2ra-2058/19 — cu privire la recuperarea cheltuielilor pentru dezvoltare profesională și cererea reconvențională cu privire la declararea nulității angajamentului

Dosarul nr. 2ra-2058/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – E. Badan- Melnic

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău –L. Pruteanu, G. Dașchevici, M. Guzun

ÎNCHEIERE

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexandr Dorogan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva lui Alexandr Dorogan

privind recuperarea cheltuielilor pentru dezvoltare profesională și

cererea reconvențională depusă de către Alexandr Dorogan împotriva Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind declararea nulității

angajamentului nr. 956 din 16 noiembrie 2015 al funcționarului public (inclusiv cu statut

special) privind activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea

formelor de dezvoltare profesională,

împotriva deciziei din data de 12 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Alexandr Dorogan, s-a menținut hotărârea din data de

03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 05 iulie 2017 Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne

(în continuare IGP al MAI) a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandr

Dorogan, prin care a solicitat recuperarea cheltuielilor pentru dezvoltare profesională în

cuantum de 14 021, 56 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a menționat că la 16

noiembrie 2015 Alexandr Dorogan a semnat angajamentul nr. 956 al funcționarului public

privind activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea formelor de

dezvoltare profesională, prin care s-a obligat să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne o perioadă de 2 ani după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în cadrul

Academiei „Ștefan cel Mare”.

1

În baza ordinului IGP al MAI nr. 838 ef. din 01 decembrie 2015, Alexandr Dorogan

a fost numit în funcția de ofițer de urmărire penală - interimar al Secției urmărire penală

a Inspectoratului de poliție Buiucani.

În scopul acumulării cunoștințelor teoretice și abilităților practice necesare exercitării

atribuțiilor de serviciu, la 07 decembrie 2015, în temeiul dispoziției IGP al MAI nr. 34/3-

428 din 02 decembrie 2015, Alexandr Dorogan a fost delegat la cursurile de formare

profesională inițială în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor

Interne, pentru perioada 07 decembrie 2015 - 11 martie 2016.

La 01 iunie 2016, prin ordinul nr. 398 ef., a fost încetat serviciul și contractul

individual de muncă cu Alexandr Dorogan, la cererea acestuia.

IGP al MAI a invocat că conform angajamentului, Alexandr Dorogan s-a obligat să

restituie integral cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul

încasat în perioada aflării la instruire, în cazul în care nu va activa întreaga perioadă

specificată în angajament în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea

cursurilor de dezvoltare profesională.

Astfel, având în vedere că Dorogan Alexandr nu a activat în organele afacerilor

interne întreaga perioadă specificată în angajament, consideră că acesta urmează să

restituie cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, în cuantum de

14 021, 56 lei, ce constituie suma achitată pârâtului cu titlu de salariu.

Alexandr Dorogan a depus cerere reconvențională împotriva IGP al MAI, prin care

a solicitat declararea nulității angajamentului funcționarului public nr. 956 semnat de el

la 16 noiembrie 2015 privind activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după

absolvirea formelor de dezvoltare profesională. (f.d.35-36).

În motivarea acțiunii reconvenționale Alexandr Dorogan a indicat că angajamentul

se întocmește în cazul în care durata formei sau durata cumulativă a formelor de dezvoltare

profesională, la care este delegat funcționarul, depășește 90 zile într-un an calendaristic,

precum și dacă funcționarul urmează studii de masterat.

Alexandr Dorogan a susținut că s-a aflat la cursuri de formare inițială în perioada 07

decembrie 2015-11 martie 2016. Respectiv, în anul 2015 a fost delegat pentru 24 zile, iar

în anul 2016 a fost delegat pentru 71 zile. Astfel, afirmă că durata formei de dezvoltare

profesională, la care a fost delegat, nu depășește 90 zile într-un an calendaristic. Prin

urmare, angajamentul nr. 956 din 16 noiembrie 2015 al funcționarului public (inclusiv cu

statut special) privind activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea

formelor de dezvoltare profesională, semnat de el la 16 noiembrie 2015, este ilegal.

Prin hotărârea din data de 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis cererea de chemare în judecată înaintată de către IGP al MAI, s-a încasat din contul

lui Alexandr Dorogan în beneficiul IGP al MAI suma de 14 021, 56 lei, în contul restituirii

salariului încasat în perioada aflării la instruire. S-a respins cererea reconvențională ca

fiind neîntemeiată. ( f.d. 53, 60-64)

Curtea de Apel Chișinău prin deciziei din data de 12 februarie 2019 a respins apelul

declarat de către Alexandr Dorogan, a menținut hotărârea din data de 03 aprilie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. ( f.d.106,107-116)

Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au reținut că prin prisma

normelor de drept ce reglementează raportul juridic litigios și anume art. 38 al Legii cu

2

privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008 și Anexa

nr 6 a Hotărârii Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a

prevederilor Legii nr.158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public Alexandr Dorogan, care are statut de funcționar public, a efectuat

cursuri de dezvoltare profesională inițială, în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare”, în

perioada 07 decembrie 2015 -11 martie 2016, ceea ce constituie 95 zile calendaristice.

