3ra-1112/22 — anularea Hotaririi CEC nr. 678 din 09 septembrie 2022

Dosarul nr. 3ra-1112/22 2-22132978-01-3ra-27102022 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, Ec. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 31 octombrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Șor” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 678 din 09 septembrie 2022, împotriva hotărârii din 24 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Șor”, c o n s t a t ă : La data de 12 septembrie 2022 Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 678 din 09 septembrie 2022 (f.d.

2-10). În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, la data de 09 septembrie 2022 Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr.678 prin care s-a luat act de informațiile prezentate în urma controlului veniturilor și cheltuielilor cu privire la cheltuielile reflectate în rapoartele financiare ale concurentului electoral Partidul Politic „Șor” din campania electorală aferentă alegerilor locale noi din 29 mai 2022. S-a constatat folosirea de către Partidul Politic „Șor” a fondurilor financiare și materialelor nedeclarate la alegerile locale noi, în următoarele circumscripții electorale: Moara de Piatră nr. 14/15, raionul Drochia, în sumă de 2820,00 de lei, Zastânca nr. 29/35, raionul Soroca, în sumă de 6127,46 de lei, Ghetlova nr. 25/13, raionul Orhei, în sumă de 7392,69 de lei și Bobeica, raionul Hâncești, în sumă de 4449,50 de lei.

S-a constatat depășirea plafonului maxim stabilit a cheltuielilor în circumscripția electorală Moara de Piatră nr. 14/15, raionul Drochia, cu suma de 1982,03 de lei, în circumscripția 1 electorală Zastânca nr. 29/35, raionul Soroca, cu suma de 3297,97 de lei și în circumscripția electorală Ghetlova nr. 25/13, raionul Orhei, cu suma de 4238,65 de lei. Partidului Politic „Șor” i-a fost aplicată sancțiunea sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 01 ianuarie 2023 și până la 30 iunie 2023 inclusiv. Reclamantul a notat că analizând motivarea Hotărârii nominalizate a constatat că Comisia Electorală Centrală a emis un act administrativ ilegal, prin care a fost vătămat în drepturile sale.

Or, aplicarea sancțiunii sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de 6 luni reprezintă o ingerință disproporțională în substanța garantării libertății de asociere în partide, egalității și respectării intereselor legitime ale tuturor partidelor și ingerință în dreptul de proprietate. La fel, prin actul emis se urmărește hărțuirea și persecuția politică a reclamantului din partea tuturor organelor de stat. Reclamantul Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru a indicat că, fiind vătămat în drepturi de către Comisia Electorală Centrală, este îndreptățit să-și revendice drepturile încălcate prin înaintarea respectivei acțiuni în contenciosul administrativ, iar actul administrativ contestat urmează a fi anulat.

Reclamantul a menționat că prin actul administrativ contestat a fost sancționat pentru nereflectarea veniturilor și cheltuielilor, precum și diminuarea costurilor pentru materialul utilizat pentru agitația electorală. Reclamantul Partidul Politic „Șor” a subliniat că Camera de Comerț și Industrie a calculat arbitrar numărul de persoane prezente la anumite întruniri cu alegătorii, cât și ipotetic a presupus că nu au fost reflectate cheltuieli de transport în sumă de 58,90 de lei per persoană, pentru deplasarea cu destinația Orhei-Ghetlova-Orhei. De asemenea, reclamantul a invocat că la emiterea actului administrativ contestat, Comisia Electorală Centrală a încălcat mai multe principii și proceduri prevăzute de Codul administrativ.

Reclamantul a considerat că potrivit actului administrativ contestat, fără probe și fără niciun temei legal plauzibil Comisia Electorală Centrală a stabilit că lipsirea de alocații bugetare pe termenul 6 luni este o sancțiune proporțională. Or, lipsirea arbitrară de aproape 1,1 mln. de lei prognozați pentru anul 2023 este total disproporțională, iar principiul proporționalității se referă la faptul că măsurile prin care se efectuează o ingerință în drepturile persoanei, ar trebui folosite cu atenție și numai atunci când este cu adevărat urgent. Prin urmare, puterea publică nu ar trebui să intervină în drepturi mai mult decât este necesar.

