2ra-1084/22 — încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în procesul contravențional

2ra-1084/22 — încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în procesul contravențional (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1084/22

2-21040693-01-2ra-08082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. M. Alexei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Țurcan, Iu. Cotruță, L. Pruteanu)

DECIZIE

08 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Corneliu Scutaru, reprezentat de avocatul Igor

Eremia,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Corneliu Scutaru

împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică, intervenient accesoriu Ivan

Carauș cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în procesul

contravențional,

împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică și a fost casată

hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată o

hotărâre nouă,

constată:

La data de 18 martie 2021, Corneliu Scutaru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică, intervenient

accesoriu Ivan Carauș cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate

în procesul contravențional.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin procesul-verbal cu privire la

contravenție seria MAI nr. 04724235 din 23 decembrie 2019, întocmit de agentul

constatator Ivan Carauș din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare (în prezent

Inspectoratul Național de Securitate Publică), a fost sancționat cu amendă în mărime de

1

18 unități convenționale, cu aplicarea a 3 puncte de penalizare, pentru comiterea

contravenției prevăzute de 236 alin. (2) din Codul contravențional.

Corneliu Scutaru a menționat că la 03 ianuarie 2020 a expediat prin intermediul

oficiului poștal contestația asupra procesului-verbal cu privire la contravenție din

23 decembrie 2019. Respectiv, din 13 ianuarie 2020 dosarul s-a aflat pe rol la

Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana și la Curtea de Apel Chișinău, până la 29 iulie

2020 când a fost pronunțată decizia Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins ca

nefondat recursul agentului constatator, fiind menținută hotărârea instanței de fond, prin

care s-a admis contestația și s-a anulat procesul-verbal cu privire la contravenție.

A susținut că în toată perioada de examinare a contestației sale, a fost reprezentat

de către avocatul Igor Eremia atât în ședințele de judecată, cât și în afara acestora.

Astfel, prezenta cerere de chemare în judecată are scopul recuperării cheltuielilor

materiale, sub forma cheltuielilor de asistență juridică suportate în procesul

contravențional. De către avocat au fost efectuate un șir de activități, conform actului

de primire-predare a lucrului efectuat din 16 martie 2021, care au fost achitate conform

bonului de plată seria DAA nr. 23026660, fiind eliberată factura fiscală seria AAH nr.

6260270 din 16 martie 2021, în mărime de 2856, 95 de lei.

Corneliu Scutaru a solicitat încasarea din contul Inspectoratului Național de

Securitate Publică a sumei de 2856,95 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică,

suportate în cauza contravențională.

Prin hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost admisă și s-a încasat de la Inspectoratul Național de Securitate Publică în

beneficiul lui Corneliu Scutaru suma de 2 856, 95 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică suportate în cauza contravențională, precum și cheltuielile de judecată cu titlu

de asistență juridică în mărime de 2 528, 15 lei.

La data de 19 iulie 2021, Inspectoratul Național de Securitate Publică a declarat

apel împotriva hotărârii din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii și pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere integrală a acțiunii, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică și a fost casată integral

hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată o

hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 07 iulie 2022 Corneliu Scutaru, reprezentat de avocatul Igor Eremia,

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că, reieșind din prevederile art. 383 alin. (1) și

(3), 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional, Corneliu Scutaru dispune de dreptul

de a solicita repararea prejudiciului material suportat în cadrul procesului

contravențional, or, prin hotărârea din 04 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, menținută prin decizia din 29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost repus

în drepturile sale.

Reprezentantul recurentului a indicat că argumentul instanței de apel precum că a

2

fost constatată vinovăția lui Corneliu Scutaru în comiterea contravenției, doar că pentru

nerespectarea de către agentul constatator a prevederilor art. 443 din Codul

contravențional, a fost declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenție, contravine

concluziilor instanței de judecată care a examinat contestația. Astfel, potrivit hotărârii

din 04 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, procesul-verbal cu privire la

contravenție, ca probă ori ca element de fapt, nu poate să servească la constatarea

existenței sau inexistenței contravenției, la constatarea vinovăției lui Corneliu Scutaru

și la cunoașterea altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei, din

care considerente se impune declararea nulității procesului-verbal.

