2ra-781/19 — incasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesionala.

Dosarul nr. 2ra-781/19 01-2ra-2095-20032019 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, V. Mihaila, A. Minciuna) D E C I Z I E 29 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Mariana Pitic Tamara Chișca-Doneva Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva lui Nicolae Negrei cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională, și la cererea reconvențională a lui Nicolae Negrei împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la obligarea achitării plăților salariale pentru orele de muncă lucrate suplimentar în baza graficului de serviciu și pentru concediul anual de odihnă, împotriva deciziei din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- a admis apelul declarat de către Negrei Nicolae, s-a casat hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea respingerii acțiunii reconvenționale și s-a emis în această parte o hotărâre nouă de admitere în parte a acțiunii reconvenționale, în rest acțiunea reconvențională a fost respinsă.

În rest, hotărârea primei instanțe s-a menținut c o n s t a t ă: La 15 mai 2017, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Negrei Nicolae cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 838 ef. din 01 decembrie 2015, Negrei Nicolae a fost numit în funcția de ofițer urmărire penală al Secției urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al 1 Poliției al MAI, cu acordarea gradului special – locotenent de poliție și a numărului personal R-056318, cu termen de probă de 6 luni.

A susținut că, în scopul acumulării cunoștințelor teoretice și abilităților practice necesare exercitării atribuțiilor de serviciu, la 07 decembrie 2015, în temeiul Dispoziției Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3-428 din 02 decembrie 2015, pârâtul Negrei Nicolae a fost delegat la cursurile de formare profesională inițială în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, pentru perioada 07 decembrie 2015 – 11 martie 2016. La 08 august 2016, în baza cererii personale a lui Negrei Nicolae, Inspectoratul General al Poliției a emis ordinul nr. 463 ef, prin care, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, s-a încetat serviciul și contractul individual de muncă cu pârâtul.

A menționat reclamantul că potrivit pct. 1 din Anexa nr. 6 „Modul de întocmire a angajamentului scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională” la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 „Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158 din 4 iulie 2008 „Cu privire la funcție publică și statutul funcționarului public”, angajamentul scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională - reprezintă actul juridic unilateral prin care funcționarul public își asumă obligația de a activa în serviciul public după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională, inclusiv studiilor de masterat, în țară sau în străinătate.

Conform pct. 3 din aceeași Anexă, angajamentul se întocmește în cazul în care durata formei sau durata cumulativă a formelor de dezvoltare profesională la care este delegat funcționarul depășește 90 de zile într-un an, precum și dacă funcționarul urmează studii de masterat. Din prevederile pct. 6 subpct. 1) din Anexa nr. 6 „Modul de întocmire a angajamentului scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională” la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, rezultă că, după absolvirea formelor de dezvoltare profesională funcționarul public are obligația să activeze în serviciul public de la 2 la 3 ani – în cazul în care formele de dezvoltare profesională, inclusiv studiile de masterat, au o durată de la 90 până la 120 de zile.

A notat reclamantul că la 18 noiembrie 2015, pârâtul Negrei Nicolae a semnat angajamentul funcționarului public privind activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, potrivit căruia s-a obligat după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, cu o durată de peste 90 de zile, să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe o perioadă de la 2 la 3 ani. La fel, s-a mai obligat pârâtul să restituie integral Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condițiile legislației în vigoare, în cazul în care nu va activa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea cursurilor menționate, în întreaga perioadă specificată în angajament, or, conform pct. 8 subpct.

2) din Anexa nr. 6 al Hotărârii Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, funcționarul 2 public va restitui integral autorității publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanțare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condițiile legii, în cazul în care nu a activat în serviciul public, după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, inclusiv a studiilor de masterat, în întreaga perioadă specificată în angajament. Astfel, a invocat reclamantul că pârâtul Negrei Nicolae, după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională, nu a activat în perioada specificată (de la 2 la 3 ani) în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

La 13 aprilie 2017, a expediat în adresa lui Negrei Nicolae somație privind soluționarea pe cale amiabilă a litigiului, prin care a solicitat restituirea benevolă și imediată a cheltuielilor suportate de către Ministerul Afacerilor Interne pentru dezvoltarea lui profesională în mărime de 12.328,71 de lei ce reprezintă salariul achitat acestuia pe perioada aflării la instruire, însă prin scrisoarea din 28 aprilie 2017, a primit refuz.

