2ra-781/19 — incasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesionala.

2ra-781/19 — incasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesionala. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-781/19

01-2ra-2095-20032019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, V. Mihaila, A. Minciuna)

D E C I Z I E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova împotriva lui Nicolae Negrei cu privire la încasarea cheltuielilor suportate

pentru dezvoltarea profesională,

și la cererea reconvențională a lui Nicolae Negrei împotriva Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire

la obligarea achitării plăților salariale pentru orele de muncă lucrate suplimentar în

baza graficului de serviciu și pentru concediul anual de odihnă,

împotriva deciziei din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a admis apelul declarat de către Negrei Nicolae, s-a casat hotărârea din 02 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea respingerii acțiunii reconvenționale și

s-a emis în această parte o hotărâre nouă de admitere în parte a acțiunii

reconvenționale, în rest acțiunea reconvențională a fost respinsă. În rest, hotărârea

primei instanțe s-a menținut

c o n s t a t ă:

La 15 mai 2017, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Negrei Nicolae cu privire la încasarea cheltuielilor suportate

pentru dezvoltarea profesională.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin ordinul Inspectoratului

General al Poliției nr. 838 ef. din 01 decembrie 2015, Negrei Nicolae a fost numit în

funcția de ofițer urmărire penală al Secției urmărire penală a Inspectoratului de

Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al

1

Poliției al MAI, cu acordarea gradului special – locotenent de poliție și a numărului

personal R-056318, cu termen de probă de 6 luni.

A susținut că, în scopul acumulării cunoștințelor teoretice și abilităților practice

necesare exercitării atribuțiilor de serviciu, la 07 decembrie 2015, în temeiul

Dispoziției Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3-428 din 02 decembrie 2015,

pârâtul Negrei Nicolae a fost delegat la cursurile de formare profesională inițială în

cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, pentru

perioada 07 decembrie 2015 – 11 martie 2016.

La 08 august 2016, în baza cererii personale a lui Negrei Nicolae, Inspectoratul

General al Poliției a emis ordinul nr. 463 ef, prin care, în conformitate cu prevederile

art. 47 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului, s-a încetat serviciul și contractul individual

de muncă cu pârâtul.

A menționat reclamantul că potrivit pct. 1 din Anexa nr. 6 „Modul de întocmire

a angajamentului scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public

după absolvirea formelor de dezvoltare profesională” la Hotărârea Guvernului nr. 201

din 11 martie 2009 „Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158 din 4 iulie

2008 „Cu privire la funcție publică și statutul funcționarului public”, angajamentul

scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea

formelor de dezvoltare profesională - reprezintă actul juridic unilateral prin care

funcționarul public își asumă obligația de a activa în serviciul public după absolvirea

cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională, inclusiv studiilor de masterat,

în țară sau în străinătate.

Conform pct. 3 din aceeași Anexă, angajamentul se întocmește în cazul în care

durata formei sau durata cumulativă a formelor de dezvoltare profesională la care este

delegat funcționarul depășește 90 de zile într-un an, precum și dacă funcționarul

urmează studii de masterat.

Din prevederile pct. 6 subpct. 1) din Anexa nr. 6 „Modul de întocmire a

angajamentului scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public

după absolvirea formelor de dezvoltare profesională” la Hotărârea Guvernului nr. 201

din 11 martie 2009, rezultă că, după absolvirea formelor de dezvoltare profesională

funcționarul public are obligația să activeze în serviciul public de la 2 la 3 ani – în

cazul în care formele de dezvoltare profesională, inclusiv studiile de masterat, au o

durată de la 90 până la 120 de zile.

A notat reclamantul că la 18 noiembrie 2015, pârâtul Negrei Nicolae a semnat

angajamentul funcționarului public privind activitatea în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, potrivit

căruia s-a obligat după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în cadrul

Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, cu o durată de peste

90 de zile, să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe o perioadă de la 2

la 3 ani.

