2ra-2058/19 — cu privire la recuperarea cheltuielilor pentru dezvoltare profesională și cererea reconvențională cu privire la declararea nulității angajamentului

Dosarul nr. 2ra-2058/19 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – E. Badan- Melnic Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău –L. Pruteanu, G. Dașchevici, M. Guzun ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexandr Dorogan, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva lui Alexandr Dorogan privind recuperarea cheltuielilor pentru dezvoltare profesională și cererea reconvențională depusă de către Alexandr Dorogan împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind declararea nulității angajamentului nr. 956 din 16 noiembrie 2015 al funcționarului public (inclusiv cu statut special) privind activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, împotriva deciziei din data de 12 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Alexandr Dorogan, s-a menținut hotărârea din data de 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 05 iulie 2017 Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare IGP al MAI) a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandr Dorogan,

prin care a solicitat recuperarea cheltuielilor pentru dezvoltare profesională în cuantum de 14 021, 56 lei. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a menționat că la 16 noiembrie 2015 Alexandr Dorogan a semnat angajamentul nr. 956 al funcționarului public privind activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, prin care s-a obligat să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor Interne o perioadă de 2 ani după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare”. 1 În baza ordinului IGP al MAI nr. 838 ef. din 01 decembrie 2015, Alexandr Dorogan a fost numit în funcția de ofițer de urmărire penală - interimar al Secției urmărire penală a Inspectoratului de poliție Buiucani.

În scopul acumulării cunoștințelor teoretice și abilităților practice necesare exercitării atribuțiilor de serviciu, la 07 decembrie 2015, în temeiul dispoziției IGP al MAI nr. 34/3- 428 din 02 decembrie 2015, Alexandr Dorogan a fost delegat la cursurile de formare profesională inițială în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, pentru perioada 07 decembrie 2015 - 11 martie 2016. La 01 iunie 2016, prin ordinul nr. 398 ef., a fost încetat serviciul și contractul individual de muncă cu Alexandr Dorogan, la cererea acestuia. IGP al MAI a invocat că conform angajamentului, Alexandr Dorogan s-a obligat să restituie integral cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat în perioada aflării la instruire, în cazul în care nu va activa întreaga perioadă specificată în angajament în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională.

Astfel, având în vedere că Dorogan Alexandr nu a activat în organele afacerilor interne întreaga perioadă specificată în angajament, consideră că acesta urmează să restituie cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, în cuantum de 14 021, 56 lei, ce constituie suma achitată pârâtului cu titlu de salariu. Alexandr Dorogan a depus cerere reconvențională împotriva IGP al MAI, prin care a solicitat declararea nulității angajamentului funcționarului public nr. 956 semnat de el la 16 noiembrie 2015 privind activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea formelor de dezvoltare profesională. (f.d.35-36). În motivarea acțiunii reconvenționale Alexandr Dorogan a indicat că angajamentul se întocmește în cazul în care durata formei sau durata cumulativă a formelor de dezvoltare profesională, la care este delegat funcționarul, depășește 90 zile într-un an calendaristic, precum și dacă funcționarul urmează studii de masterat.

Alexandr Dorogan a susținut că s-a aflat la cursuri de formare inițială în perioada 07 decembrie 2015-11 martie 2016. Respectiv, în anul 2015 a fost delegat pentru 24 zile, iar în anul 2016 a fost delegat pentru 71 zile. Astfel, afirmă că durata formei de dezvoltare profesională, la care a fost delegat, nu depășește 90 zile într-un an calendaristic. Prin urmare, angajamentul nr. 956 din 16 noiembrie 2015 al funcționarului public (inclusiv cu statut special) privind activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, semnat de el la 16 noiembrie 2015, este ilegal. Prin hotărârea din data de 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de către IGP al MAI, s-a încasat din contul lui Alexandr Dorogan în beneficiul IGP al MAI suma de 14 021, 56 lei, în contul restituirii salariului încasat în perioada aflării la instruire.

S-a respins cererea reconvențională ca fiind neîntemeiată. ( f.d. 53, 60-64) Curtea de Apel Chișinău prin deciziei din data de 12 februarie 2019 a respins apelul declarat de către Alexandr Dorogan, a menținut hotărârea din data de 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

( f.d.106,107-116) Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au reținut că prin prisma normelor de drept ce reglementează raportul juridic litigios și anume art. 38 al Legii cu 2 privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008 și Anexa nr 6 a Hotărârii Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public Alexandr Dorogan, care are statut de funcționar public, a efectuat cursuri de dezvoltare profesională inițială, în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare”, în perioada 07 decembrie 2015 -11 martie 2016, ceea ce constituie 95 zile calendaristice.