A precizat că potrivit pct. 10 din Anexa nr. 6 „Modul de întocmire a angajamentului scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională” la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, cheltuielile suportate pentru dezvoltarea profesională, indiferent de sursa de finanțare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, se restituie autorității publice de către funcționarul public în termen de 30 de zile de la data survenirii condițiilor specificate la pct.8. În contextul expus, a cerut Inspectoratul General al Poliției admiterea acțiunii și încasarea din contul lui Nicolae Negrei în beneficiul său a sumei de 12.328,71 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru dezvoltarea profesională a acestuia.

La 14 septembrie 2017, Nicolae Negrei a depus cerere reconvențională, cu concretizările ulterioare, împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la obligarea achitării plăților salariale pentru orele de muncă lucrate suplimentar în baza graficului de serviciu și pentru concediul anual de odihnă. În motivarea acțiunii reconvenționale Nicolae Negrei a indicat că prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 838 ef. din 01 decembrie 2015, a fost numit în funcția de ofițer urmărire penală interimar al Secției urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al MAI, cu acordarea gradului special – locotenent de poliție și a numărului personal R-056318, cu termen de probă de 6 luni.

A susținut că începând cu data de 07 decembrie 2015, în temeiul Dispoziției Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3-428 din 02 decembrie 2015, a fost delegat la cursurile de formare profesională inițială în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, pentru perioada 07 decembrie 2015 – 11 martie 2016. La 08 august 2016, în baza cererii personale, Inspectoratul General al Poliției a emis ordinul nr. 463 ef, prin care, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, s-a încetat serviciul și contractul individual de muncă cu el. A notat că pe parcursul perioadei de activitate în cadrul Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun.

Chișinău a IGP al MAI, și anume din 11 martie 2016, finalizând perioada de instruire și începând activitatea în cadrul Inspectoratului, a fost încadrat în cadrul grupei operative a Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției, în 3 care a activat o perioadă de 24 de ore, după care dispunea de 48 de ore libere, ceea ce contravine dispozițiilor art. 43 alin. (3) din Constituția Republicii Moldova, care stipulează că, durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore. La fel, au fost încălcate și prevederile contractului individual de muncă, potrivit cărora durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi, pe lună a câte 160 de ore, pe când el a activat a câte 24 de ore la 48 de ore libere, în total pe lună 240-264 de ore lucrate.

Consideră reclamantul că, reieșind din dispozițiile art. 95 alin. (1) și (2) și art. 100 alin. (5) din Codul muncii, precum și ale Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 47 cu privire la reducerea timpului de muncă până la 40 de ore pe săptămână, adoptată la Geneva la 22 iunie 1935, ratificată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1330 din 26 septembrie 1997, pentru orele lucrate suplimentar celor prevăzute de contractul individual de muncă, adică 8 ore pe zi, urma să fie remunerat pentru fiecare oră lucrată peste programul zilnic, și pe timp de noapte. Or, orele suplimentare de muncă în număr total de 310, de către contabilitatea Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun.

Chișinău a Inspectoratului General al Poliției, nu i-au fost calculate și achitate, prin ce i-au fost lezate drepturile sale în calitate de salariat, fapt ce vine în contradicție cu pct. 8 din contractul individual de muncă nr. 14604 din 07 decembrie 2015, care stabilește că durata săptămânii de lucru este de 40 de ore, cât și fișei postului aprobat de către conducerea Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției, în care la condițiile de muncă este stabilită perioada de muncă de 40 de ore pe săptămână, sau 8 ore pe zi, de luni – vineri, de la orele 0800 – 1700, cu pauza de masă 1200 – 1300. A indicat Negrei Nicolae că pentru luna aprilie 2016 a lucrat 72 de ore suplimentare; pentru luna mai 2016 - 102 ore suplimentare; pentru luna iunie 2016 – 64 de ore suplimentare și pentru luna iulie – 72 de ore suplimentare.