La fel, s-a mai obligat pârâtul să restituie integral Ministerului Afacerilor Interne

cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe

perioada aflării la instruire, calculate în condițiile legislației în vigoare, în cazul în

care nu va activa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea cursurilor

menționate, în întreaga perioadă specificată în angajament, or, conform pct. 8 subpct.

2) din Anexa nr. 6 al Hotărârii Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, funcționarul

2

public va restitui integral autorității publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea

sa profesională, indiferent de sursa de finanțare, inclusiv salariul încasat pe perioada

aflării la instruire, calculate în condițiile legii, în cazul în care nu a activat în serviciul

public, după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, inclusiv a studiilor de

masterat, în întreaga perioadă specificată în angajament.

Astfel, a invocat reclamantul că pârâtul Negrei Nicolae, după absolvirea

cursurilor de dezvoltare profesională, nu a activat în perioada specificată (de la 2 la 3

ani) în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

La 13 aprilie 2017, a expediat în adresa lui Negrei Nicolae somație privind

soluționarea pe cale amiabilă a litigiului, prin care a solicitat restituirea benevolă și

imediată a cheltuielilor suportate de către Ministerul Afacerilor Interne pentru

dezvoltarea lui profesională în mărime de 12.328,71 de lei ce reprezintă salariul

achitat acestuia pe perioada aflării la instruire, însă prin scrisoarea din 28 aprilie

2017, a primit refuz.

A precizat că potrivit pct. 10 din Anexa nr. 6 „Modul de întocmire a

angajamentului scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public

după absolvirea formelor de dezvoltare profesională” la Hotărârea Guvernului nr. 201

din 11 martie 2009, cheltuielile suportate pentru dezvoltarea profesională, indiferent

de sursa de finanțare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, se

restituie autorității publice de către funcționarul public în termen de 30 de zile de la

data survenirii condițiilor specificate la pct.8.

În contextul expus, a cerut Inspectoratul General al Poliției admiterea acțiunii și

încasarea din contul lui Nicolae Negrei în beneficiul său a sumei de 12.328,71 de lei

cu titlu de cheltuieli suportate pentru dezvoltarea profesională a acestuia.

La 14 septembrie 2017, Nicolae Negrei a depus cerere reconvențională, cu

concretizările ulterioare, împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la

obligarea achitării plăților salariale pentru orele de muncă lucrate suplimentar în baza

graficului de serviciu și pentru concediul anual de odihnă.

În motivarea acțiunii reconvenționale Nicolae Negrei a indicat că prin ordinul

Inspectoratului General al Poliției nr. 838 ef. din 01 decembrie 2015, a fost numit în

funcția de ofițer urmărire penală interimar al Secției urmărire penală a Inspectoratului

de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al

Poliției al MAI, cu acordarea gradului special – locotenent de poliție și a numărului

personal R-056318, cu termen de probă de 6 luni.

A susținut că începând cu data de 07 decembrie 2015, în temeiul Dispoziției

Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3-428 din 02 decembrie 2015, a fost delegat

la cursurile de formare profesională inițială în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a

Ministerului Afacerilor Interne, pentru perioada 07 decembrie 2015 – 11 martie 2016.

La 08 august 2016, în baza cererii personale, Inspectoratul General al Poliției a

emis ordinul nr. 463 ef, prin care, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (1) lit. a)

din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului, s-a încetat serviciul și contractul individual de muncă cu el.

A notat că pe parcursul perioadei de activitate în cadrul Inspectoratului de

Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI, și anume din 11

martie 2016, finalizând perioada de instruire și începând activitatea în cadrul

Inspectoratului, a fost încadrat în cadrul grupei operative a Inspectoratului de Poliție

Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției, în

3

care a activat o perioadă de 24 de ore, după care dispunea de 48 de ore libere, ceea ce

contravine dispozițiilor art. 43 alin. (3) din Constituția Republicii Moldova, care

stipulează că, durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore.

La fel, au fost încălcate și prevederile contractului individual de muncă, potrivit

cărora durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi, pe lună a câte 160 de

ore, pe când el a activat a câte 24 de ore la 48 de ore libere, în total pe lună 240-264

de ore lucrate.

