3ra-1092/20 — anularea actului administrativ si obligarea CEC la sanctionarea concurentului electoral

3ra-1092/20 — anularea actului administrativ si obligarea CEC la sanctionarea concurentului electoral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-1092/2020

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

31 octombrie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Octavian Țîcu, candidat la

funcția de Președinte al Republicii Moldova desemnat de către Partidul Politic

„Partidul Unității Naționale”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Octavian Țîcu, candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova desemnat

de către Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” împotriva Comisiei Electorale

Centrale, persoane terțe Igor Dodon, candidat independent la funcția de Președinte

al Republicii Moldova, Primăria mun. Chișinău și Primarul General al mun.

Chișinău cu privire la anularea actului administrativ și obligarea Comisiei Electorale

Centrale să sancționeze concurentul electoral,

împotriva hotărârii din 30 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 27 octombrie 2020, Octavian Țîcu, candidat la funcția de Președinte al

Republicii Moldova desemnat de către Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale,

persoane terțe Igor Dodon, candidat independent la funcția de Președinte al

Republicii Moldova, Primăria mun. Chișinău și Primarul General al mun. Chișinău

solicitând:

- anularea integrală a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4427 din 25

octombrie 2020 cu privire la examinarea contestației nr. CEC-10Apr/3 din 21

octombrie 2020 înaintată de către Octavian Țîcu, candidat la funcția de Președinte

al Republicii Moldova desemnat de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”,

- constatarea faptului că concurentul electoral Igor Dodon, candidat la funcția

de președinte al Republicii Moldova, a încălcat art. 52 alin. (7) Cod electoral prin

folosirea resurselor administrative în campania electorală la 18 octombrie 2020,

- obligarea Comisiei Electorale Centrale să sancționeze concurentul electoral

Igor Dodon, conform art. 75 Cod electoral.

1

În cadrul examinării cauzei, Octavian Țîcu, și-a concretizat cerințele, solicitând

în final: anularea integrală a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4427 din 25

octombrie 2020 cu privire la examinarea contestației nr. CEC-10Apr/3 din 21

octombrie 2020 înaintată de către Octavian Țîcu, candidat la funcția de Președinte

al Republicii Moldova desemnat de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”, cu

obligarea Comisiei Electorale Centrale să sancționeze concurentul electoral Igor

Dodon, conform art. 75 Cod electoral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 21 octombrie 2020, Octavian Țîcu,

candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova desemnat de Partidul Politic

„Partidul Unității Naționale” pentru alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020,

a depus la Comisia Electorală Centrală contestația înregistrată sub nr. CEC-10Apr/3.

Prin contestația depusă, reclamantul a indicat că, la 18 octombrie 2020,

concurentul electoral Igor Dodon, candidat independent la funcția de Președinte al

Republicii Moldova în cadrul scrutinului prezidențial din 01 noiembrie 2020, a

postat pe pagina sa de Facebook, un mesaj public cu următorul conținut: „Cum poate

mai frumos să înceapă o zi de duminică? - cu Campania națională de înverzire a

plaiului natal. Dis-de-dimineață, împreună cu Primarul General al municipiului

Chișinău, Ion Ceban, am participat la evenimentul de lansare a Campaniei de

plantare a arborilor, pe teritoriul municipiului Chișinău. Salut această inițiativă

foarte bună. Fiecare copac plantat astăzi, va face țara noastră mai verde, un mediu

mai sănătos. Îndemn chișinăuienii să participe activ la campania de înverzire, pentru

a avea un oraș mai curat și înfloritor. Noi mergem mai departe. Astăzi avem o agendă

încărcată. Autonomia Găgăuză și raionul Basarabeasca!”.

Mai mult, acesta a postat și fotografii de la acest eveniment organizat de

Primăria mun. Chișinău.

Reclamantul a notat că, candidatul la funcția de președinte s-a folosit astfel de

resurse administrative în campania electorală și inclusiv de imaginea Primarului

General al mun. Chișinău.

A mai indicat că, candidatul Igor Dodon a publicat și un material video pe

profilul său de youtube.com, atașând un text identic cu cel menționat pe pagina de

Facebook.

Afirmă reclamantul că, folosirea resurselor administrative în campania

electorală rezultă și din postările publicate pe pagina oficial de Facebook a Primăriei

mun. Chișinău. Astfel, Primăria mun. Chișinău a postat un material video în care

apare Primarul General și candidatul independent Igor Dodon fără a ține cont de

restricțiile prevăzute de legislația electorală referitoare la resursele administrative.