Mai mult ca atît, prin scrisoarea nr. 1308 din 19 ianuarie 2018, Inspectoratul de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției a confirmat faptul prestării de către el a muncii suplimentare pentru lunile aprilie – august 2016. A reiterat că conform art. 9 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, salariatul are dreptul la achitarea la timp și integrală a salariului, în corespundere cu calificarea sa, cu complexitatea, cantitatea și calitatea lucrului efectuat. Iar, reieșind din prevederile art. 157 alin. (1) și (2) din Codul muncii, în cazul retribuirii muncii pe unitate de timp, munca suplimentară (art. 104), pentru primele două ore, se retribuie în mărime de cel puțin 1,5 salarii de bază stabilite salariatului pe unitate de timp, iar pentru orele următoare – cel puțin în mărime dublă.

În cazul retribuirii muncii în acord cu aplicarea sistemului tarifar de salarizare, pentru munca suplimentară se plătește un adaos de cel puțin 50 la sută din salariul tarifar al salariatului de categoria respectivă, remunerat pe unitate de timp pentru primele 2 ore, și în mărime de cel puțin 100 la sută din acest salariu tarifar – pentru orele următoare, iar cu aplicarea sistemelor netarifare de salarizare – de 50 la sută pentru primele 2 ore și, respectiv, 100 la sută din cuantumul minim garantat al salariului pe unitate de timp în sectorul real – pentru orele următoare. 4 Or, prin neachitarea corespunzătoare a salariului pentru munca prestată suplimentar, angajatorul Inspectoratul General al Poliției i-a încălcat drepturile sale fundamentale garantate de legislația națională în vigoare.

Totodată, pârâtul, la eliberarea sa din serviciu, din propria inițiativă, contrar prevederilor art. 119 alin. (1) din Codul muncii, nu i-a calculat și achitat indemnizația pentru concediul anual nefolosit. Astfel, pentru concediul de odihnă anual nefolosit în perioada 07 decembrie 2015 - 08 august 2016, (8 luni activate), indemnizația urmează să fie încasată din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul său, în felul următor: Concediul anual de odihnă pentru 1 an = 35 de zile calendaristice. Total concediu disponibil pentru 8 luni activate = 35 de zile/12 luni × 8 luni = 23 de zile.

Pentru luna mai 2016: 31 de zile calendaristice (31-4) 27; 20 de zile lucrătoare după grafic; 20 de zile efectiv lucrate; cu un salariu lunar calculat de 5.491,01 lei; Pentru luna iunie 2016: 30 de zile calendaristice; 22 de zile lucrate după grafic; 22 de zile efectiv lucrate; cu un salariu lunar calculat de 5.480,38 de lei; Pentru luna iulie 2016: 31 de zile calendaristice; 21 de zile lucrate după grafic; 21 de zile efectiv lucrate; cu un salariu lunar calculat de 5.480, 38 de lei. În total, 88 de zile calendaristice, 63 de zile lucrate după grafic, 63 de zile efectiv lucrate, cu salariul calculat de 16.451,77 de lei. Totodată, pentru zilele de 1 și 2 mai – Paștele și zilele de 8 și 9 mai – Paștele blajinilor.

Coeficientul (total zile lucrate după grafic/ total zile calendaristice): 63 de zile ÷ 88 de zile = 0,715909. Salariul pentru o zi de muncă, lei (salariul total/zile efectiv lucrate): 16.451,77 de lei ÷ 63 de zile = 261,14 lei pe zi. Salariul pentru o zi calendaristică, lei (coeficientul × salariul pentru o zi de muncă): 0,715909 × 261,14 lei pe zi = 186,95 de lei. Indemnizația de concediu pentru 23 de zile de concediu: 23 de zile ×186,95 de lei = 4.299,85 de lei. În contextul expus, a cerut Nicolae Negrei obligarea Inspectoratului General al Poliției să-i achite salariul restant conform orelor de muncă lucrate suplimentar în baza graficului de serviciu a efectivului Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun.