Consideră reclamantul că, reieșind din dispozițiile art. 95 alin. (1) și (2) și art.

100 alin. (5) din Codul muncii, precum și ale Convenției Organizației Internaționale a

Muncii nr. 47 cu privire la reducerea timpului de muncă până la 40 de ore pe

săptămână, adoptată la Geneva la 22 iunie 1935, ratificată prin Hotărârea

Parlamentului Republicii Moldova nr. 1330 din 26 septembrie 1997, pentru orele

lucrate suplimentar celor prevăzute de contractul individual de muncă, adică 8 ore pe

zi, urma să fie remunerat pentru fiecare oră lucrată peste programul zilnic, și pe timp

de noapte.

Or, orele suplimentare de muncă în număr total de 310, de către contabilitatea

Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău a

Inspectoratului General al Poliției, nu i-au fost calculate și achitate, prin ce i-au fost

lezate drepturile sale în calitate de salariat, fapt ce vine în contradicție cu pct. 8 din

contractul individual de muncă nr. 14604 din 07 decembrie 2015, care stabilește că

durata săptămânii de lucru este de 40 de ore, cât și fișei postului aprobat de către

conducerea Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău a

Inspectoratului General al Poliției, în care la condițiile de muncă este stabilită

perioada de muncă de 40 de ore pe săptămână, sau 8 ore pe zi, de luni – vineri, de la

orele 0800 – 1700, cu pauza de masă 1200 – 1300.

A indicat Negrei Nicolae că pentru luna aprilie 2016 a lucrat 72 de ore

suplimentare; pentru luna mai 2016 - 102 ore suplimentare; pentru luna iunie 2016 –

64 de ore suplimentare și pentru luna iulie – 72 de ore suplimentare.

Mai mult ca atît, prin scrisoarea nr. 1308 din 19 ianuarie 2018, Inspectoratul de

Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General al

Poliției a confirmat faptul prestării de către el a muncii suplimentare pentru lunile

aprilie – august 2016.

A reiterat că conform art. 9 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, salariatul are

dreptul la achitarea la timp și integrală a salariului, în corespundere cu calificarea sa,

cu complexitatea, cantitatea și calitatea lucrului efectuat.

Iar, reieșind din prevederile art. 157 alin. (1) și (2) din Codul muncii, în cazul

retribuirii muncii pe unitate de timp, munca suplimentară (art. 104), pentru primele

două ore, se retribuie în mărime de cel puțin 1,5 salarii de bază stabilite salariatului

pe unitate de timp, iar pentru orele următoare – cel puțin în mărime dublă. În cazul

retribuirii muncii în acord cu aplicarea sistemului tarifar de salarizare, pentru munca

suplimentară se plătește un adaos de cel puțin 50 la sută din salariul tarifar al

salariatului de categoria respectivă, remunerat pe unitate de timp pentru primele 2

ore, și în mărime de cel puțin 100 la sută din acest salariu tarifar – pentru orele

următoare, iar cu aplicarea sistemelor netarifare de salarizare – de 50 la sută pentru

primele 2 ore și, respectiv, 100 la sută din cuantumul minim garantat al salariului pe

unitate de timp în sectorul real – pentru orele următoare.

4

Or, prin neachitarea corespunzătoare a salariului pentru munca prestată

suplimentar, angajatorul Inspectoratul General al Poliției i-a încălcat drepturile sale

fundamentale garantate de legislația națională în vigoare.

Totodată, pârâtul, la eliberarea sa din serviciu, din propria inițiativă, contrar

prevederilor art. 119 alin. (1) din Codul muncii, nu i-a calculat și achitat indemnizația

pentru concediul anual nefolosit.

Astfel, pentru concediul de odihnă anual nefolosit în perioada 07 decembrie

2015 - 08 august 2016, (8 luni activate), indemnizația urmează să fie încasată din

contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul său, în felul următor:

Concediul anual de odihnă pentru 1 an = 35 de zile calendaristice.

Total concediu disponibil pentru 8 luni activate = 35 de zile/12 luni × 8 luni =

23 de zile.