Totodată, în baza art. 38 alin. (3) al Legii nr.158-XVI din 04 iulie 2008 Alexandr Dorogan a semnat un angajament ce reprezintă actul juridic unilateral prin care funcționarul public își asumă obligația de a activa în serviciul public după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională, inclusiv studiilor de masterat, în țară sau în străinătate, la caz nu mai puțin de 2 ani. Instanțele de judecată au concluzionat că Alexandr Dorogan, prin prisma art. 38, alin. (4) al Legii nr.158-XVI din 04 iulie 2008 urmează să restituie salariul încasat în perioada aflării la instruire, ori nu a respectat angajamentul și după finisarea cursurilor de dezvoltare profesională inițială nu a continuat să activeze în serviciul public o anumită perioadă, în concordanță de durata formei de dezvoltare.

Referitor la cererea reconvențională instanțele de judecată au concis că este neîntemeiată, ori alegațiile lui Alexandr Dorogan precum că angajamentul nr. 956 din 16 noiembrie 2015 al funcționarului public (inclusiv cu statut special) privind activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea formelor de dezvoltare profesională contravine legii nu și-a găsit confirmare. Mai mult, instanțele de judecată au reținut că dispozițiile Anexei nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 reglementează că angajamentul se întocmește în cazul în care durata formei sau durata cumulativă a formelor de dezvoltare profesională, la care este delegat funcționarul depășește 90 de zile într-un an, nefiind specificat anul calendaristic.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 26 aprilie 2019 a depus recurs Alexandr Dorogan, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată înaintată de către IGP al MAI și admiterea cererii reconvenționale depuse de către acesta. (f.d. 124-127) În motivarea recursului a indicat că dezacordul cu soluțiile adoptate de către instanțele de judecată, ori a fost admisă cererea de chemare în judecată și dispusă încasarea cheltuielilor realizate pentru dezvoltarea profesională, deși careva înscrisuri care să probeze cheltuielile rezultate pentru dezvoltarea profesională nu au fost prezentate, fiind prezentat doar certificat privind salarizarea acestuia.

Alexandr Dorogan a susținut că IGP al MAI nu a solicitat încasarea salariului, dar a solicitat încasarea sumei rezultate pentru dezvoltarea profesională, care nu sunt într-un coraport întreg. Prin urmare, instanța de apel a încălcat prevederile art. 60, alin. (4) din Codul de procedură civilă, ori instanța nu este în drept să modifice din oficiu temeiul sau obiectul acțiunii. Recurentul a mai menționat că în contractul individual de muncă încheiat între acesta și IGP al MAInu este inclusă nici o clauză, care să stipuleze că salariatului îi revine obligația de a restitui costurile și cheltuielile de instruire conform angajamentului nr. 956 din 16 noiembrie 2015 al funcționarului public (inclusiv cu statut special) privind 3 activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea formelor de dezvoltare profesională.

În opinia recurentului argumentul instanței de apel cu privire la faptul că cadrul normativ care reglementează durata formelor de dezvoltare profesională nu specifică un an calendaristic, este neîntemeiat, ori prevederile Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008 indică expres 90 de zile dintr-un an calendaristic. La 10 octombrie 2019 IGP al MAI a depus referință la cererea de recurs înaintată de către Alexandr Dorogan, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, iar în cazul declarării acestuia admisibil, respingerea recursului ca fiind nefondat cu menținerea deciziei recurate. ( f.d. 134-141) În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 12 februarie 2019, expediată în adresa participanților la proces la 18 martie 2019 (f.d. 117), publicată pe portalul național al instanțelor de judecată la 20 martie 2019. Potrivit copiei plicului anexat la recurs Alexandr Dorogan a recepționat copia deciziei instanței de apel la 22 martie 2019. (f.d. 128) În aceste circumstanțe, recursul declarat de către Alexandr Dorogan la 26 aprilie 2019, se consideră a fi depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarate de către Alexandr Dorogan este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Alexandr Dorogan a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se 4 invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Alexandr Dorogan asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Alexandr Dorogan, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Alexandr Dorogan inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Alexandr Dorogan, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 5