcția de

primar din 5 decembrie 2021, pentru perioada 27 noiembrie – 3 decembrie 2021”.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea

depusă de Partidul Politic ,,Șor” a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond în contextul cerințelor

deduse judecării, cu trimitere la prevederile art. 219 alin. (1), 220 alin. (1), 224

alin.(1) lit. f) Cod administrativ, art. 22 alin. (2) lit. c), e), g) și k), 41 alin.(2), (4),

(9) și (10), 43, 75 alin. (4) Cod electoral, pct.30, 31, 32, 33 din Regulamentul privind

finanțarea campaniilor electorale ale concurenților electorali, aprobat prin hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 2704 din 17 septembrie 2019, modificat prin

hotărârile Comisiei Electorale Centrale nr. 2733 din 24 septembrie 2019, nr. 4428

din 25 octombrie 2020, a concluzionat asupra netemeinicie acțiunii înaintate de

Partidul Politic ,,Șor”.

4

La caz, Curtea de Apel Chișinău a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile de

adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)-e) alin. (1) din art. 224 Cod administrativ.

Sub acest aspect, instanța de judecată reieșind din analiza probelor administrate

a reținut că prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 190/2021 din 4 decembrie

2021 „Cu privire la supravegherea veniturilor și cheltuielilor concurenților electorali

în campania electorală aferentă turului doi al alegerilor locale noi pentru funcția de

primar din 5 decembrie 2021, pentru perioada 27 noiembrie - 3 decembrie 2021”, la

pct.2 din dispozitiv, cu referire la raportul privind finanțarea campaniei electorale

prezentat de Partidul Politic „Șor”, Comisia a obligat concurentul electoral să

prezinte în termen de 24 de ore - până la 5 decembrie 2021, ora 16:00 (ulterior fiind

prelungit până la 6 decembrie 2021, ora 16:00), raportul corectat și completat cu

informația lipsă, cu explicații privind diferența de preț constatată de Comisie în cazul

folosirii temporare a aceluiași echipament tehnic în cursul campaniei, precum și cu

informația primară care atestă acordarea serviciilor de către artiști/formațiile artistice

și valoarea acestora.

Curtea de Apel Chișinău a relevat că din actele dosarului se constată că până la

termenul-limită indicat, Partidul Politic „Șor” a prezentat o referință prin care a

explicat că diferența de preț pentru locațiunea aparatajului muzical provine din

contractarea a doi agenți economici diferiți, care își reglementează de sine stătător

prețul. Suplimentar, s-a menționat că diferența de preț este determinată și de

producătorul aparatajului muzical, starea tehnică, componența sau complexitatea

acestuia, uzură.

Astfel, la 8 decembrie 2021 Comisia Electorală Centrală a emis hotărârea

nr.205, prin care a hotărât: 1. Se ia act de informația prezentată de Partidul Politic

„Șor”, înregistrată la Comisie sub nr. CEC-7/1073 din 6 decembrie 2021, cu privire

la serviciile artistice prestate și explicațiile privind diferența de preț pentru folosirea

temporară a echipamentului tehnic. 2. Se aplică repetat sancțiunea sub formă de

avertisment concurentului electoral Partidul Politic „Șor” pentru neexecutarea

punctului 2 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 190/2021 în partea ce ține

de folosirea repetată de către concurentul electoral a fondurilor materiale nedeclarate

în mărime de minim 21665,01 lei, și anume pentru organizarea întrunirii din 3

decembrie 2021. 3. Se aplică Partidului Politic Șor sancțiunea complementară sub

formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de un an, începând

cu 1 ianuarie 2022 și până la 31 decembrie 2022. 4. Se remite Procuraturii

Anticorupție, spre examinare conform competenței, demersul Inspectoratului de

Poliție Bălți din 5 decembrie 2021 cu privire la faptele de corupere a alegătorilor. 5.

Se remite Inspectoratului de Poliție Bălți, spre examinare conform competenței,

sesizarea nr. CEC-7/1041 din 4 decembrie 2021 privind acțiunile de agitație

electorală.

În contextul verificării legalității actului administrativ contestat, Curtea de Apel

Chișinău a constatat că la adoptarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 205

din 8 decembrie 2021 privind executarea punctului 2 din hotărârea nr. 190/2021 „Cu

privire la supravegherea veniturilor și cheltuielilor concurenților electorali în

campania electorală aferentă turului doi al alegerilor locale noi pentru funcția de

primar din 5 decembrie 2021, pentru perioada 27 noiembrie – 3 decembrie 2021”,

autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar, reieșind din circumstanțele de

5

fapt constatate și prevederile normative care se circumscriu procedurii de finanțare

a campaniilor electorale ale concurentului electoral.