A afirmat că din conținutul hotărârii rezultă clar și indubitabil că instanța de

judecată a declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenție, fiind în imposibilitate

de a aprecia dacă Corneliu Scutaru a comis sau nu fapta contravențională, fiind întrunite

condițiile stabilite de art. 383 alin. (3) din Codul contravențional.

Reprezentantul recurentului a menționat că sunt întrunite toate condițiile pentru

nașterea dreptului la repararea prejudiciului material cauzat în conformitate cu

prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, deoarece potrivit art. 7 lit. e) și g),

persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie sumele plătite de ea

pentru asistența juridică și cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de

urmărire penală, organul procuraturii sau în instanța judecătorească.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 17 mai 2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

la data de 04 iulie 2022 în adresa lui Corneliu Scutaru și a avocatului Igor Eremia (f.d.

106, 107).

Astfel, recursul, declarat la 07 iulie 2022, este în termen.

La data de 08 august 2022, copia recursului a fost expediată în adresa

Inspectoratului Național de Securitate Publică și a lui Ivan Carauș, cu înștiințarea despre

depunerea referinței (f.d. 116, 118-120).

Prin referința depusă la 24 august 2022, Inspectoratul Național de Securitate

Publică a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 07 decembrie 2022 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și

pronunțarea unei hotărâri noi, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța

3

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că, înaintând prezenta

cerere de chemare în judecată, Corneliu Scutaru a solicitat încasarea din contul

Inspectoratului Național de Securitate Publică a sumei de 2856,95 de lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică, suportate în cauza contravențională, care s-a soldat cu

declararea nulă a procesului-verbal cu privire la contravenție.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii depuse de Corneliu Scutaru și a încasat de la Inspectoratul Național

de Securitate Publică în beneficiul lui Corneliu Scutaru suma de 2 856, 95 de lei cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică suportate în cauza contravențională, precum și

cheltuielile de judecată cu titlu de asistență juridică în mărime de 2 528, 15 lei, suportate

în prezentul proces.

Instanța de judecată a concluzionat că, în temeiul prevederilor art. 383 alin. (1) și

(3), 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional, reclamantul este în drept să solicite

încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în procesul contravențional, or,

prin decizia din 29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins recursul agentului

constatator și a fost menținută hotărârea din 04 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, prin care s-a anulat procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia de

sancționare emisă în privința lui Corneliu Scutaru.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de

Inspectoratul Național de Securitate Publică, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia

și a casat integral hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre, prin care

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că pentru angajarea răspunderii

statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de anchetă, sunt necesare condiții

speciale și anume că fapta ilicită, în calitate de condiție generală a răspunderii delictuale,

va avea particularități în materia respectivă. Prin urmare, nu orice acțiune ilicită a

organelor de anchetă și judecată atrage răspunderea statului. O altă condiție necesară

pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare este

actul de reabilitare, care și atestă admiterea erorii judiciare și prejudicierea neîntemeiată

a persoanei.

În acest context, Curtea de Apel Chișinău a menționat că apariția dreptului la

repararea prejudiciului în cazul atragerii la răspundere contravențională, este

condiționat de tipul sancțiunii. La caz, pretențiile reclamantului nu întrunesc condițiile

legale de apariție a dreptului la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Astfel, în

speță nu se întrunesc temeiurile legale de intervenire a răspunderii pentru prejudiciul

cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității competente să constate

contravenția sau să soluționeze cauza contravențională, deoarece în privința lui

Corneliu Scutaru au fost efectuate acțiuni procesuale în cadrul unui proces

contravențional, acțiuni de documentare și cercetare a unei posibile contravenții

4

săvârșite, colaboratorii Inspectoratului național de securitate publică având acest drept

și fiind obligați să investigheze asemenea cazuri, acțiunile acestora neputând fi

calificate drept acțiuni ilicite.

Totodată, instanța de apel a notat că anularea procesului-verbal cu privire la

contravenție pe motivul neconsemnării tuturor mențiunilor privind circumstanțele

comiterii și încadrării juridice a faptei contravenționale săvârșite, nu constituie un act

de reabilitare, care ar oferi reclamantului dreptul la repararea prejudiciului în cazul

atragerii la răspundere contravențională.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție analizând materialele anexate la dosar, în raport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul juridic litigios, consideră că concluziile instanțelor ierarhic

inferioare sunt greșite.