La fel și Primarul General Ion Ceban a menționat pe site-ul său că la eveniment a

participat și Igor Dodon.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4427 din 25 octombrie 2020

contestația înaintată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Consideră reclamantul că, hotărârea este ilegală și emisă cu încălcarea normelor

de drept material și procedural, indicând că, Comisia Electorală Centrală a reținut în

mod greșit că, pentru a constata încălcarea art. 52 alin. (7) Cod electoral este necesară

obținerea de către concurentul electoral Igor Dodon a unor favoruri politice sau altor

avantaje administrative prin participarea la evenimentul comunicat în contestație or,

această încălcare este una formală nu prevede anumite urmări.

2

Susține că, apariția unui candidat înregistrat pentru scrutinul prezidențial din

01 noiembrie 2020 alături de Primarul mun. Chișinău constituie o favorizare directă

a acestuia.

Conform art. 41 alin. (3) lit. d) Cod electoral, se interzice finanțarea ori

susținerea materială sub orice formă a activității partidelor politice, grupurilor de

inițiativă, a campaniilor electorale/concurenților electorali de către autoritățile

publice, organizațiile, întreprinderile, instituțiile publice, alte persoane juridice

finanțate de la bugetul public sau care au capital de stat, cu excepția cazurilor în care

acordarea de servicii sau susținerea materială este în mod expres prevăzută de

legislație.

Conform art. 52 alin. (7) Cod electoral, candidații nu pot folosi mijloacele și

bunurile publice (resursele administrative) în campaniile electorale, iar

autoritățile/instituțiile publice și cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda

concurenților electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în

condiții de egalitate pentru toți concurenții electorali.

Pct. 2.3 din Codul bunelor practici în materie electorală (Comisia de la Veneția)

stabilește că, egalitatea șanselor trebuie să fie garantată în mod echitabil partidelor

și candidaților. Aceasta impune o atitudine neutră din partea autorităților de stat, în

special în ceea ce privește: campania electorală; reflectarea alegerilor de către

mijloacele de informare în masă, în special de media publică; susținerea materială a

partidelor și campaniilor electorale de către stat.

Comisia Europeană pentru Democrația prin Drept (Comisia de la Veneția)

definește resursele administrative ca, resursele umane, financiare, materiale în

natura și alte resurse imateriale de care dispun deopotrivă deținătorii unei funcții și

funcționarii publici implicați în procesele electorale, care derivă din controlul

acestora asupra personalului, resurselor financiare și alocațiilor din sectorul public,

din accesul la facilitățile publice, precum și resursele rezultate din faptul că aceștia

se bucură (de prestigiu sau constituie o prezentă publică în urma alegerii lor într-o

funcție electivă sau deținerii calității de funcționari publici, fapt care le-ar putea

conferi un avantaj politic sau alte forme de suport (Raport 2015).

Astfel, în opinia reclamantului, Comisia Electorală Centrală a reținut în mod

injust faptul că contestația înaintată este una neîntemeiată or, simplul fapt al

prezenței la un eveniment public al candidatului Igor Dodon alături de Primarul

General al mun. Chișinău în perioada campaniei electorale reprezintă un avantaj

politic, iar pentru acest fapt concurentul electoral urma să fie sancționat conform art.

75 Cod electoral.

Efectul acestei acțiuni publice reprezintă și un transfer de imagine în beneficiul

acestui concurent electoral prin utilizarea resurselor publice ce decurg din funcția

publică de Primar General al mun. Chișinău, fapt incompatibil cu principiile

desfășurării alegerilor în condiții libere, egale și corecte.

Prin hotărârea din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Octavian Țîcu, candidat la funcția de

Președinte al Republicii Moldova desemnat de către Partidul Politic „Partidul

Unității Naționale” împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoane terțe Igor

Dodon, candidat independent la funcția de Președinte al Republicii Moldova,

Primăria mun. Chișinău și Primarul General al mun. Chișinău cu privire la anularea

3

actului administrativ și obligarea Comisiei Electorale Centrale să sancționeze

concurentul electoral.

La 31 octombrie 2020 Octavian Țîcu, candidat la funcția de Președinte al

Republicii Moldova desemnat de către Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”

a depus recurs împotriva hotărârii din 30 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei decizii noi privind

admiterea cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu hotărârea primei instanțe,

considerând-o ca fiind emisă cu încălcarea normelor de drept material și procedural.

A specificat că, la examinarea cauzei în primă instanță, a fost interpretată eronat

legea or, din probele prezentate rezultă clar și franc că candidatul independent Igor

Dodon s-a folosit de resurse administrative în campania electorală prin utilizarea

imaginii Primarului General al mun. Chișinău, dar și a imaginii Primăriei mun.

Chișinău. Mai mult, pagina de facebook a primăriei la promovat direct pe Igor

Dodon, iar la live-ul postat pe pagina oficială a fost vizualizat până în prezent de

aproximativ 12 736 de cetățeni. Totodată, consideră că și funcționarul public care

înregistra secvența video a insistat pe imaginea lui Igor Dodon.