Astfel, instanța de fond a reținut că Comisia Electorală Centrală a acționat în

limitele împuternicirilor acordate de lege, cu respectarea procedurii prevăzute în

acest sens, hotărârea adoptată fiind luată de un organ colegial, ca urmare a analizei

faptelor relevante pentru luarea deciziei enunțate, precum și a realizării procedurii.

La fel, cu referire la art. 31 și 118 Cod administrativ, Curtea de Apel Chișinău

a învederat că hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 205 din 8 decembrie 2021

este una motivată, fiind indicate argumentele care sunt bazate pe o cercetare amplă

a materialelor cauzei și a probelor acumulate în raport cu poziția părților în

procedura administrativă.

În acest context, prima instanță a relatat că în hotărârea nr. 205 din 8 decembrie

2021, Comisia Electorală Centrală a constatat cu certitudine că, în raportul privind

finanțarea campaniei electorale pentru perioada 27 noiembrie 2021 - 3 decembrie

2021, Partidul Politic ,,Șor” nu a inclus cheltuielile pentru serviciile de prestație

artistică ce au avut loc în cadrul evenimentului electoral din 3 decembrie curent,

organizat de Partidul Politic „Șor”, unde au evoluat cel puțin 6 artiști/formații

artistice.

Prin urmare, instanța de judecată a reținut că în lipsa informațiilor prezentate

de reclamant, Comisia Electorală Centrală în virtutea atribuțiilor sale și în scopul

evaluării prețului de piață al serviciilor artistice, potrivit informației publice plasate

pe pagina web www.artist.md, a constatat nedeclararea de către Partidul Politic

„Șor” a sumei de minim 21665,01 lei pentru serviciile artistice prestate de

artiști/formații artistice.

La acest segment, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind întemeiată poziția

pârâtului precum că Partidul Politic ,,Șor” urma să includă în raportul privind

finanțarea campaniei electorale cheltuielile pentru serviciile artistice prestate de

artiști/formații artistice care au participat la evenimentul din 3 decembrie 2021, or,

în acest sens instanța de judecată a reținut că însăși reclamantul a indicat în acțiune

că în raportul financiar depus la organul electoral au fost reflectate cheltuielile legate

doar de instalarea scenei și a echipamentului, motiv din care afirmațiile expuse în

susținerea neadmiterii încălcărilor stabilite instanța le-a considerat nefondate și

contrare înscrisurilor administrate la dosar.

Tot în acest sens, instanța de fond a menționat că la rubrica 3.1.3 din Raportul

financiar înregistrat la Comisie sub nr.04/197 din 3 decembrie 2021, Partidul Politic

„Șor” a reflectat cheltuieli pentru instalarea scenei în sumă de 2200 lei, cheltuielile

respective fiind înscrise pentru ,,folosința temporară a aparatajului muzical (ecran,

podium, sunet) în format electoral - CE nr.2 Bălți - Marina Tauber”. Astfel,

completul a observat că, reclamantul pe de o parte, a confirmat expres că a instalat

scena și a raportat Comisiei Electorale Centrale aceste cheltuielile ca fiind electorale,

indicând în raportul financiar că ecranul, podiumul și sunetul se utilizează „în format

electoral”, iar ulterior a negat că evenimentul purta un caracter electoral, fapt care

atestă în mod vădit aspirațiile contradictorii ale reclamantului de a se justifica fără a

ține cont de legătura de cauzalitate între propriile argumente invocate.

În circumstanțele date, instanța de fond a considerat întemeiată concluzia

Comisiei Electorale Centrală expusă în hotărârea contestată, precum că Partidul

Politic ,,Șor” a desfășurat la data de 3 decembrie 2021 pe teritoriul din preajma

6

Judecătoriei Bălți o acțiune cu caracter electoral în susținerea candidatului său la

funcția de primar, în timp ce se desfășura procesul judiciar privind anularea

înregistrării candidatului vizat.

Mai mult, completul de judecată a specificat că potrivit art.41 alin.(4) Cod

electoral, toate cheltuielile pentru campania electorală se efectuează din mijloacele

de pe contul cu mențiunea ,,Fond electoral”. Prin urmare, alegațiile reclamantului,

conform cărora nu a avut nicio înțelegere cu interpreții sau formațiile artistice și nu

a putut stopa serviciile artistice pe care aceștia le prestau pe scena sa, nu au fost

reținute, pe motiv că poartă un caracter pur declarativ și sunt în contradicție cu

obligațiile sale de a evalua și raporta toate cheltuielile, inclusiv cele gratuite, prin

indicarea prețului acestora după cum este stabilit în art.43 alin.(l) lit.b) Cod electoral.

