2ra-1648/22 — încasarea cheltuielilor de asistență juridică

2ra-1648/22 — încasarea cheltuielilor de asistență juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1648/22

(2-21026874-01-2ra-18112022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Tricolici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

ÎNCHEIERE

22 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul recurentului

Inspectoratul Național de Securitate Publică, Anastasia Fiodorov,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Garștea

împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General

de Poliție a Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu – agentul

constatator Alexandru Chiperi cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență

juridică,

împotriva deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea de apel depusă de Inspectoratul Național de Securitate

Publică și a fost menținută hotărârea din 19 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 19 februarie 2021, Ana Garștea a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP a MAI,

intervenient accesoriu – agentul constatator Alexandru Chiperi cu privire la

încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, la 25 septembrie 2020, agentul

constatator din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP a MAI,

Alexandru Chiper a întocmit procesul-verbal contravențional nr. MAI05 055787

prin care a fost învinuită și sancționată de comiterea contravenției prevăzute de art.

240 alin. (1) Cod contravențional.

Reclamanta Ana Garștea a susținut că la 02 octombrie 2020 a contestat

procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI05 055787 din 25 septembrie

2020 și decizia agentului constatator.

Prin hotărârea din 20 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, a fost admisă contestația depusă Ana Garștea, anulat procesul-verbal cu

privire la contravenție nr. MAI05 055787 și decizia agentului constatator al

Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP a MAI, Alexandru Chiper din

25 septembrie 2020, privind aplicarea sancțiunii contravenționale prevăzute de art.

240 Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional din lipsa faptului

contravenției. Hotărârea în cauză a devenit definitivă prin neatacare, la 08

1

decembrie 2020.

În conformitate cu art. 383 alin. (2), (3), art. 96 alin. (1), Legea 1545 din 25

februarie 1998, reclamanta Ana Garștea a solicitat încasarea din contul

Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP a MAI a cheltuielilor de

asistență juridică suportate în dosarul contravențional în mărime de 2063 lei și 90

de bani.

Ulterior, la 11 iunie 2021, reprezentantul reclamantei în conformitate cu

prevederile art. 60 alin. (2-3) Cod de procedură civilă, a concretizat cerințele, astfel

solicitând încasarea din contul Inspectoratului Național de Securitate Publică al

IGP a MAI a cheltuielilor de asistență juridică suportate în dosarul contravențional

în mărime de 2063 lei și 90 de bani și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime

de 2070 lei, suportate în prezentul proces.

Prin hotărârea din 19 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă.

S-a încasat de la Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP a MAI

în beneficiul Anei Garștea a cheltuielilor de asistență juridică suportate în procesul

contravențional în mărime de 2063 lei și 90 de bani și cheltuielile de asistență

juridică suportate în prezentul proces în mărime de 2070 lei.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 26 octombrie 2021,

Inspectoratul Național de Securitate Publică a declarat apel împotriva hotărârii din

19 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitînd admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere

integrală a acțiunii.

Prin decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă cererea de apel depusă de Inspectoratul Național de Securitate Publică și

a fost menținută hotărârea din 19 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Pentru a decide astfel, Colegiul a constatat că, prima instanță a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat

apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților

la proces.

Analizând argumentele invocate în cererea de apel, în raport cu probele

anexate la dosar și prevederile legii, ce guvernează raportul litigios, instanța de apel

a conchis că, cererea de apel urmează a fi respinsă, cu menținerea hotărârii

contestate, din următoarele considerente.

La caz, instanța de apel a relevat că, prima instanță în mod întemeiat a încasat

din contul Inspectoratului Național de Securitate Publică în beneficiul Anei Garștea

suma în mărime de 2063 lei și 90 de bani, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică

acordată în cauza contravențională.

Colegiul nu a admis poziția părții apelante precum că, dispozițiile normelor

Codului contravențional în care sunt prevăzute drepturile de recuperare a

prejudiciului material presupus cauzat sunt aplicabile doar în cadrul proceselor

contravenționale, iar faptul că reclamantul nu a dorit să beneficieze de drepturile

prevăzute în procesul contravențional, fiind emise hotărâri definitive asupra

cazului contravențional, nu poate fi imputat Inspectoratului Național de Securitate

2

Publică, or, potrivit art. 383 alin. (2) Cod contravențional, victima, reprezentantul

ei, martorul, specialistul, expertul, interpretul, traducătorul, apărătorul (avocatul)

au dreptul la repararea prejudiciului și a cheltuielilor suportate în procesul

contravențional în ordinea procedurii civile, cu excepția cazurilor când nu există

divergențe asupra întinderii acestora.

Cu referire la pretenția privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică în

sumă de 2070 lei suportate în prezentul proces, instanța de apel a reținut

următoarele.

Potrivit art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut cîștig

de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial,

acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din

pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Conform art. 96 alin. (1), (11) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a

avut cîștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea

au fost reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin. (1) se

compensează părții care a avut cîștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în

judecată de un avocat.

Potrivit art. 54 alin. (1), lit. b) din Legea nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire

la avocatură, avocatul este obligat: să acorde asistență juridică conform

contractului încheiat cu clientul sau cu oficiul teritorial al Consiliului Național

pentru Asistență Juridică Garantată de Stat.