Reclamantul Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru a solicitat admiterea integrală a cererii de chemare în judecată, suspendarea executării actului administrativ contestat și anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 678 din 09 septembrie 2022 „Cu privire la controlul reflectării veniturilor și cheltuielilor concurentului electoral Partidul Politic „Șor” în campania electorală din cadrul alegerilor locale noi din 29 mai 2022”. Prin încheierea din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea înaintată de Partidul Politic „Șor” privind suspendarea executării Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 678 din 09 septembrie 2022, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești (f.d.50-54).

Prin decizia din 29 septembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul depus de Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru și s-a 2 menținut încheierea din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.70-74). Prin hotărârea din 24 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Partidul Politic „Șor” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 678 din 09 septembrie 2022 „Cu privire la controlul reflectării veniturilor și cheltuielilor concurentului electoral Partidul Politic „Șor” în campania electorală din cadrul alegerilor locale noi din 29 mai 2022” (f.d.

96-115). Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a relevat că prin punctele 8-26 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 549 din 07 iunie 2022, s-a stabilit că concurentul electoral Partidul Politic „Șor” a diminuat prețul de piață evaluat pentru materiale promoționale utilizate în campanie, acesta fiind atenționat asupra neadmiterii abaterilor de la prevederea legală ce impune evaluarea la prețul de piață a donațiilor în mărfuri și servicii.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că Comisia Electorală Centrală, prin scrisoarea nr. CEC-8/995 din 12 iunie 2022, a informat Partidul Politic „Șor” despre inițierea procedurii de control și i-a solicitat să comunice dacă sumele cheltuite pentru asigurarea participanților cu obiecte de vestimentație cu însemnele partidului, dar și pentru deplasarea participanților și voluntarilor la evenimentele electorale reflectate în sesizare, dar și pe pagina de Facebook a candidatei, au fost sau nu reflectate în ultimul raport financiar prezentat Comisiei Electorale Centrale, după caz, cu anexarea documentelor justificative.

Respectiv, Partidul Politic „Șor” prin răspunsul din 15 iunie 2022 a comunicat Comisiei Electorale Centrale că informația despre materialele promoționale cu sigla partidului a fost prezentată prin răspunsul la scrisoarea CEC- 8/938 din 28 mai 2022, acestea fiind repartizate pe parcursul întregii activității a partidului și participării acestuia în cadrul campaniilor electorale și în afara acestora. Iar, cu referire la deplasarea participanților și a voluntarilor, Partidul Politic „Șor” a informat că deplasări ale susținătorilor nu au fost efectuate, cu excepția unor persoane care reprezintă partidul la nivel central, a căror cheltuieli au fost reflectate în rapoartele privind finanțarea campaniei electorale.

Totodată, prima instanță a reținut că, prin scrisorile nr. CEC-8/887 din 11 mai 2022, CEC-8/902 din 16 mai 2022, CEC-8/938 din 28 mai 2022 și CEC-8/999 din 14 iunie 2022, Comisia Electorală Centrală i-a solicitat Partidului Politic „Șor” prezentarea copiilor de pe documentele confirmative referitor la donațiile de care a beneficiat. Iar, prin răspunsurile la demersurile menționate supra, Partidul Politic „Șor” a prezentat copiile contractelor de donație, inclusiv cele al căror obiect include donațiile cu titlu gratuit ale serviciilor de deplasare la acțiunile electorale, pentru executarea activităților destinate agitației electorale în favoarea candidaților la alegerile locale noi din 29 mai 2022. Curtea de Apel Chișinău a relevat că prin demersul nr. CEC-8/927 din 24 mai 2022 Comisia Electorală Centrală a solicitat S.R.L.