Recurentul a evidențiat că, instanța de fond a interpretat eronat și noțiunea de

resurse administrative or, folosirea resursele administrative se referă și la implicarea

în campania electorală a funcționarilor publici, precum și a altor funcționari cu

demnitate publică care se bucură de prestigiu sau constituie o prezență publică în

urma alegerii lor într-o funcție electivă sau deținerii calității de funcționari publici,

fapt care le-ar putea conferi un avantaj politic sau alte forme de suport politic.

A notat că, potrivit pct. 37 din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei

Electorale Centrale, ordinea de zi se aduce la cunoștința membrilor Comisiei, de

regulă, cu 24 ore înainte de începerea ședinței ordinare sau cu 12 ore înainte de

începerea ședinței extraordinare. Ordinea de zi a ședințelor anunțate se publică pe

site-ul oficial al Comisiei (www.cec.md), în termenele stabilite. Cu toate acestea,

Comisia Electorală Centrală nu a publicat ordinea de zi la 25 octombrie 2020 în care

să fie indicată și examinarea contestației. Mai mult, reprezentantul PUN a fost

anunțat despre examinarea contestației cu 30 minute înainte de începerea ședinței,

fapt care este inadmisibil. Aceste argumente au fost prezentate și în cadrul ședinței

de judecată.

Conform pct. 51 din Regulamentul citat, lucrările ședinței se consemnează în

procesul-verbal. În procesul-verbal al ședinței se introduc în mod obligatoriu toate

observațiile și propunerile membrilor Comisiei privind problemele luate în discuție

și, după caz, opinia separată prezentată în scris de către reprezentanții cu drept de

vot consultativ. Procesul-verbal este semnat de către președintele și secretarul

Comisiei.

La acest capitol, recurentul a relevat că, în ciuda acestui fapt, Comisia

Electorală Centrală nu a prezentat procesul-verbal al ședinței, iar din acest motiv

hotărârea contestată urmează a fi anulată or, lipsa procesului-verbal al ședinței duce

direct la nulitatea actului administrativ anulat.

Totodată, în momentul examinării contestației, Comisia Electorală Centrală nu

a expediat referințele anexate la dosar în adresa contestatarulului, fapt care a încălcat

dreptul recurentului la un proces echitabil.

4

De asemenea, recurentul a subliniat că, contrar obligației, Comisia Electorală

Centrală nu a prezentat dosarul administrativ, fapt recunoscut expres de către

reprezentant în cadrul examinării cauzei în fond. Astfel, recurentului i s-a încălcat în

mod grav drepturile procedurale, acesta neavând posibilitatea să studieze dosarul și

să aibă parte de un proces echitabil.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că, la caz, se contestă hotărârea Comisiei Electorale Centrale în

perioada electorală în cazul alegerilor prezidențiale.

Respectiv, în conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele

normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 coroborat cu art. 2 alin. (2) Cod

administrativ, anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii

specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii

de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut

necesară și nu contravine principiilor prezentului cod, inclusiv la termenul de

depunere a recursului împotriva hotărârii judecătorești sunt aplicabile normele

Codului electoral, care față de Codul administrativ sunt norme juridice speciale,

aplicabile anumitor categorii de raporturi sociale și/sau subiecți strict determinați.

În conformitate cu art. 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărârii instanței

de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva

deciziei instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că recursul depus de către Octavian Țîcu, candidat la funcția de

Președinte al Republicii Moldova desemnat de către Partidul Politic „Partidul

Unității Naționale” la 31 octombrie 2020 este în termen, având în vedere că hotărârea

instanței de fond care se solicită a fi anulată a fost adoptată la 30 octombrie 2020.

La 31 octombrie 2020 în adresa intimaților, a fost expediată copia recursului,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 31 octombrie 2020, Igor Dodon, candidat independent la funcția de

Președinte al Republicii Moldova, reprezentat de Nicolae Fomov reprezentant cu

drept de vot consultativ, a depus referință pe marginea recursului declarat, solicitând

declararea recursului ca fiind inadmisibil sau respingerea cererii de recurs ca

neîntemeiată.

La 31 octombrie 2020, Comisia Electorală Centrală a depus referință pe

marginea recursului declarat, solicitând în temeiul art. 248 alin. (1) lit. a) Cod

administrativ, respingerea recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil din următoarele motive.

5

Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). c

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

6

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Octavian Țîcu, candidat la

funcția de Președinte al Republicii Moldova desemnat de către Partidul Politic

„Partidul Unității Naționale”, este inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Octavian Țîcu, candidat la funcția de Președinte al

Republicii Moldova desemnat de către Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”,

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7