2r-367/20 — incasarea cheltuielilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea cheltuielilor
- Temei legal
- restituirea cererii de apel
2r-367/20 — incasarea cheltuielilor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.2r-367/2020
prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan-Vodă (jud. D. Dubcovețchi)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai)
D E C I Z I E
16 septembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul
General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva lui Prutean
Alexandru cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru instruire, și
cererea de chemare în judecată a lui Prutean Alexandru împotriva Ministerului
Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor
Interne privind constatarea nulității actului juridic,
împotriva încheierii din 25 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 19 iunie 2017, IGP al MAI a depus cererea de chemare în judecată
împotriva lui Prutean Alexandru prin care a solicitat încasarea cheltuielilor
suportate pentru instruire în sumă de 24443,63 lei.
La 12 septembrie 2017, Prutean Alexandru a depus la Judecătoria Chișinău
cererea de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne și IGP
al MAI privind constatarea nulității actului juridic.
Prin hotărârea din 29 iulie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă
a fost admisă integral acțiunea. S-a constatat nulitatea absolută a angajamentului
nr.386 din 16.04.2014, semnat de către Prutean Alexandru în favoarea
Ministerului Afacerilor Interne.
Iar, cererea de chemare în judecată depusă de IGP al MAI împotriva lui
Prutean Alexandru cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru instruire
în sumă de 24443,63 (douăzeci și patru mii patru sute patruzeci și trei lei, șaizeci
și trei bani) lei, s-a respins ca neîntemeiată.
Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 14.10.2019, Ministerul
Afacerilor Interne a expediat în adresa Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă
1
cererea de apel asupra hotărârii Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 29
iulie 2019.
Totodată, prin apelul depus Ministerul Afacerilor Interne a solicitat
repunerea în termenul de declarare a apelului pe motiv că, instanța, contrar
prevederilor art. 236 alin. (4) CPC, nu a expediat în adresa Ministerului
Afacerilor Interne copia dispozitivului hotărârii, fiind expediată doar hotărîrea
motivată care a fost recepționată la 10.09.2019.
Astfel, solicită partea apelantă Ministerul Afacerilor Interne repunerea în
termenul de declarare a apelului.
Prin încheierea din 25 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
cererea apelantului Ministerului Afacerilor Interne privind repunerea în termenul
de declarare a apelului. S-a restituit ca fiind depusă în afara termenului legal de
declarare a apelului, cererea de apel declarată de Ministerul Afacerilor Interne
împotriva hotărârii Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 29 iulie 2019,
și s-a remis părții apelantului cererea de apel și actele anexate la aceasta.
La 09 iulie 2020 Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva
încheierii din 25 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat
admiterea recursului, casarea încheierii recurate, repunerea în termenul de
declarare a apelului și restituirea cauzei în instanța de apel pentru judecarea
apelului în fond.
În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu încheierea instanței
de apel, deoarece concluzia instanței de apel este neîntemeiată, fiind apreciate
eronat circumstanțele cauzei și neglijate motivele invocate de către el în vederea
repunerii în termenul de declarare a apelului.
A menționat că, instanța de fond contrar prevederilor art.236 alin.(4) Cod
de procedură civilă, nu a expediat copia dispozitivului în adresa Ministerului
Afacerilor Interne, fiind remisă doar hotărârea motivată la data de 04 septembrie
2019, recepționată la data de 10 septembrie 2019, iar la data de 01 octombrie
2019 Ministerul Afacerilor Interne a remis în adresa instanței de fond cererea de
apel prin care a solicitat repunerea în termen, casarea hotărârii din 29 iulie 2019
a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă.
Prin urmare, consideră Ministerul Afacerilor Interne că instanța de apel la
examinarea cererii de repunere în termen urma să aprecieze just circumstanțele
sus relatate, și anume neparticiparea recurentului la examinarea cauzei și
pronunțarea hotărârii.
