2ra-19/23 — cu privire la incasarea cheltuielilor de judecatat

Dosarul nr. 2ra-19/23 2-22039469-01-2ra-05012023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – M. Țurcan Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău ÎNCHEIERE 15 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul General al Poliției, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Ivan Boghean împotriva Direcției de Poliție a municipiului Chișinău și Inspectoratului General al Poliției, intervenient accesoriu Valentin Rucan cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Direcția de Poliție a municipiului Chișinău, s-a admis apelul incident declarat de către Ivan Boghean, s-a casat hotărârea din 22 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a adoptat o nouă hotărâre, constată: La 22 martie 2022 Ivan Boghean a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției de Poliție a municipiului Chișinău și Inspectoratului General al Poliției, intervenient accesoriu Valentin Rucan, prin care a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că instanța de judecată a examinat contestația depusă de Ivan Boghean împotriva deciziei din 15 iunie 2018 a agentului constatator din cadrul SDAR al SSTCR al Direcției de Poliție a mun. Chișinău al Inspectoratului General al Poliției, Valentin Rucan, prin care Ivan Boghean a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute la art. 242 alin. (2) din Codul contravențional, fiind sancționat în acest sens. La data de 11 martie 2019 Judecătoria Chișinău a adoptat hotărârea nr. 5r- 604/18, prin care s-a dispus anularea deciziei de sancționare din 15 iunie 2018 emisă de agentul constatator din cadrul Direcției de Poliție a mun.

Chișinău al Inspectoratului General al Poliției, Valentin Rucan, prin care Ivan Boghean a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute la art. 242 alin. (2) din 1 Codul contravențional, cu încetarea procesului contravențional din motivul lipsei faptei contravenționale în acțiunile lui Ivan Boghean. La examinarea cauzei contravenționale în cadrul căreia s-a contestat procesul- verbal contravențional Ivan Boghean a suportat cheltuieli de asistență juridică în mărime de 4000 lei achitate avocatului care l-a reprezentat în instanța de judecată și urmează a fi încasate din contul Direcției de Poliție a mun. Chișinău solidar cu Inspectoratul General al Poliției.

Reclamantul a invocat prevederile art. 384 alin. (2) lit. u) și art. 383 alin. (3) din Codul contravențional, menționând că, aplicabilitatea normelor respective, vine urmare a emiterii hotărârii nr. 5r-604/18 din 11 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, prin care s-a dispus anularea deciziei din 15 iunie 2018 de sancționare a lui Ivan Boghean aplicată de către agentul constatator din cadrul SDAR al SSTCR al Direcției de Poliție a mun. Chișinău al Inspectoratului General al Poliției, fiind încetat procesul contravențional. Privind solicitarea încasării cheltuielilor de judecată, reclamantul consideră oportun de a reliefa prevederile art. 383 alin. (2)din Codul contravențional. Totodată, cu privire la solidaritatea impunerii încasării cheltuielilor de judecată și față de Inspectoratul General al Poliției, a menționat, că Direcția de Poliție a mun.

Chișinău este o subdiviziune a Inspectoratului General al Poliției, iar cheltuielile de asistență juridică suportate din cauza acțiunilor unei persoane cu funcție de răspundere se repară integral de autoritatea publică, din care acesta face parte. Potrivit art. 3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 283 din 24 aprilie 2013, Inspectoratul General este persoană juridică cu competență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu sediul în mun. Chișinău, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat și denumirea sa în limba de stat, precum și de cont trezorerial și alte atribute specifice, în modul stabilit.

Astfel, în subordinea IGP sunt: Inspectoratul Național de Investigații, Inspectoratul Național de Patrulare, Direcția de Poliție a municipiului Chișinău, Direcția Generală Urmărire Penală, Brigada cu Destinație Specială „Fulger”, Centrul Chinologic, Centrul tehnico-criminalistic și expertize judiciare, Centru pentru cooperarea polițienească internațională (Interpol) și 42 de inspectorate ale poliției la nivel raional. Conform regulamentului privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 283 din 24 aprilie 2013, între subdiviziunile subordonate și Inspectoratul General se stabilește relații de subordonare, care reflectă transmiterea sarcinilor și raportarea modului de realizare a acestora pe poziție ierarhică.