Pentru luna mai 2016: 31 de zile calendaristice (31-4) 27; 20 de zile lucrătoare

după grafic; 20 de zile efectiv lucrate; cu un salariu lunar calculat de 5.491,01 lei;

Pentru luna iunie 2016: 30 de zile calendaristice; 22 de zile lucrate după grafic;

22 de zile efectiv lucrate; cu un salariu lunar calculat de 5.480,38 de lei;

Pentru luna iulie 2016: 31 de zile calendaristice; 21 de zile lucrate după grafic;

21 de zile efectiv lucrate; cu un salariu lunar calculat de 5.480, 38 de lei.

În total, 88 de zile calendaristice, 63 de zile lucrate după grafic, 63 de zile

efectiv lucrate, cu salariul calculat de 16.451,77 de lei.

Totodată, pentru zilele de 1 și 2 mai – Paștele și zilele de 8 și 9 mai – Paștele

blajinilor.

Coeficientul (total zile lucrate după grafic/ total zile calendaristice): 63 de zile ÷

88 de zile = 0,715909.

Salariul pentru o zi de muncă, lei (salariul total/zile efectiv lucrate): 16.451,77

de lei ÷ 63 de zile = 261,14 lei pe zi.

Salariul pentru o zi calendaristică, lei (coeficientul × salariul pentru o zi de

muncă): 0,715909 × 261,14 lei pe zi = 186,95 de lei.

Indemnizația de concediu pentru 23 de zile de concediu: 23 de zile ×186,95 de

lei = 4.299,85 de lei.

În contextul expus, a cerut Nicolae Negrei obligarea Inspectoratului General al

Poliției să-i achite salariul restant conform orelor de muncă lucrate suplimentar în

baza graficului de serviciu a efectivului Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției

de Poliție mun. Chișinău, în cadrul grupei operative pentru perioada 11 martie 2016 –

08 august 2016, în sumă de 20.112 lei și indemnizația pentru concediul anual de

odihnă nefolosit în sumă de 4.299 de lei.

Prin hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

inițială depusă de către Inspectoratul General al Poliției a fost admisă integral și s-a

încasat din contul lui Nicolae Negrei în beneficiul Inspectoratului General al Poliției

suma de 12.328,71 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru dezvoltarea

profesională. S-a respins integral acțiunea reconvențională depusă de către Nicolae

Negrei, ca neîntemeiată.

Prima instanță referitor la acțiunea inițială și-a motivat hotărârea prin faptul că

prin semnarea angajamentului salariatul Negrei Nicolae și-a asumat răspunderea ca

după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională la Academia

„Ștefan cel Mare” a MAI, cu o durată de 3 luni, să activeze în cadrul organelor

afacerilor interne conform obligației funcționarului public de la 2 la 3 ani, iar în cazul

5

în care nu va lucra în cadrul MAI după absolvirea acestor cursuri, în perioada

specificată în angajament, ori nu le va absolvi în general, din vina sa, să restituie

Ministerului Afacerilor Interne toate cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa

profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, în condițiile

legii.

A reținut prima instanță că potrivit adeverinței privind salariul și alte venituri

realizate de către Negrei Nicolae, în perioada decembrie 2015 – martie 2016, acestuia

i s-a achitat un salariu în mărime de 12.328,71 de lei (f.d. 5).

A concluzionat prima instanță că odată cu încetarea raporturilor de muncă din

propria inițiativă cu Inspectoratul General al Poliției, Negrei Nicolae a încălcat

obligațiile prevăzute de angajamentul din 18 noiembrie 2015, precum și prevederile

pct. (1), (3), (6) subpct. 3), pct. (8) subpct. 2) din Anexa nr. 6 „Modul de întocmire a

angajamentului scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public

după absolvirea formelor de dezvoltare profesională” la Hotărârea Guvernului nr. 201

din 11 martie 2009 „Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158 din 4 iulie

2008 „Cu privire la funcție publică și statutul funcționarului public”, din care

considerente acesta urmează să restituie Inspectoratului General al Poliției suma de

12.328,71 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru dezvoltarea profesională.