Chișinău, în cadrul grupei operative pentru perioada 11 martie 2016 – 08 august 2016, în sumă de 20.112 lei și indemnizația pentru concediul anual de odihnă nefolosit în sumă de 4.299 de lei. Prin hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea inițială depusă de către Inspectoratul General al Poliției a fost admisă integral și s-a încasat din contul lui Nicolae Negrei în beneficiul Inspectoratului General al Poliției suma de 12.328,71 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru dezvoltarea profesională. S-a respins integral acțiunea reconvențională depusă de către Nicolae Negrei, ca neîntemeiată.

Prima instanță referitor la acțiunea inițială și-a motivat hotărârea prin faptul că prin semnarea angajamentului salariatul Negrei Nicolae și-a asumat răspunderea ca după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională la Academia „Ștefan cel Mare” a MAI, cu o durată de 3 luni, să activeze în cadrul organelor afacerilor interne conform obligației funcționarului public de la 2 la 3 ani, iar în cazul 5 în care nu va lucra în cadrul MAI după absolvirea acestor cursuri, în perioada specificată în angajament, ori nu le va absolvi în general, din vina sa, să restituie Ministerului Afacerilor Interne toate cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, în condițiile legii.

A reținut prima instanță că potrivit adeverinței privind salariul și alte venituri realizate de către Negrei Nicolae, în perioada decembrie 2015 – martie 2016, acestuia i s-a achitat un salariu în mărime de 12.328,71 de lei (f.d. 5). A concluzionat prima instanță că odată cu încetarea raporturilor de muncă din propria inițiativă cu Inspectoratul General al Poliției, Negrei Nicolae a încălcat obligațiile prevăzute de angajamentul din 18 noiembrie 2015, precum și prevederile pct. (1), (3), (6) subpct. 3), pct. (8) subpct.

2) din Anexa nr. 6 „Modul de întocmire a angajamentului scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională” la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 „Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158 din 4 iulie 2008 „Cu privire la funcție publică și statutul funcționarului public”, din care considerente acesta urmează să restituie Inspectoratului General al Poliției suma de 12.328,71 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru dezvoltarea profesională.

În ce privește acțiunea reconvențională, prima instanță a reținut că în speță nu se atestă date că atât Ministerul Afacerilor Interne, cât și Inspectoratul General al Poliției ar fi emis vreun ordin de atragere a lui Negrei Nicolae la munca suplimentară, și prin urmare nu există temei de încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Negrei Nicolae a sumei de 20.112 lei cu titlu de salariu restant conform orelor de muncă lucrate suplimentar în baza graficului de serviciu a efectivului Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun.

Chișinău a Inspectoratului General al Poliției în cadrul grupei operative pentru perioada 11 martie 2016 – 08 august 2016. Pe lângă acestea a notat prima instanță, că graficul anexat la materialele dosarului nu poate fi luat în considerare, deoarece în cadrul ședinței de judecată s-a stabilit că în respectivul grafic a fost indicat timpul efectiv petrecut de către Negrei Nicolae în incinta Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției în perioada aprilie 2016 – iulie 2016, și nicidecum nu reflectă timpul efectiv lucrat suplimentar de către acesta în interesele angajatorului.

Cât privește pretenția lui Negrei Nicolae privind încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul său a indemnizației pentru concediul anual de odihnă nefolosit în sumă de 4.299 de lei, prima instanță a menționat că acesta nu a prezentat probe justificative ce ar confirma faptul că el nu a utilizat concediul anual de odihnă în perioada activității sale în cadrul Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției, sau că nu i-au fost compensate plățile respective.

Prin decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de către Nicolae Negrei, s-a casat hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea respingerii acțiunii reconvenționale și s-a emis în această parte o hotărâre nouă de admitere în parte a acțiunii reconvenționale, prin care s-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Negrei 6 Nicolae suma de 20.112 lei cu titlu de plăți salariale neachitate, în rest acțiunea reconvențională a fost respinsă. În rest, s-a menținut hotărârea primei instanțe. Instanța de apel și-a motivat decizia prin faptul că conform pct. 8 din contractul individual de muncă nr. 14604 din 07 decembrie 2015, încheiat între Inspectoratul General al Poliției și Negrei Nicolae, durata săptămânii de lucru este de 40 de ore (f.d.

