2ra-1019/22 — încasarea cheltuielilor de asistentă juridică suportate în cauza contraventională

Dosarul nr. 2ra-1019/22

2-21021082-01-2ra-26072022

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud. S. Dimitriu

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță

ÎNCHEIERE

28 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Igor Eremia în

numele și interesele lui Radu Gîndea,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Radu

Gîndea împotriva Inspectoratului de Poliției al sectorului Centru, al Direcției de

Poliție a municipiului Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne, intervenient accesoriu agentul constatator Igor Cotelevici, cu

privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în cauza

contravențională și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 9 februarie 2021, Gîndea Radu a depus cerere de chemare în judecată,

ulterior concretizată (f.d.63), împotriva Inspectoratului de Poliției, Centru al

Direcției de Poliție a mun. Chișinău, solicitând:

- încasarea sumei de 3 656,95 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică

suportate la examinarea cauzei contravenționale nr.5r-2073/2020.

- compensarea cheltuielilor de judecată suportate la examinarea prezentei

cauze civile, și anume, 3 540 lei cheltuieli pentru asistența juridică și 150 de lei

pentru achitarea taxei de stat.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, de către agentul constatator al

IP Centru, Igor Cotelevici, la 26 mai 2020 a fost întocmit procesul-verbal

contravențional nr.MA104794717, prin care a fost învinuit și sancționat de

comiterea contravenției prevăzute de art. 69 alin. (1) din Codul contravențional.

La 9 iunie 2020, a expediat în adresa IP Centru contestația nemotivată asupra

procesului-verbal contravențional nr.MA104 04794717 din 26 mai 2020.

Respectiv, dosarul s-a aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din

19 iunie 2020 până la 3 decembrie 2020, când a fost pronunțată hotărârea, prin care

a fost admisă contestația și anulat procesul-verbal contravențional.

1

Reclamantul a invocat că la examinarea cauzei contravenționale menționate, a

fost reprezentat de către apărătorul său avocatul Igor Eremia, atât în ședințele de

judecată cât și în afara acestora.

Iar, prezenta cerere de chemare în judecată are scopul recuperării cheltuielilor

de asistență juridică suportate în procesul contravențional.

La examinarea cauzei contravenționale de către avocat au fost efectuate un șir

de activități conform actului de primire-predare, care au fost achitate conform

bonului de plată Seria DAA nr.23026655 din 2 februarie 2021, în sumă de 3 656,95

de lei.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 383 alin. (2), (3) din Codul

contravențional.

Prin hotărârea din 27 octombrie 2021, a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Radu Gîndea împotriva

Inspectoratului de Poliție al sec. Centru al DP mun. Chișinău, intervenient accesoriu

agentul constatator Igor Cotelevici, cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență

juridică suportate în cauza contravențională și compensarea cheltuielilor de

judecată, ca fiind întemeiată.

S-a încasat de la Inspectoratul de Poliție al sec. Centru al DP mun. Chișinău în

beneficiul lui Radu Gîndea, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate la

examinarea cauzei contravenționale, suma de 4 406,95 de lei și, cu titlu de

cheltuieli de judecată suportate în prezenta cauză civilă, suma de 3 690 de lei.

La 1 noiembrie 2021, Inspectoratul de Poliție al sec. Centru al DP mun.

Chișinău, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea

acesteia și încetarea procesului în temeiul art. 265 lit. g) din Codul de procedură

civilă.

Prin decizia din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Inspectoratul de Poliție al sec. Centru al DP mun. Chișinău.

S-a casat integral hotărârea din 27 octombrie 2021, a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru i s-a adopt o hotărâre nouă, prin care:

S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Radu

Gîndea împotriva Inspectoratului de Poliție a sec. Centru al DP mun. Chișinău,

intervenient accesoriu agentul constatator Cotelevici Igor, cu privire la încasarea

cheltuielilor de asistență juridică suportate în cauza contravențională și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea deciziei emise, Colegiul instanței de apel a menționat că

Inspectoratul de Poliție sec. Centru, fiind o subdiviziune a Inspectoratului General

al Poliției, nu are personalitate juridică distinctă și nu practică activitate

administrativă.