În ce privește acțiunea reconvențională, prima instanță a reținut că în speță nu se

atestă date că atât Ministerul Afacerilor Interne, cât și Inspectoratul General al

Poliției ar fi emis vreun ordin de atragere a lui Negrei Nicolae la munca suplimentară,

și prin urmare nu există temei de încasarea din contul Inspectoratului General al

Poliției în beneficiul lui Negrei Nicolae a sumei de 20.112 lei cu titlu de salariu

restant conform orelor de muncă lucrate suplimentar în baza graficului de serviciu a

efectivului Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău a

Inspectoratului General al Poliției în cadrul grupei operative pentru perioada 11

martie 2016 – 08 august 2016.

Pe lângă acestea a notat prima instanță, că graficul anexat la materialele

dosarului nu poate fi luat în considerare, deoarece în cadrul ședinței de judecată s-a

stabilit că în respectivul grafic a fost indicat timpul efectiv petrecut de către Negrei

Nicolae în incinta Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun.

Chișinău a Inspectoratului General al Poliției în perioada aprilie 2016 – iulie 2016, și

nicidecum nu reflectă timpul efectiv lucrat suplimentar de către acesta în interesele

angajatorului.

Cât privește pretenția lui Negrei Nicolae privind încasarea din contul

Inspectoratului General al Poliției în beneficiul său a indemnizației pentru concediul

anual de odihnă nefolosit în sumă de 4.299 de lei, prima instanță a menționat că

acesta nu a prezentat probe justificative ce ar confirma faptul că el nu a utilizat

concediul anual de odihnă în perioada activității sale în cadrul Inspectoratului de

Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General al

Poliției, sau că nu i-au fost compensate plățile respective.

Prin decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de către Nicolae Negrei, s-a casat hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, în partea respingerii acțiunii reconvenționale și s-a emis în

această parte o hotărâre nouă de admitere în parte a acțiunii reconvenționale, prin

care s-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Negrei

6

Nicolae suma de 20.112 lei cu titlu de plăți salariale neachitate, în rest acțiunea

reconvențională a fost respinsă. În rest, s-a menținut hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel și-a motivat decizia prin faptul că conform pct. 8 din contractul

individual de muncă nr. 14604 din 07 decembrie 2015, încheiat între Inspectoratul

General al Poliției și Negrei Nicolae, durata săptămânii de lucru este de 40 de ore

(f.d. 40, vol. I).

La fel, a stabilit instanța de apel, că potrivit graficilor de serviciu a efectivului

Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău a

Inspectoratului General al Poliției, pentru luna aprilie 2016 – iulie 2016 (f.d. 36-39,

vol. I), precum și răspunsului Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție

mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției nr. 1308 din 19 ianuarie 2018, se

confirmă faptul că Negrei Nicolae a fost implicat în serviciu, după cum urmează:

în luna aprilie, la data de: 1, 4, 7, 10, 13, 16, 19, 22, 25 și 28;

în luna mai 2016, la data de: 1, 4, 7, 10, 13, 16, 19, 22, 25, 28 și 31;

în luna iunie 2016, la data de: 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30;

în luna iulie 2016, la data de: 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27 și 30;

luna august 2016, la data de: 2, 5, și 8 (f.d. 63, vol. I).

În circumstanțele enunțate, a concluzionat instanța de apel, că Negrei Nicolae a

prezentat suficiente probe, prin care se demonstrează faptul că munca prestată de

către el, în zilele de lucru tabelate, nu s-a limitat la 8 ore, dar au durat 24 de ore.

Pe lângă acestea, a reținut instanța de apel că la actele cauzei nu se atestă probe

că ar fi fost încheiat, în acest sens, un contract colectiv de muncă sau un acord scris al

salariatului, prin care acesta și-ar fi dat acordul la o durată a zilei de muncă de 24 de

ore.

A precizat instanța de apel că pentru luna aprilie 2016 lui Negrei Nicolae i s-a

calculat salariul pentru 168 de ore lucrate, deși potrivit graficului de serviciu a

efectivului Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău a

Inspectoratului General al Poliției, precum și răspunsului Inspectoratului de Poliție

Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției nr.