„CAPAȚINA-PRINT” prezentarea mecanismului de stabilire, după caz, prin contrapunere, a prețului de piață pentru produsele poligrafice (pliante, afișe, invitații, calendare) elaborate și livrate direct cetățenilor Serghei Purici, Valeriu Colesnic, Ionel Ojoc și Anastasia Svetlicinîi, dar indirect concurentului electoral Partidul Politic „Șor”. Respectiv, la 26 mai 2022 Comisia Electorală Centrală a recepționat de la S.R.L. „CAPAȚINA-PRINT” un răspuns. Totodată, la data de 27 mai 2022, Comisia Electorală Centrală a solicitat 3 Serviciului Fiscal de Stat aceeași informație care a fost solicitată de la S.R.L. „CAPAȚINA-PRINT”. Iar, la data de 11 august 2022, Serviciul Fiscal de Stat a explicat că a fost inițiat controlul fiscal la S.R.L.

„CAPAȚINA-PRINT”, prin metoda verificării parțiale, fiind stabilit că agentul economic a efectuat livrări de produse publicitare și poligrafice în adresa persoanelor fizice nominalizate. Totodată, Curtea de Apel Chișinău a indicat că Comisia Electorală Centrală a recepționat și răspunsul SRL „Toncar”, la care au fost anexate mai multe facturi fiscale, conform cărora agentul economic nominalizat a confecționat matrice sau plăci de imprimare de model CTP Instal 605 X 740 și de model CTP Instal 459 X 525, pentru procesul de producere a materialelor poligrafice de către S.R.L „CAPAȚINA-PRINT”. Din răspunsul oferit de SRL „Bavat Prinț” a fost identificată o factură fiscală din 14 iunie 22, conform căreia S.R.L „CAPAȚINA-PRINT” este beneficiarul matricelor sau plăcilor de imprimare de model CTCP 525x459x0,15 și CTCP 745x605x0,3, în număr de 36 de bucăți, cu o valoare totală de 6036 de lei.

Iar, la 01 septembrie 2022 directorul SRL „Bavat Prinț” a declarat ca plăcile menționate sunt destinate pentru tipărirea în format ofset la utilajul de tipar, pentru formatul A2, A3 sau B2, B3, cu diferite grosimi și nu pot fi utilizate în procesul tehnologic de imprimare la o imprimantă multifuncțională „Konica Minolta", iar materialele promoționale elaborate la o mașină de tipar sunt de o calitate superioară celor elaborate la imprimante obișnuite.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că la data de 12 iulie 2022 Comisia Electorală Centrală a solicitat Asociației „Promo-LEX” expedierea mai multor mostre de materiale promoționale colectate de către observatori și utilizate de Partidul Politic „Șor” în campania pentru alegerile locale noi din 29 mai 2022. Însă, prin răspunsul nr. CEC-7/2854 din 13 iulie 2022 Asociația „Promo-LEX” a comunicat că colectarea fizică a tuturor modelelor de materiale promoționale nu a fost posibilă din cauza că materialele observate erau afișate în spații publice autorizate și/sau neautorizate. De asemenea, prima instanță a reținut că la data de 26 iulie 2022 Comisia Electorală Centrală a dispus contractarea serviciilor de evaluare prestate de Camera de Comerț și Industrie, punând la dispoziție cele două mostre ale produselor promoționale.

Respectiv, potrivit raportului de evaluare nr.0370200 din 08 august 2022 întocmit de Camera de Comerț și Industrie, valoarea de piață, inclusiv TVA, pe hârtie format A4 cu un tiraj de 1000 bucăți ar fi trebuit estimată la suma de 1633,00 de lei, iar pentru hârtia în format A3 cu un tiraj de 600 bucăți, la suma de 1593,00 de lei. Totodată, în cazul în care ar fi existat diminuări ale tirajului cu 50% a formatului de hârtie A4 și A3, valoarea de piață ar constitui suma de 1250,00 (1250/1000 = 1,25 de lei/buc.) și respectiv, suma de 1360,00 de lei per 600 buc.