Reclamantul a solicitat încasarea solidară din contul Direcției de Poliție a mun. Chișinău și al Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Ivan Boghean a cheltuielilor de judecată în mărime de 4000 lei pentru asistența juridică suportată la examinarea contravenției intentată în baza deciziei din 15 iunie 2018 a agentului constatator din cadrul SDAR al SSTCR al Direcției de Poliție a mun. Chișinău al Inspectoratului General al Poliției, Valentin Rucan de sancționare a lui Ivan Boghean pentru presupusa comitere a contravenției prevăzute la art. 242 alin. (2) din 2 Codul contravențional, a cheltuielilor de judecată suportate la examinarea prezentei acțiuni din contul Direcției de Poliție a mun.

Chișinău și Inspectoratul General al Poliției, inclusiv pentru asistența juridică în mărime de 3000 lei. Prin hotărârea din 22 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Ivan Boghean. S-a încasat de la Direcția de Poliție a municipiului Chișinău în beneficiul lui Ivan Boghean suma de 4000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate la examinarea cauzei contravenționale (contestației) și suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate la examinarea cauzei civile. S-a respins cererea de chemare în judecată a lui Ivan Boghean împotriva Inspectoratului General al Poliției privind încasarea cheltuielilor de judecată ca nefondată.

(f.d. 69, 80-84) Direcția de Poliție a municipiului Chișinău, în termen, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 22 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Ivan Boghean, reprezentat de avocatul Cristina Ermurachi a depus apel incident împotriva hotărârii din 22 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin decizia din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Direcția de Poliție a municipiului Chișinău. S-a admis apelul incident declarat de către Ivan Boghean. S-a casat hotărârea din 22 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care s-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Ivan Boghean suma de 4000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică suportată la examinarea cauzei contravenționale (contestației) și suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportată la examinarea cauzei civile.

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Ivan Boghean împotriva Direcției de Poliție a municipiului Chișinău cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată ca fiind nefondată. (f.d. 119, 120-134) În susținerea concluziei sale instanța de apel a reținut că conform art. 3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 283 din 24 aprilie 2013, Inspectoratul General este persoana juridică cu competența pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu sediul în mun. Chișinău, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat și denumirea sa în limba de stat, precum și de cont trezorerial și alte atribute specifice, în modul stabilit.

Art. 12 din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012 prevede că, unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competența pe tot teritoriul Republicii Moldova este Inspectoratul General al Poliției. În opinia instanței de apel, instanța de fond eronat a dispus încasarea prejudiciului material din contul Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, ori reiterând conținutul prevederilor indicate supra, prejudiciul pretins de către reclamant urmează a fi recuperat de către Inspectoratul General al Poliției care este unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competența pe tot teritoriul Republicii Moldova.

3 La data de 19 decembrie 2022 Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 22 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a cererii de chemare în judecată. (f.d. 140-145) În motivarea recursului reprezentantul recurentului a invocat că la emiterea deciziei au fost încălcate normele de drept material și procedural, iar circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin. Recurentul a indicat că la materialele cauzei nu au fost administrate probe care ar confirma existența faptei ilicite care îi este imputată.

În speță, prima condiție pentru angajarea răspunderii delictuale, și anume, fapta ilicită, nu este întrunită, or, pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de urmărire penală, sunt necesare anumite condiții speciale, și anume, existența faptei ilicite, astfel că nu orice acțiune/inacțiune a organelor de drept atrage răspunderea statului prin repararea prejudiciului material. Astfel, drepturile lui Ivan Boghean nu au fost afectate sub nici o manieră, din contra fiindu-i respectat întocmai dreptul la apărare. În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, aceasta este depusa de către Inspectoratul General al Poliției, care are calitatea procesuală de pârât și este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 27 octombrie 2022. Din materialele cauzei nu se atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa Inspectoratului General al Poliției.

Recursul, declarat la 19 decembrie 2022 de către Inspectoratul General al Poliției, este în termen. La data de 05 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a notificat participanților copia recursului motivat, explicându-le dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Inspectoratul General al Poliției, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din 4 Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Inspectoratul General al Poliției și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției, ca fiind inadmisibil.

5 Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției, împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 6