Referitor la argumentul invocat de reclamant precum că pârâtul nu a audiat

artiștii și formațiunile artistice, prima instanță l-a considerat ca fiind neîntemeiat,

având în vedere că din prevederile legale se atestă cu certitudine că aceasta nu este

o obligație a pârâtului, dar o obligație a concurentului electoral de a evalua toate

serviciile prestate chiar și gratuit în interesul concurentului, care trebuie să fie

incluse obligatoriu în raportul financiar.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a relatat că Comisia Electorală Centrală a

oferit timp suficient reclamantului, să facă evaluarea proprie a serviciilor și să

includă în raportul financiar carențele depistate, însă reclamantul Partidul Politic

,,Șor” s-a înlăturat în mod deliberat de la această evaluare și astfel, Comisia

Electorală Centrală întemeiat a inclus doar preturile de piață, preluate din surse

deschise.

Prin urmare, instanța de fond a apreciat întemeiată afirmația Comisiei

Electorale Centrale precum că scopul urmărit este restabilirea egalității drepturilor

concurenților electorali, balanța cărora a fost destabilizată prin acțiunile Partidului

Politic „Șor”, or, instanța a reținut că mijlocul dat de atingere a acestui scop este

unul expres prevăzut de art.75 din Codul electoral.

De asemenea, prima instanță a considerat neîntemeiat argumentul

reclamantului cu referire la faptul că a fost sancționat de mai multe ori pentru

aceleași încălcări, dat fiind că din materialele cauzei se constată contrariul și anume

faptele fiind diferite atât ca aplicare în timp, cât și ca tipologie.

Referitor la aplicarea sancțiunii complementare, instanța de fond cu trimitere

la prevederile art.75 alin.(4) Cod electoral, a relevat că reieșind din această normă

legală, autorității electorale îi revine doar dispunerea termenului în cadrul marjei

discreționare de la 6 luni până la un an, ca sancțiune complementară în cazul în care

concurentul electoral nu-și aduce comportamentul în albia legalității și comite din

nou fapte ilicite de netransparență financiară soldate cu aplicarea unei sancțiuni.

Această marjă de discreție este strict limitată doar la perioada de la 6 luni la un an,

pentru care se aplică sancțiunea pentru încălcarea repetată a prevederilor legislației

privind finanțarea campaniei electorale. Astfel, la constatarea celei de-a doua

abateri, organul este obligat să aplice sancțiunea de suspendare a plății subvențiilor.

Reieșind din cele reținute supra și anume că Partidul Politic „Șor” a continuat

să încalce legislația, completul de judecată a constatat că pârâtul întemeiat a aplicat

reclamantului sancțiunea și pedeapsa complementară prevăzută de Lege.

Ce ține de termenul maxim aplicat prin pedeapsa complementară, instanța de

fond a menționat că în această privință Comisia Electorală Centrală a luat în calcul

7

comportamentul continuu delicvent al concurentului electoral în domeniul finanțării

companiei electorale și caracterul conștient al încălcărilor comise, ceea ce nu putea

fi tolerat de organul electoral. În acest sens, instanța de fond a reținut și faptul că

sancțiunea complementară aplicată anterior nu și-a atins scopul de reeducare al

Partidului Politic ,,Șor”, din care considerente Comisia Electorală Centrală la

aplicarea sancțiunii întemeiat a ținut cont de art. 29 Cod administrativ și art.75 Cod

electoral.

În urma celor reținute, Curtea de Apel Chișinău a conchis că argumentele

invocate de către Partidul Politic ,,Șor” în susținerea pretențiilor nu sunt de natură

de a anula actul administrativ contestat, or, instanța de fond prin prisma normelor ce

reglementează raportul juridic litigios, raportate la materialele cauzei, a concluzionat

că hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 205 din 8 decembrie 2021 este legală

și întemeiată.

Din considerentele expuse supra și deoarece nu s-a constatat lipsa temeiurilor

legale pentru anularea hotărârii contestate, prima instanță a ajuns la concluzia de a

respinge acțiunea depusă de Partidul Politic ,,Șor”.

La 16 decembrie 2021 Partidul Politic ,,Șor” reprezentat de avocatul Vadim

Banaru, a depus recurs împotriva hotărârii din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

La 17 decembrie 2021 Partidul Politic ,,Șor” reprezentat de avocatul Vadim

Banaru, a prezentat motivarea recursului împotriva hotărârii din 15 decembrie 2021

a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea contestată,

considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material, nu au fost constatate și elucidate pe

deplin circumstanțele cauzei, iar instanța de judecată nu s-a expus asupra tuturor

motivelor invocate în cauză și nu a indicat din care considerente a respins probele

părții reclamante.

Recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept expuse în acțiunea înaintată,

insistând asupra faptului că hotărârea contestată urma a fi anulată, deoarece

reprezintă o ingerință disproporționată în substanța mai multor drepturi

fundamentale și contravine jurisprudenței constante a Curții Europeane a Drepturilor

Omului.

A susținut că în cadrul procedurii administrative, Comisia Electorală Centrală

a acționat abuziv, fără a studia în detaliu și profund toate circumstanțele

evenimentului din 3 decembrie 2021, nu a colectat probe pertinente, nu a audiat

martori, dar a emis o decizie bazată exclusiv pe presupunerile proprii, care nu se

bazează pe circumstanțele de fapt.

A afirmat că în realitate, la data de 3 decembrie 2021, în mun. Bălți, în fața

sediului Judecătoriei Bălți nu a avut loc niciun fel de acțiune electorală, dar a avut

loc o întrunire sub formă de protest împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale

de a solicita anularea înregistrării concurentului electoral Marina Tauber în calitate

de candidat la funcția de primar al mun. Bălți. Toate cheltuielile legate de instalarea

scenei și echipamentului au fost reflectate în raportul financiar depus la organul

electoral, având toate actele și confirmările necesare, la care obiecții Comisia nu a

avut.

8

A enunțat că în speță, Comisia Electorală Centrală fără a dispune de vreo probă

sau confirmare, a interpretat aceste acțiuni drept surse nedeclarate, aplicând total

greșit prevederile Codului electoral, pe când acțiunea din 3 decembrie 2021 s-a

desfășurat strict sub auspiciul prevederilor Legii cu privire la întruniri și Legii

privind partidele politice.

La fel, a considerat că sancțiunea repetată și de fapt, pedeapsa dublă aplicată

reclamantului, doar pentru faptul că a protestat împotriva unei decizii ale pârâtului,

de fapt nu reprezintă altceva decât o banală răzbunare din partea autorității pârâte.

A remarcat că sancțiunea impusă prin actul administrativ contestat este total

disproporțională, iar autoritatea publică a acționat cu rea-credință în exercitarea

dreptului discreționar.

A mai declarat că neatragerea în procedura administrativă a reclamantului,

constituie o încălcare a tuturor garanțiilor acestuia, care i le oferă Codul

administrativ pentru protejarea intereselor legitime.

De asemenea, a reiterat că actul administrativ contestat nu este motivat conform

cerințelor instituite de art. 31 și 118 Cod administrativ.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii din 15 decembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii

înaintate.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că, la caz, se contestă hotărârea Comisiei Electorale Centrale emisă în perioada

electorală în cazul desfășurării alegerilor locale, care a fost emisă în conformitate cu

prevederile Codului electoral.

Respectiv, în conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele

normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 coroborat cu art. 2 alin. (2) Cod

administrativ, la termenul de depunere a recursului împotriva hotărârii judecătorești

sunt aplicabile normele Codului electoral, care față de Codul administrativ sunt

norme juridice speciale, aplicabile anumitor categorii de raporturi sociale și/sau

subiecți strict determinați.

În conformitate cu art. 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărârii instanței

de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva

deciziei instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Din actele cauzei rezultă că hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

în data de 15 decembrie 2021. Tot la 15 decembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a

notificat la adresa electronică a reprezentantului Partidului Politic ,,Șor” - avocatul

Vadim Banaru, copia dispozitivului hotărârii, iar la data de 17 decembrie 2021, la

fel prin intermediul poștei electronice, a fost notificată hotărârea integrală a instanței

de fond. Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

9

administrativ constată că recursul depus la 16 decembrie 2021 și respectiv motivarea

recursului prezentată la 17 decembrie 2021, sunt în termen.

La 17 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție în scopul asigurării unui

proces echitabil în ordine de recurs a notificat intimatului copia recursului,

acordându-i posibilitatea de a prezenta referință.

Prin referința din 18 decembrie 2021, Comisia Electorală Centrală a solicitat

respingerea recursului.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Partidul Politic ,,Șor”

reprezentat de avocatul Vadim Banaru, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

10

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Partidul Politic ,,Șor” reprezentat de avocatul Vadim

Banaru.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Partidul Politic ,,Șor” reprezentat de avocatul Vadim

Banaru, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

11