40, vol. I). La fel, a stabilit instanța de apel, că potrivit graficilor de serviciu a efectivului Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției, pentru luna aprilie 2016 – iulie 2016 (f.d. 36-39, vol. I), precum și răspunsului Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției nr. 1308 din 19 ianuarie 2018, se confirmă faptul că Negrei Nicolae a fost implicat în serviciu, după cum urmează: în luna aprilie, la data de: 1, 4, 7, 10, 13, 16, 19, 22, 25 și 28; în luna mai 2016, la data de: 1, 4, 7, 10, 13, 16, 19, 22, 25, 28 și 31; în luna iunie 2016, la data de: 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30; în luna iulie 2016, la data de: 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27 și 30; luna august 2016, la data de: 2, 5, și 8 (f.d.

63, vol. I). În circumstanțele enunțate, a concluzionat instanța de apel, că Negrei Nicolae a prezentat suficiente probe, prin care se demonstrează faptul că munca prestată de către el, în zilele de lucru tabelate, nu s-a limitat la 8 ore, dar au durat 24 de ore. Pe lângă acestea, a reținut instanța de apel că la actele cauzei nu se atestă probe că ar fi fost încheiat, în acest sens, un contract colectiv de muncă sau un acord scris al salariatului, prin care acesta și-ar fi dat acordul la o durată a zilei de muncă de 24 de ore. A precizat instanța de apel că pentru luna aprilie 2016 lui Negrei Nicolae i s-a calculat salariul pentru 168 de ore lucrate, deși potrivit graficului de serviciu a efectivului Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun.

Chișinău a Inspectoratului General al Poliției, precum și răspunsului Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției nr. 1308 din 19 ianuarie 2018, primul a fost implicat în serviciu 10 zile × 24 de ore = 240 de ore. Aceiași situație se reflectă și la timpul de muncă prestată în luna mai 2016, nefiind efectuată plata pentru 104 ore de muncă prestată, luna iunie pentru 64 de ore și iulie 72 de ore de muncă. (f.d. 70, vol. I), Astfel, a considerat instanța de apel că pretenția lui Negrei Nicolae privind încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul său a sumei de 20.112 de lei cu titlu de plăți salariale neachitate, este întemeiată și legală.

Referitor la argumentul Inspectoratului General al Poliției precum că în cazul în care au fost comise erori la plata salariului, acțiunea urma să fie înaintată față de Inspectoratul de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău și nicidecum față de Inspectoratul General al Poliției, instanța de apel l-a considerat declarativ, or, contractul individual de muncă nr. 14604 din 07 decembrie 2015, a fost încheiat între Negrei Nicolae și Inspectoratul General al Poliției, care se face responsabil de achitarea corectă a plăților salariale. La 12 februarie 2019, Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în partea admiterii acțiunii 7 reconvenționale, cu menținerea în această parte a hotărârii din 02 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În susținerea recursului Inspectoratul General al Poliției a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural. A declarat că instanța de apel eronat a ajuns la concluzia de a încasa din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Negrei Nicolae suma de 20.112 lei cu titlu de plăți salariale neachitate pentru timpul lucrat suplimentar, având în vedere că la actele cauzei nu se atestă probe, în special ordin (dispoziție, decizie, hotărâre) al angajatorului, adus la cunoștința intimatului sub semnătură, privind implicarea acestuia la munca suplimentară.

De asemenea, a indicat recurentul că instanța de apel a ignorat prevederile Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012 și ale Regulamentului privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 283 din 24 aprilie 2013, din care rezultă că Inspectoratul General al Poliției este unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova, iar Poliția se organizează în subdiviziuni teritoriale – unități ale Poliției cu personalitate juridică, de competență teritorială corespunzător împărțirii administrativ-teritoriale a țării, subordonate Inspectoratului General al Poliției, care sunt amplasate și își desfășoară activitatea în teritoriul unității administrativ-teritoriale în baza regulamentelor de organizare și funcționare aprobate de șeful Inspectoratului General al Poliției.