Curtea de Apel Chișinău a notat că din materialele cauzei se atestă că, Comisia Electorală Centrală a expediat în adresa Partidului Politic ”Șor” citația din data de 06 septembrie 2022, prin care a solicitat ca reprezentantul partidului să se prezinte la data de 08 septembrie 2022, ora 14:00 pentru a depune explicații, fiind invitat și la ședința publică din 09 septembrie 2022. Respectiv, la data de 09 septembrie 2022 Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr.678 prin care s-a luat act de informațiile prezentate în urma controlului veniturilor și cheltuielilor, cu privire la cheltuielile reflectate în rapoartele financiare ale concurentului electoral Partidul Politic „Șor” din campania electorală aferentă 4 alegerilor locale noi din 29 mai 2022. S-a constatat folosirea de către Partidul Politic „Șor” a fondurilor financiare și materialelor nedeclarate la alegerile locale noi, în următoarele circumscripții electorale: Moara de Piatră nr. 14/15, raionul Drochia, în sumă de 2820,00 de lei, Zastânca nr. 29/35, raionul Soroca, în sumă de 6127,46 de lei, Ghetlova nr. 25/13, raionul Orhei, în sumă de 7392,69 de lei și Bobeica, raionul Hâncești, în sumă de 4449,50 de lei.

S-a constatat depășirea plafonului maxim stabilit a cheltuielilor în circumscripția electorală Moara de Piatră nr. 14/15, raionul Drochia, cu suma de 1982,03 de lei, în circumscripția electorală Zastânca nr. 29/35, raionul Soroca, cu suma de 3297,97 de lei și în circumscripția electorală Ghetlova nr. 25/13, raionul Orhei, cu suma de 4238,65 de lei. Partidului Politic „Șor” i-a fost aplicată sancțiunea sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 01 ianuarie 2023 și până la 30 iunie 2023 inclusiv.

Prima instanță a reținut că în motivarea Hotărârii nr.678 din 09 septembrie 2022 Comisia Electorală Centrală a constatat că în campania electorală aferentă alegerilor locale noi din 29 mai 2022, de către concurentul electoral Partidului Politic „Șor” au fost folosite fonduri financiare și materiale nedeclarate, după cum urmează: în circumscripția electorală Moara de Piatră, raionul Drochia, în sumă de 2820 de lei, care în consecință au dus la depășirea plafonului maxim stabilit cu cel puțin 1982,03 de lei, adică echivalentul a 17%; în circumscripția electorală Zastânca, raionul Soroca, în sumă de 6127,46 de lei, care în consecință au dus la depășirea plafonului maxim stabilit cu cel puțin 3297,97 de lei, adică echivalentul a 16%; în circumscripția electorală Ghetlova, raionul Orhei, în sumă de 7392,69 de lei, care în consecință au dus la depășirea plafonului maxim stabilit cu cel puțin 4238,65 de lei, adică echivalentul a 19%; în circumscripția electorală Bobeica, raionul Hâncești, în sumă de 4449,50 de lei, care nu au dus la depășirea plafonului maxim stabilit.

Curtea de Apel Chișinău a conchis că reieșind din prevederile art. 137, și 225 din Codul administrativ, art. 22 alin. (2) lit. c), e), g), k) și art.41 alin.(2), (4), (9), (10) și art.43 din Codul electoral, art.26 din Legea privind partidele politice nr.294 din 21 decembrie 2007, pct.30-33 din Regulamentul privind finanțarea campaniilor electorale ale concurenților electorali, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2704 din 17 septembrie 2019, cu modificările ulterioare, în coraport cu materialele cauzei, la adoptarea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 678 din 09 septembrie 2022 „Cu privire la controlul reflectării veniturilor și cheltuielilor concurentului electoral Partidul Politic ”Șor” în campania electorală din cadrul alegerilor locale noi din 29 mai 2022”, autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar, reieșind din circumstanțele de fapt constatate și cu prevederile normative care se circumscriu procedurii de finanțare a campaniilor electorale ale concurentului electoral.