Totodată, în baza art. 38 alin. (3) al Legii nr.158-XVI din 04 iulie 2008 Alexandr Dorogan

a semnat un angajament ce reprezintă actul juridic unilateral prin care funcționarul public

își asumă obligația de a activa în serviciul public după absolvirea cursurilor sau

programelor de dezvoltare profesională, inclusiv studiilor de masterat, în țară sau în

străinătate, la caz nu mai puțin de 2 ani.

Instanțele de judecată au concluzionat că Alexandr Dorogan, prin prisma art. 38, alin.

(4) al Legii nr.158-XVI din 04 iulie 2008 urmează să restituie salariul încasat în perioada

aflării la instruire, ori nu a respectat angajamentul și după finisarea cursurilor de

dezvoltare profesională inițială nu a continuat să activeze în serviciul public o anumită

perioadă, în concordanță de durata formei de dezvoltare.

Referitor la cererea reconvențională instanțele de judecată au concis că este

neîntemeiată, ori alegațiile lui Alexandr Dorogan precum că angajamentul nr. 956 din 16

noiembrie 2015 al funcționarului public (inclusiv cu statut special) privind activitatea în

cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea formelor de dezvoltare

profesională contravine legii nu și-a găsit confirmare. Mai mult, instanțele de judecată au

reținut că dispozițiile Anexei nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009

reglementează că angajamentul se întocmește în cazul în care durata formei sau durata

cumulativă a formelor de dezvoltare profesională, la care este delegat funcționarul

depășește 90 de zile într-un an, nefiind specificat anul calendaristic.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 26 aprilie 2019 a depus recurs Alexandr

Dorogan, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de

chemare în judecată înaintată de către IGP al MAI și admiterea cererii reconvenționale

depuse de către acesta. (f.d. 124-127)

În motivarea recursului a indicat că dezacordul cu soluțiile adoptate de către

instanțele de judecată, ori a fost admisă cererea de chemare în judecată și dispusă încasarea

cheltuielilor realizate pentru dezvoltarea profesională, deși careva înscrisuri care să

probeze cheltuielile rezultate pentru dezvoltarea profesională nu au fost prezentate, fiind

prezentat doar certificat privind salarizarea acestuia.

Alexandr Dorogan a susținut că IGP al MAI nu a solicitat încasarea salariului, dar a

solicitat încasarea sumei rezultate pentru dezvoltarea profesională, care nu sunt într-un

coraport întreg. Prin urmare, instanța de apel a încălcat prevederile art. 60, alin. (4) din

Codul de procedură civilă, ori instanța nu este în drept să modifice din oficiu temeiul sau

obiectul acțiunii.

Recurentul a mai menționat că în contractul individual de muncă încheiat între acesta

și IGP al MAInu este inclusă nici o clauză, care să stipuleze că salariatului îi revine

obligația de a restitui costurile și cheltuielile de instruire conform angajamentului nr. 956

din 16 noiembrie 2015 al funcționarului public (inclusiv cu statut special) privind

3

activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea formelor de

dezvoltare profesională.

În opinia recurentului argumentul instanței de apel cu privire la faptul că cadrul

normativ care reglementează durata formelor de dezvoltare profesională nu specifică un

an calendaristic, este neîntemeiat, ori prevederile Legii cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008 indică expres 90 de zile dintr-un

an calendaristic.

La 10 octombrie 2019 IGP al MAI a depus referință la cererea de recurs înaintată de

către Alexandr Dorogan, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, iar în cazul

declarării acestuia admisibil, respingerea recursului ca fiind nefondat cu menținerea

deciziei recurate. ( f.d. 134-141)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

12 februarie 2019, expediată în adresa participanților la proces la 18 martie 2019 (f.d.

117), publicată pe portalul național al instanțelor de judecată la 20 martie 2019. Potrivit

copiei plicului anexat la recurs Alexandr Dorogan a recepționat copia deciziei instanței de

apel la 22 martie 2019. (f.d. 128)

În aceste circumstanțe, recursul declarat de către Alexandr Dorogan la 26 aprilie

2019, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarate de către Alexandr Dorogan

este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

Alexandr Dorogan a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor,

fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

4

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat,

iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către

Alexandr Dorogan asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de

fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o

apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă

Alexandr Dorogan, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Alexandr Dorogan inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Alexandr Dorogan, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

5