În conformitate cu art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional, persoana în

a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să primească

despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității

competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

Din sensul normei de drept citate rezultă că persoana în privința căreia a fost pornit

proces contravențional are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate de agentul

constatator din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică prin sancționarea

ilicită cu amendă contravențională, însă, din contul bugetului instituției care are

personalitate juridică și poate fi subiect al raportului obligațional de răspundere pentru

prejudiciul cauzat, în condițiile enunțate supra.

Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, Inspectoratul General al Poliției este unitatea

centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu

competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 14 din aceeași Lege, în vederea îndeplinirii atribuțiilor

specifice Poliției, prin ordinul ministrului afacerilor interne, la propunerea șefului

Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate.

Subdiviziunile specializate sunt unități ale Poliției de competență teritorială generală,

subordonate Inspectoratului General al Poliției, care pot crea servicii publice

desconcentrate și se instituie conform specificului unor sectoare și direcții concrete de

activitate. Prin ordinul ministrului afacerilor interne se înființează subdiviziunea

specializată a Poliției, care va avea calitatea de organ de urmărire penală. Structura și

regulamentele de activitate a subdiviziunilor specializate se aprobă de către ministrul

afacerilor interne.

Conform art. 3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, Inspectoratul General este

persoană juridică cu competentă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu sediul în

mun. Chișinău, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat și denumirea sa în limba

de stat, precum și de cont trezorerial și alte atribute specifice, în modul stabilit.

5

Potrivit art. 15-17 din Regulamentul indicat, Inspectoratul are în subordinea sa: 1)

subdiviziuni specializate; 2) subdiviziuni teritoriale. În vederea îndeplinirii atribuțiilor

specifice Poliției, la propunerea șefului Inspectoratului, prin ordin al ministrului

afacerilor interne, se înființează subdiviziuni specializate, inclusiv subdiviziunea care

va avea calitatea de organ de urmărire penală. Subdiviziunile specializate reprezintă

entități ale Poliției de competență teritorială generală, cu sau fără personalitate juridică,

aflate în subordinea Inspectoratului.

În corespundere cu pct. 7 din Regulamentul cu privire la supravegherea tehnică

exercitată de Inspectoratul Național de Securitate Publică, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 415 din 08 aprilie 2003, Inspectoratul Național de Securitate Publică

îndeplinește funcțiile de control de stat, dirijare, alte obligațiuni de serviciu ce țin de

supravegherea tehnică prevăzute în actele normative în vigoare.

Astfel, Inspectoratul Național de Securitate Publică, fiind o subdiviziune a

Inspectoratului General al Poliției, nu poate fi de sine stătător subiect în raportul

obligațional de răspundere civilă, această obligație fiind atribuită prin lege unității

centrale de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu

competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

În acest context, instanța de recurs constată că acțiunea a fost îndreptată față de un

pârât necorespunzător.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că Corneliu Scutaru incorect și-a îndreptat acțiunea față

de Inspectoratul Național de Securitate Publică, care, prin efectul legii, nu poate fi

subiect de sine stătător în raportul obligațional de răspundere civilă.

Instanța de recurs subliniază că în conformitate cu prevederile art. 27 din Codul de

procedură civilă, disponibilitatea în drepturi aparține reclamantului.

Astfel, dreptul de a alege pârâtul aparține reclamantului, iar instanțele de judecată

sunt obligate să se expună pe acțiunea depusă în limitele cerințelor formulate față de

pârâții atrași.

În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge acțiunea înaintată de

Corneliu Scutaru.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și

pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Corneliu Scutaru, reprezentat de avocatul Igor

Eremia.

Se casează integral decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

6

din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Corneliu Scutaru împotriva Inspectoratului Național de

Securitate Publică, intervenient accesoriu Ivan Carauș cu privire la încasarea

cheltuielilor de asistență juridică suportate în procesul contravențional și se pronunță o

hotărâre nouă, prin care:

Se respinge acțiunea depusă de Corneliu Scutaru împotriva Inspectoratului

Național de Securitate Publică, intervenient accesoriu Ivan Carauș cu privire la

încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în procesul contravențional.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

7