Astfel, Comisia Electorală Centrală a acționat în limitele împuternicirilor acordate de lege, cu respectarea procedurii prevăzute în acest sens, hotărârea adoptată fiind luată de un organ colegial, ca urmare a analizei faptelor relevante pentru luarea deciziei enunțate, precum și a realizării procedurii. De asemenea, prima instanță a stabilit că Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 678 din 09 septembrie 2022 este motivată, fiind indicate argumentele care sunt bazate pe o cercetare amplă a materialelor cauzei și a probelor acumulate în raport cu poziția părților în procedura administrativă.

Astfel, în motivarea hotărârii contestate Comisia Electorală Centrală a constatat că, contravaloarea donațiilor, sub formă de 5 materiale tipografice, reflectate în raportul prezentat de către Partidul Politic „ȘOR” în cadrul alegerilor locale noi din 29 mai 2022, este diminuată în mediu de 1,46 ori comparativ cu prețul de piață evaluat de către Camera de Comerț și Industrie. Curtea de Apel Chișinău a reținut că, la întocmirea raportului de evaluare nr.0370200 din 08 august 2022, evaluatorul a aplicat ofertele comparative solicitate de la 7-10 întreprinderi poligrafice din mun. Chișinău. Mai mult, însăși reclamantul Partidul Politic „Șor” a solicitat de la agenți economici informații referitoare la costul materialelor promoționale pentru a putea fi efectuată o evaluare comparativă a prețului mediu pe piață, prezentând răspunsuri de la Î.S.

Firma Editorială Poligrafică „Tipografia Centrală”, de la ÎS Editura ”Universul” și de la ÎS ”Combinatul Poligrafic din Chișinău”. Astfel, prima instanță a respins ca neîntemeiat argumentul invocat de Partidul Politic „Șor” precum că hotărârea contestată ar fi arbitrară, or în cadrul procedurii administrative, Comisia Electorală Centrală a acumulat probe concludente și pertinente, care atestă cu certitudine că, în campania electorală aferentă alegerilor locale noi din 29 mai 2022, de către reclamantul Partidului Politic „Șor”, au fost folosite fonduri financiare și materiale nedeclarate.

De asemenea, prima instanță a respins argumentul reclamantului Partidul Politic „Șor” precum că prin hotărârea contestată Comisia Electorală Centrală urmărește scopul de hărțuire și persecuție politică, or art.1 din Codul electoral prevede că, Comisia Electorală Centrală este un organ de stat independent, înființat pentru realizarea politicii electorale în scopul unei bune desfășurări a alegerilor, pentru supravegherea și controlul respectării prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Respectiv, Curtea de Apel Chișinău a conchis că argumentele invocate de către reclamant în susținerea pretențiilor sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse, or prin prisma normelor ce reglementează raportul juridic litigios, raportat la materialele cauzei rezultă că Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 678 din 09 septembrie 2022 este legală, iar argumentele invocate nu sunt de natură de a anula actul administrativ contestat.

Prima instanță a reținut că normele legale nu interzic ingerința în anumite drepturi și libertăți recunoscute de lege, doar că orice măsură întreprinsă de autoritățile publice trebuie să fie proporțională. Astfel, principiul proporționalității este un element intrinsec statului de drept, care se referă la faptul că măsurile de constrângere față de cetățeni ar trebui folosită cu atenție și numai atunci când este cu adevărat indispensabil pentru realizarea interesului public. Prin urmare, este pertinent și întemeiat argumentul Comisiei Electorale Centrale precum că scopul urmărit prin aplicarea sancțiunii este restabilirea egalității drepturilor concurenților electorali, balanța cărora a fost destabilizată prin acțiunile ilegale ale Partidului Politic „Șor”.