1308 din 19 ianuarie 2018, primul a fost implicat în serviciu 10 zile × 24 de ore = 240

de ore.

Aceiași situație se reflectă și la timpul de muncă prestată în luna mai 2016,

nefiind efectuată plata pentru 104 ore de muncă prestată, luna iunie pentru 64 de ore

și iulie 72 de ore de muncă. (f.d. 70, vol. I),

Astfel, a considerat instanța de apel că pretenția lui Negrei Nicolae privind

încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul său a sumei de

20.112 de lei cu titlu de plăți salariale neachitate, este întemeiată și legală.

Referitor la argumentul Inspectoratului General al Poliției precum că în cazul în

care au fost comise erori la plata salariului, acțiunea urma să fie înaintată față de

Inspectoratul de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău și nicidecum față

de Inspectoratul General al Poliției, instanța de apel l-a considerat declarativ, or,

contractul individual de muncă nr. 14604 din 07 decembrie 2015, a fost încheiat între

Negrei Nicolae și Inspectoratul General al Poliției, care se face responsabil de

achitarea corectă a plăților salariale.

La 12 februarie 2019, Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din

21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în partea admiterii acțiunii

7

reconvenționale, cu menținerea în această parte a hotărârii din 02 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În susținerea recursului Inspectoratul General al Poliției a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a

examinat superficial prezenta speță, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor

de drept material și procedural.

A declarat că instanța de apel eronat a ajuns la concluzia de a încasa din contul

Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Negrei Nicolae suma de 20.112 lei

cu titlu de plăți salariale neachitate pentru timpul lucrat suplimentar, având în vedere

că la actele cauzei nu se atestă probe, în special ordin (dispoziție, decizie, hotărâre) al

angajatorului, adus la cunoștința intimatului sub semnătură, privind implicarea

acestuia la munca suplimentară.

De asemenea, a indicat recurentul că instanța de apel a ignorat prevederile Legii

cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012

și ale Regulamentului privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 283

din 24 aprilie 2013, din care rezultă că Inspectoratul General al Poliției este unitatea

centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu

competență pe tot teritoriul Republicii Moldova, iar Poliția se organizează în

subdiviziuni teritoriale – unități ale Poliției cu personalitate juridică, de competență

teritorială corespunzător împărțirii administrativ-teritoriale a țării, subordonate

Inspectoratului General al Poliției, care sunt amplasate și își desfășoară activitatea în

teritoriul unității administrativ-teritoriale în baza regulamentelor de organizare și

funcționare aprobate de șeful Inspectoratului General al Poliției.

Astfel, Inspectoratul de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău și

Inspectoratul General al Poliției reprezintă două entități juridice distincte care dispun

de autoadministrare financiară.

Consideră recurentul că în calitate de pârât în acțiunea reconvențională urma să

figureze Inspectoratul de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău, în

cadrul căruia a activat nemijlocit intimatul Negrei Nicolae, și nicidecum Inspectoratul

General al Poliției, care este unitatea centrală de administrare și control a Poliției.

Prin urmare, Inspectoratul General al Poliției este pârât necorespunzător în

acțiunea reconvențională intentată de către Negrei Nicolae privind obligarea achitării

plăților salariale pentru orele de muncă lucrate suplimentar în baza graficului de

serviciu și pentru concediul anual de odihnă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei din 21 noiembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa Inspectoratului General al Poliției

la 29 noiembrie 2018 (f.d. 226, vol. I), recepționată de către recurent la 14 decembrie

2018 (f.d. 19, vol. II).

În această ordine de idei, se constată, că în speță, calea de atac a fost demarată în

interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 12 februarie

2019.

8

La 20 martie 2019, în adresa lui Nicolae Negrei a fost expediată copia recursului

declarat de către Inspectoratul General al Poliției, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței.