Astfel, Inspectoratul de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău și Inspectoratul General al Poliției reprezintă două entități juridice distincte care dispun de autoadministrare financiară. Consideră recurentul că în calitate de pârât în acțiunea reconvențională urma să figureze Inspectoratul de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău, în cadrul căruia a activat nemijlocit intimatul Negrei Nicolae, și nicidecum Inspectoratul General al Poliției, care este unitatea centrală de administrare și control a Poliției. Prin urmare, Inspectoratul General al Poliției este pârât necorespunzător în acțiunea reconvențională intentată de către Negrei Nicolae privind obligarea achitării plăților salariale pentru orele de muncă lucrate suplimentar în baza graficului de serviciu și pentru concediul anual de odihnă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa Inspectoratului General al Poliției la 29 noiembrie 2018 (f.d. 226, vol. I), recepționată de către recurent la 14 decembrie 2018 (f.d. 19, vol. II). În această ordine de idei, se constată, că în speță, calea de atac a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 12 februarie 2019. 8 La 20 martie 2019, în adresa lui Nicolae Negrei a fost expediată copia recursului declarat de către Inspectoratul General al Poliției, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 12 aprilie 2019, Nicolae Negrei a depus referință, solicitând să fie considerat ca inadmisibil recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției, cu menținerea deciziei din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră legală și întemeiată, invocând că instanța de apel a verificat minuțios toate circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea justă a prezentei spețe, dând o apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 aprilie 2019, recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și obiecțiile din referința depusă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în partea acțiunii reconvenționale și pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi de respingere a acțiunii reconvenționale, din motivele ce succed. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțînd o hotărâre nouă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, verificând legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în raport cu înscrisurile probatorii prezente la actele cauzei și normele de drept aplicate la caz, consideră că instanțele de judecată ierarhic inferioare, în partea admiterii acțiunii inițiale depusă de către Inspectoratul General al Poliției cu privire la încasarea din contul lui Nicolae Negrei a cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională, just au ajuns la această concluzie, or, prin semnarea angajamentului scris din 18 noiembrie 2015, întocmit în conformitate cu prevederile Anexei nr. 6 „Modul de întocmire a angajamentului scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională” la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 „Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 „Cu privire la funcție publică și statutul funcționarului public””, Negrei Nicolae și-a asumat pe propria răspundere ca după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională la Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, cu o durată de 3 luni, să activeze în cadrul organelor afacerilor interne conform obligației funcționarului public de la 2 la 3 ani,

iar în cazul în care nu va lucra în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea acestor cursuri, în perioada specificată în angajament, ori nu le va absolvi în general, din vina sa, să restituie Ministerului Afacerilor Interne toate cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, în condițiile legii. Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, în partea ce se referă la acțiunea reconvențională depusă de către Negrei Nicolae 9 împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la obligarea achitării plăților salariale pentru orele de muncă lucrate suplimentar în baza graficului de serviciu și pentru concediul anual de odihnă, sunt arbitrare, emise cu încălcarea normelor de drept material și procedural.

Astfel, conform art. 12 alin. (1) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, Inspectoratul General al Poliției este unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova, fapt ce rezultă și din prevederile pct. 2 și 3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 283 din 24 aprilie 2013. Potrivit pct. 6 din Regulamentul enunțat, finanțarea și asigurarea tehnico- materială a activității Inspectoratului General al Poliției se efectuează din contul mijloacelor prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul corespunzător și din alte surse neinterzise de lege.

Iar, din dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012, rezultă că, Poliția este finanțată de la bugetul de stat și din alte surse neinterzise de lege. Din prevederile art. 14 alin. (1) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului și pct. 20 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice Poliției, prin ordinul ministrului afacerilor interne, la propunerea șefului Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate. Subdiviziunile specializate sunt unități al Poliției de competență teritorială generală, subordonate Inspectoratului General al Poliției, care pot crea servicii publice desconcentrate regional sau repartizate administrativ-teritorial și se instituie conform specificului unor sectoare și direcții concrete de activitate.