Susține recurentul că această omisiune îi încalcă dreptul de a avea acces
liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, or, Ministerul Afacerilor Interne
nu a fost informat în termen legal despre hotărârea emisă de către instanța de
fond.
Prin referința depusă la 24 iulie 2020 reprezentantul Inspectoratului
General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, Mihail Jereghi a solicitat
admiterea cererii de recurs depusă de Ministerul Afacerilor Interne, casarea
încheierii din 25 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, repunerea în termenul de
declarare a apelului și restituirea cauzei în instanța de apel pentru judecarea
apelului în fond.
2
În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului
împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Astfel, recursul declarat la 09 iulie 2020 este în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se
examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și
fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care
urmează a fi respins din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să
respingă recursul și să mențină încheierea.
În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța
de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara
termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de
apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
În conformitate cu art. 362 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, termenul
de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de
către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzută de art.116.
În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă,
persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui
act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere
în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.
Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen
(să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).
La caz, s-a constatat că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Căușeni, sediul
Ștefan Vodă a fost pronunțat la 29 iulie 2019.
Materialele dosarului atestă că, Ministerul Afacerilor Interne a declarat
apel împotriva hotărârii din 29 iulie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan
Vodă abia la 14 octombrie 2019, respectiv, cu depășirea termenului legal
(f.d.147-157, vol. II).
Astfel, odată cu depunerea apelului împotriva hotărârii primei instanțe,
Ministerul Afacerilor Interne nu a prezentat careva probe în confirmarea
imposibilității îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de
lege, limitându-se doar la menționarea că a recepționat hotărârea primei instanțe
doar la 10 septembrie 2019.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție reține că, reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne-Oxana
Dragomir, prin cererea din 15.11.2018, a solicitat examinarea cauzei în absența
sa (f.d.82, vol.II).
Drept urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție conchide că, Ministerul Afacerilor Interne a cunoscut
despre existența cauzei în prima instanță, circumstanțe ce resping motivele de
3
repunere a cererii de apel în termen, or, materialele cauzei combat aceste
argumente.
Instanța de recurs menționează că părțile antrenate într-un proces, trebuie să
se comporte cu bună credință față de drepturile procedurale conferite de
legislator și trebuie să urmărească cu bună-credință desfășurarea procesului,
remarcă sugerată și de jurisprudența CEDO.
Potrivit art. 10 alin. (1) Cod de procedură civilă, sancțiunile procedurale sînt
urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin
pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de
îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare
abuzivă a unui drept procedural.
Astfel, potrivit art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la
proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor
procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.
Iar, în conformitate cu art. 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile sunt
obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța
judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se
urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Astfel, Colegiul reține că Ministerul Afacerilor Interne în cazul dat nu a dat
dovadă de diligență și bună credință în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să
invoce încălcarea dreptului de acces la justiție, în condițiile cînd personal nu și-a
realizat drepturile garantate de legislația în vigoare.
Completul judiciar reține că, instituția de drept procesual a repunerii în
termen constituie beneficiul acordat de lege titularului unui drept procesual, care
din motive temeinic justificate nu și-a putut exercita dreptul înăuntrul termenului
imperativ, de a-și îndeplini acest drept și ulterior, fără că instanța să-l decadă din
exercițiul său, sau să aplice o altă sancțiune prevăzută de lege în caz de
nerespectare a termenului.
În astfel de circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanței de
apel privind respingerea cerinței cu privire la repunerea în termen a apelului și
restituirea cererii de apel depusă de către Ministerul Afacerilor Interne, ca fiind
depusă în afara termenului legal. Acest fapt impune necesitatea respingerii
recursului și menținerii încheierii din 25 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne.
Se menține încheierea din 25 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General
al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva lui Prutean Alexandru cu
privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru instruire, și cererea de chemare
în judecată a lui Prutean Alexandru împotriva Ministerului Afacerilor Interne și
4
Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind
constatarea nulității actului juridic.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Dumitru Mardari
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
5