La 12 aprilie 2019, Nicolae Negrei a depus referință, solicitând să fie considerat

ca inadmisibil recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției, cu

menținerea deciziei din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, pe care o

consideră legală și întemeiată, invocând că instanța de apel a verificat minuțios toate

circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea justă a prezentei spețe, dând o

apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 aprilie 2019, recursul declarat

de către Inspectoratul General al Poliției a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și

obiecțiile din referința depusă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în

partea acțiunii reconvenționale și pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi de

respingere a acțiunii reconvenționale, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțînd o hotărâre

nouă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, verificând legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, în raport cu înscrisurile probatorii prezente la actele cauzei și normele

de drept aplicate la caz, consideră că instanțele de judecată ierarhic inferioare, în

partea admiterii acțiunii inițiale depusă de către Inspectoratul General al Poliției cu

privire la încasarea din contul lui Nicolae Negrei a cheltuielilor suportate pentru

dezvoltarea profesională, just au ajuns la această concluzie, or, prin semnarea

angajamentului scris din 18 noiembrie 2015, întocmit în conformitate cu prevederile

Anexei nr. 6 „Modul de întocmire a angajamentului scris al funcționarului public

privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare

profesională” la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 „Privind punerea în

aplicare a prevederilor Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 „Cu privire la funcție publică și

statutul funcționarului public””, Negrei Nicolae și-a asumat pe propria răspundere ca

după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională la Academia

„Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, cu o durată de 3 luni, să activeze

în cadrul organelor afacerilor interne conform obligației funcționarului public de la 2

la 3 ani, iar în cazul în care nu va lucra în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după

absolvirea acestor cursuri, în perioada specificată în angajament, ori nu le va absolvi

în general, din vina sa, să restituie Ministerului Afacerilor Interne toate cheltuielile

suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada

aflării la instruire, în condițiile legii.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

în partea ce se referă la acțiunea reconvențională depusă de către Negrei Nicolae

9

împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la obligarea achitării plăților

salariale pentru orele de muncă lucrate suplimentar în baza graficului de serviciu și

pentru concediul anual de odihnă, sunt arbitrare, emise cu încălcarea normelor de

drept material și procedural.

Astfel, conform art. 12 alin. (1) din Legea cu privire la activitatea Poliției și

statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, Inspectoratul General al Poliției

este unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană

juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova, fapt ce rezultă și din

prevederile pct. 2 și 3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 283 din 24 aprilie 2013.

Potrivit pct. 6 din Regulamentul enunțat, finanțarea și asigurarea tehnico-

materială a activității Inspectoratului General al Poliției se efectuează din contul

mijloacelor prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul corespunzător și din alte

surse neinterzise de lege.

Iar, din dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012,

rezultă că, Poliția este finanțată de la bugetul de stat și din alte surse neinterzise de

lege.

Din prevederile art. 14 alin. (1) din Legea cu privire la activitatea Poliției și

statutul polițistului și pct. 20 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în vederea

îndeplinirii atribuțiilor specifice Poliției, prin ordinul ministrului afacerilor interne, la

propunerea șefului Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni

specializate. Subdiviziunile specializate sunt unități al Poliției de competență

teritorială generală, subordonate Inspectoratului General al Poliției, care pot crea

servicii publice desconcentrate regional sau repartizate administrativ-teritorial și se

instituie conform specificului unor sectoare și direcții concrete de activitate.

În conformitate cu art. 15 din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 și pct. 26 din

Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne, Poliția se organizează în subdiviziuni teritoriale –

unități al Poliției, cu personalitate juridică, de competență teritorială corespunzător

împărțirii administrativ-teritoriale a țării, subordonate Inspectoratului General al

Poliției, care sunt amplasate și își desfășoară activitatea în teritoriul unității

administrativ-teritoriale în baza regulamentelor de organizare și funcționare aprobate

de șeful Inspectoratului General al Poliției.