Inspectoratul de Poliție sec. Centru nu poate fi de sine stătător subiect în

raportul obligațional de răspundere civilă, fiind limitat la activitatea de constatare

și/sau sancționare în cauze contravenționale, în conformitate cu art. 400 din Codul

contravențional.

Astfel Colegiul a conchis că Radu Gîndea incorect a înaintat acțiunea față de

Inspectoratul de Poliție sec. Centru, care prin efectul legii, nu poate fi subiect de

sine stătător în raportul obligațional de răspundere civilă, această obligație fiind

atribuită prin lege unității centrale de administrare și control a Poliției, cu statut de

persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

2

Respectiv, a concluzionat că acțiunea a fost înaintată împotriva unui pârât

necorespunzător.

La 7 iulie 2022, avocatul Igor Eremia, acționând în numele și interesele lui

Radu Gîndea, a declarat recurs împotriva deciziei din 17 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului, a invocat că decizia este neîntemeiată și pasibilă de a

fi casată.

A susținut că instanța de apel a interpretat eronat prevederile pct. 3, 15 - 17 și

19 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.547

din 12 noiembrie 2019, explicând în acest sens, că Inspectoratul de Poliție Centru,

nu are personalitate juridică distinctă și nu este subiect al raporturilor de drept.

Totodată, consideră că această interpretare a prevederilor menționate, vine în

contradicție cu art. 12 alin. (1), art. 15 alin. (1) din Legea nr. 320 din 27 decembrie

2012, cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului.

Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea citată, Poliția se organizează în subdiviziuni

teritoriale - unități ale Politiei cu personalitate juridică, de competentă teritorială

corespunzător împărțirii administrativ-teritoriale a tării, subordonate Inspectoratului

General al Poliției, care sânt amplasate și își desfășoară activitatea în teritoriul

unității administrativ-teritoriale în baza regulamentelor de organizare și funcționare

aprobate de șeful Inspectoratului General al Poliției.

Potrivit Regulamentului privind organizarea și funcționarea Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, pct. 17 subdiviziunile specializate

reprezintă entități ale Poliției de competență teritorială generală, cu sau fără

personalitate juridică, aflate în subordinea Inspectoratului.

Pct. 19 stabilește că poliția se organizează în subdiviziuni teritoriale - entități

ale Poliției, de competență teritorială - corespunzător împărțirii administrativ-

teritoriale, cu sau fără personalitate juridică, aflate în subordinea Inspectoratului,

care sânt amplasate și își desfășoară activitatea pe teritoriul unității administrativ-

teritoriale.

Din perspectiva Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012, art. 15 specifică că

subdiviziunile teritoriale - unități ale Poliției au personalitate juridică, în acest

context, sunt și pot fi subiect la raporturile juridice, mai mult, Regulamentul intern

al IGP, cu privire la formarea și organizarea structurală a Poliției, nu poate să aibă

valență juridică mai mare decât Legea citată supra.

Din Regulamentul citat, nu rezultă care din structurile sau subdiviziunile

specializate ale IGP, au sau nu statut de personalitate juridică distinctă, însă este clar

indicat că fiecare din structurile specializate ale IGP, se subordonează ierarhic IGP,

context în care, dacă Curtea de Apel Chișinău, ar fi acordat suficientă atenție

antetului cererii de chemare în judecată, atunci careva dubii cu privire la

corectitudinea înaintării acțiunii, ar fi decăzut de vreme ce reclamantul Radu

Gîndea, a înaintat acțiunea împotriva Inspectoratului de Poliție Centru al DP mun.

Chișinău al IGP al MAI și nu împotriva Inspectoratului de Poliție Centru, ca entitate

separată.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

3

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

comunicată avocatului Igor Eremia la 17 iunie 2022, prin intermediul poștei

electronice (f.d.131-132).

Din acest motiv, Colegiul consideră că recursul depus la 7 iulie 2022, este

declarat în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Copia cererii de recurs a fost expediată intimaților la 26 iulie 2022. Însă, până

la data examinării admisibilității recursului, referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în

cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

4

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141,

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

avocatul Igor Eremia în numele și interesele lui Radu Gîndea, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și,

drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Igor Eremia în numele și

interesele lui Radu Gîndea.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

5