Conform art. 60, alin. (1), (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV

din 19 iulie 2002, avocatul acordă asistență juridică clientului în baza contractului

de asistență juridică, încheiat în formă scrisă. Împuternicirile avocatului și ale

avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un

document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului

se aprobă de către Guvern.

Pornind de la practica CtEDO, cheltuielile pentru asistența juridică trebuie

să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime. Pentru dovada

cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CtEDO, se evidențiază necesitatea

prezentării, de către partea care pretinde compensarea cheltuielilor, a următoarelor

documente: a) dovada achitării onorariilor avocaților (copii de pe dispozițiile de

plată prin virament sau bonurile de plată); b) copia de pe facturile de strictă

evidență, emisă pentru clienți-persoane juridice și în alte cazuri stabilite de

legislație; c) listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului

aferent acestora (cu tariful și orarul).

După cum rezultă din materialele cauzei, în cadrul prezentului proces,

reclamanta Ana Garștea a beneficiat de asistență juridică acordată de avocatul Igor

Eremia, conform mandatului nr. 1559033 din 19 februarie 2021 (f.d. 2), eliberat în

baza contractului de asistență juridică nr. 0019 din 05 februarie 2020.

Colegiul instanței de apel a relevat că, potrivit bonului de plată nr.

230266662 din 10 iunie 2021, Ana Garștea a achitat servicii de asistență juridică

avocatului Igor Eremia în mărime de 2070 lei, în temeiul contractului de asistență

juridică din 05 februarie 2020 (f.d. 44).

Prin prisma prevederilor enunțate în raport cu circumstanțele cauzei, instanța

3

de apel a mai relevat că, la adoptarea soluției privind încasarea cheltuielilor de

asistență juridică, instanța de fond a dat eficiență circumstanțelor cauzei și cadrului

legal pertinent, dispunând în mod just încasarea sumei de 2070 lei, cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică suportate în prezentul proces.

Astfel, reținând probele prezentate pentru dovada cheltuielilor suportate,

Colegiul a apreciat caracterul rezonabil al cheltuielilor suportate de reclamantă,

prin prisma următorilor factori: complexitatea cauzei, noutatea și dificultatea

întrebărilor juridice ridicate de speță, aportul avocatului la soluționarea cauzei,

timpul și munca depusă de aceștia, faptul în ce măsură munca lui în cauza

respectivă i-a limitat capacitatea de a lucra în alte dosare, rezultatul obținut, lipsa

restricțiilor de timp impuse de client și de circumstanțele cauzei, durata relației

dintre avocat și client, experiența, reputația și abilitatea avocatului, justificarea și

ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză, faptul că acestea urmează să fie

necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime.

Respectiv, prin prisma celor enunțate, instanța de apel a conchis că, instanța

de fond corect a dispus încasarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de

2070 lei, suportate în prezenta cauză, care, în viziunea instanței de apel este unul

rezonabil și proporțional, corespunzător circumstanțelor de fapt ale cauzei și

susceptibil compensării în beneficiul reclamantei Ana Garștea.

În final, Colegiul a punctat că instanța de fond corect a adoptat soluția cu

privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantumul menționat, or,

acest onorariu corespunde criteriului rezonabilității și circumstanțelor cauzei.

Din aceste considerente, Colegiul a concluzionat că, instanța de apel corect

a ajuns la concluzia de a respinge cererea de apel depusă de Inspectoratul Național

de Securitate Publică și a menține hotărârea din 19 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

La 02 noiembrie 2022, reprezentantul recurentului Inspectoratul Național de

Securitate Publică, Anastasia Fiodor, a depus cerere de recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din

13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și adoptarea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

În motivarea recursului depus, reprezentantul recurentului Inspectoratul

Național de Securitate Publică, Anastasia Fiodor, a indicat că instanța de apel la

examinarea cauzei a încălcat esențial și a aplicat eronat normele de drept

procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care

au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare,

cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar

fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către

instanța de apel a normelor legale aplicabile speței.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 18 noiembrie

2022 (f.d. 108), instanța de recurs a comunicat intimaților recursul depus,

informând despre necesitatea depunerii referinței.

Referință la cererea de recurs depusă, în temeiul art. 439 alin. (2) Cod de

procedură civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

4

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 13 septembrie 2022, iar cererea

de recurs a fost depusă la 02 noiembrie 2022.

Materialele cauzei atestă expedierea prin intermediul oficiului poștal și poștei

electronice a copiei deciziei integrale participanților la proces la 07 octombrie

2022, conform scrisorii de însoțire (f.d. 96, 97). Potrivit cererii de recurs depuse,

recurentul Inspectoratul Național de Securitate Publică a recepționat copia deciziei

la aceeași dată - 07 octombrie 2022 (f.d. 99 - verso). Astfel, cererea de recurs

declarată este depusă în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de reprezentantul recurentului

Inspectoratul Național de Securitate Publică, Anastasia Fiodor, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, cererea de recurs declarată de reprezentantul

recurentului Inspectoratul Național de Securitate Publică, Anastasia Fiodor, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

5

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera ca fiind inadmisibilă cererea de recurs declarată de reprezentantul

recurentului Inspectoratul Național de Securitate Publică, Anastasia Fiodor.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de reprezentantul recurentului

Inspectoratul Național de Securitate Publică, Anastasia Fiodor, împotriva deciziei

din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

6