Concomitent, conform alin. 2) și 3) al pct. 26 din Regulamentul privind

organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne, în municipiul Chișinău și în Unitatea teritorială autonomă

Găgăuzia se organizează și funcționează direcții de poliție, conduse de șefi, asistați de

câte un adjunct. În cadrul Direcției de poliție a municipiului Chișinău se organizează

și funcționează inspectorate de poliție ale sectoarelor municipale, secții și servicii,

corespunzător organizării administrativ-teritoriale, în funcție de întinderea

teritoriului, numărul populației și importanța obiectivelor economice și sociale.

Astfel, după cum rezultă din suportul probatoriu prezent la actele cauzei,

intimatul Negrei Nicolae a activat în funcția de ofițer urmărire penală al Secției

urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun.

Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al MAI (f.d. 8-9, vol. I).

10

Concomitent, din pct. 4 al contractului individual de muncă nr. 14604 din 07

decembrie 2015 și fișa postului, reiese că locul de muncă al lui Negrei Nicolae a fost

stabilit la Inspectoratul de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău (f.d.

40-45, vol. I).

Pe lângă acestea, și plățile salariale cuvenite lui Negrei Nicolae au fost achitate

tot de către Inspectoratul de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău (f.d.

64-68, vol. I).

În circumstanțele enunțate, raportate la normele de drept citate-supra, rezultă că

Inspectoratul de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău și Inspectoratul

General al Poliției reprezintă două entități juridice distincte, care se bucură de o

autonomie financiară și managerială proprie, pentru care legislația în vigoare

delimitează strict competențele și sursele de finanțare ale acestora.

Date fiind cele relatate, Colegiul lărgit constată că atât instanța de apel, cât și

prima instanță, în partea acțiunii reconvenționale, nu au determinat corespunzător

raportul juridic litigios, or, în calitate de pârât în acțiunea reconvențională urma să

figureze Inspectoratul de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău, în

cadrul căruia a activat intimatul Negrei Nicolae și de unde i s-au achitat toate plățile

salariale, și nicidecum Inspectoratul General al Poliției, care este unitatea centrală de

administrare și control a Poliției.

Prin urmare, Inspectoratul General al Poliției este pârât necorespunzător în

acțiunea reconvențională, or, legislația în vigoare cert stabilește că debitor al

obligației de achitare a sumelor bănești ce rezultă din raporturile de muncă poate fi

entitatea în subordinea căruia activează creditorul obligației la momentul înaintării

acțiunii în modul prevăzut de lege.

Deci calitatea de debitor al obligației de plată a sumelor bănești solicitate de

către Negrei Nicolae în prezenta cauză îi revine nemijlocit Inspectoratului de Poliție

Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău, cu care ultimul a avut raporturi de

muncă, fiind o entitate juridică distinctă, ce se bucură de autofinanțare proprie, cu

cont trezorerial separat.

În conformitate cu art. 59 alin. (1) din Codul de procedură civilă, parte în proces

(reclamant sau pârât) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la

momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acțiunea reconvențională depusă de

către Negrei Nicolae este îndreptată împotriva unui pârât necorespunzător, fapt ce

denotă că Inspectoratul General al Poliției nu este subiect al raportului material

litigios.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, în partea acțiunii reconvenționale depusă de către

Negrei Nicolae, sunt neîntemeiate, fiind constatată în acest sens încălcarea normelor

de drept material și procedural, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției, de a casa parțial decizia

din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 02 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea acțiunii reconvenționale, cu emiterea

în această parte a unei hotărâri noi de respingere a cererii reconvenționale depusă de

către Nicolae Negrei împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la

11

obligarea achitării plăților salariale pentru orele de muncă lucrate suplimentar în baza

graficului de serviciu și pentru concediul anual de odihnă, ca fiind înaintată împotriva

unui pârât necorespunzător. În rest, decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe, se mențin.

În conformitate cu art. 440 și 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Se casează parțial decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea acțiunii

reconvenționale, și se emite în această parte o hotărâre nouă prin care:

Se respinge cererea reconvențională depusă de către Nicolae Negrei împotriva

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova cu privire la obligarea achitării plăților salariale pentru orele de muncă

lucrate suplimentar în baza graficului de serviciu și pentru concediul anual de odihnă.

În rest, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

12