Or, scopul sancțiunii prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. a) și d) și alin. (4) din Codul electoral este de a descuraja partidul de la încălcarea legislației electorale, desfășurarea unei campanii electorale netransparente în special prin folosirea de fonduri financiare și materiale nedeclarate. Curtea de Apel Chișinău a menționat că Partidul Politic „Șor” pe parcursul mai multor campanii electorale, a încălcat în continuu disciplina financiară și a admis încălcări ale prevederilor aferente finanțării în mai multe campanii electorale, fapte ce 6 au fost constatate prin hotărârile Comisiei Electorale Centrale. Prin urmare, instanța de apel a stabilit că, comportamentul continuu și intenționat al Partidului Politic „Șor” de încălcare a disciplinei financiare, generează indubitabil consecințe prescrise imperativ de lege, pentru restabilirea scopului legitim al alegerilor.

Totodată, prima instanță a relevat că aplicarea sancțiunii complementare privind lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 6 luni până la un an, oferă Comisiei Electorale Centrale marja discreționară în termenul de aplicare a sancțiunii de la 6 luni până la un an. Iar, CtEDO în practica sa, a subliniat că urmează să fie respectată marja de discreție a legislatorului în aprecierea interesului general, cu excepția cazului în care marja respectivă este lipsită de o justificare rezonabilă. Prima instanță a decelat că având în vedere existența unui precedent de lipsire de alocații de la bugetul de stat în cazul Partidului Politic „Șor” și că sancțiunea nu și-a atins scopul de reeducare, Comisia Electorală Centrală la aplicarea sancțiunii întemeiat a ținut cont de art. 29 Cod administrativ și art.75 Cod electoral.

La data de 25 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru a depus recurs împreună cu motivarea împotriva hotărârii din 24 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța ierarhic inferioară (f.d. 118-124). În motivarea cererii de recurs, suplimentar celor indicate în cererea de chemare în judecată, Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru a menționat că instanța inferioară nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în cererea de chemare în judecată, a apreciat părtinitor probele din dosar, prin urmare instanța de recurs urmează să trimită cauza la rejudecare, or în procedura de recurs nu pot fi examinate probele și înscrisurile din dosar.

Recurentul a invocat că Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 678 din 09 septembrie 2022 este un act administrativ ilegal, prin care Partidul Politic „Șor” este vătămat în drepturile sale. Or, aplicarea sancțiunii sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 01 ianuarie 2023 și până la 30 iunie 2023 inclusiv, reprezintă o ingerință disproporționată în substanța garantării libertății de asociere în partide, egalității și respectării intereselor legitime ale tuturor partidelor și ingerință în dreptul de proprietate. Recurentul Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru a notat că prin actul emis, se urmărește hărțuirea și persecuția politică a recurentului din partea tuturor organelor de stat, de la organele electorale, poliție, organele fiscale și altele.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 7 reține că, la caz, se contestă hotărârea Comisiei Electorale Centrale, care a fost emisă în conformitate cu prevederile Codului electoral.

Respectiv, în conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 coroborat cu art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, la termenul de depunere a recursului împotriva hotărârii judecătorești sunt aplicabile normele Codului electoral, care față de Codul administrativ sunt norme juridice speciale, aplicabile anumitor categorii de raporturi sociale și/sau subiecți strict determinați. În conformitate cu art. 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 24 octombrie 2022 și potrivit extrasului din poșta electronică, anexat la actele cauzei, dispozitivul hotărârii din 24 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost expediat pe adresa electronică a recurentului Partidului Politic „Șor”, shorparty@gmail.com, la data de 24 octombrie 2022, ora 16:22 (f.d.116). Iar, hotărârea motivată din 24 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului Partidului Politic „Șor”, la 26 octombrie 2022, prin intermediul aceleiași poște electronice (f.d. 117). La data de 25 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru a depus recurs împreună cu motivarea împotriva hotărârii din 24 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

118-124). Astfel, recursul depus de către Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru este în termen. La data de 27 octombrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei Comisiei Electorale Centrale recursul Partidului Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 126). Iar, la data de 30 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Comisia Electorală Centrală a depus referință la recursul Partidului Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil (f.d.127-130).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 8 reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 9 al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Partidul Politic „Șor”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 10