În conformitate cu art. 15 din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 și pct. 26 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, Poliția se organizează în subdiviziuni teritoriale – unități al Poliției, cu personalitate juridică, de competență teritorială corespunzător împărțirii administrativ-teritoriale a țării, subordonate Inspectoratului General al Poliției, care sunt amplasate și își desfășoară activitatea în teritoriul unității administrativ-teritoriale în baza regulamentelor de organizare și funcționare aprobate de șeful Inspectoratului General al Poliției.

Concomitent, conform alin. 2) și 3) al pct. 26 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în municipiul Chișinău și în Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia se organizează și funcționează direcții de poliție, conduse de șefi, asistați de câte un adjunct. În cadrul Direcției de poliție a municipiului Chișinău se organizează și funcționează inspectorate de poliție ale sectoarelor municipale, secții și servicii, corespunzător organizării administrativ-teritoriale, în funcție de întinderea teritoriului, numărul populației și importanța obiectivelor economice și sociale. Astfel, după cum rezultă din suportul probatoriu prezent la actele cauzei, intimatul Negrei Nicolae a activat în funcția de ofițer urmărire penală al Secției urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun.

Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al MAI (f.d. 8-9, vol. I). 10 Concomitent, din pct. 4 al contractului individual de muncă nr. 14604 din 07 decembrie 2015 și fișa postului, reiese că locul de muncă al lui Negrei Nicolae a fost stabilit la Inspectoratul de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău (f.d. 40-45, vol. I). Pe lângă acestea, și plățile salariale cuvenite lui Negrei Nicolae au fost achitate tot de către Inspectoratul de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău (f.d. 64-68, vol. I). În circumstanțele enunțate, raportate la normele de drept citate-supra, rezultă că Inspectoratul de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău și Inspectoratul General al Poliției reprezintă două entități juridice distincte, care se bucură de o autonomie financiară și managerială proprie, pentru care legislația în vigoare delimitează strict competențele și sursele de finanțare ale acestora.

Date fiind cele relatate, Colegiul lărgit constată că atât instanța de apel, cât și prima instanță, în partea acțiunii reconvenționale, nu au determinat corespunzător raportul juridic litigios, or, în calitate de pârât în acțiunea reconvențională urma să figureze Inspectoratul de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău, în cadrul căruia a activat intimatul Negrei Nicolae și de unde i s-au achitat toate plățile salariale, și nicidecum Inspectoratul General al Poliției, care este unitatea centrală de administrare și control a Poliției. Prin urmare, Inspectoratul General al Poliției este pârât necorespunzător în acțiunea reconvențională, or, legislația în vigoare cert stabilește că debitor al obligației de achitare a sumelor bănești ce rezultă din raporturile de muncă poate fi entitatea în subordinea căruia activează creditorul obligației la momentul înaintării acțiunii în modul prevăzut de lege.

Deci calitatea de debitor al obligației de plată a sumelor bănești solicitate de către Negrei Nicolae în prezenta cauză îi revine nemijlocit Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău, cu care ultimul a avut raporturi de muncă, fiind o entitate juridică distinctă, ce se bucură de autofinanțare proprie, cu cont trezorerial separat. În conformitate cu art. 59 alin. (1) din Codul de procedură civilă, parte în proces (reclamant sau pârât) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios. Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acțiunea reconvențională depusă de către Negrei Nicolae este îndreptată împotriva unui pârât necorespunzător, fapt ce denotă că Inspectoratul General al Poliției nu este subiect al raportului material litigios.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, în partea acțiunii reconvenționale depusă de către Negrei Nicolae, sunt neîntemeiate, fiind constatată în acest sens încălcarea normelor de drept material și procedural, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției, de a casa parțial decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea acțiunii reconvenționale, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi de respingere a cererii reconvenționale depusă de către Nicolae Negrei împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la 11 obligarea achitării plăților salariale pentru orele de muncă lucrate suplimentar în baza graficului de serviciu și pentru concediul anual de odihnă, ca fiind înaintată împotriva unui pârât necorespunzător.

În rest, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, se mențin. În conformitate cu art. 440 și 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Se casează parțial decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea acțiunii reconvenționale, și se emite în această parte o hotărâre nouă prin care: Se respinge cererea reconvențională depusă de către Nicolae Negrei împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la obligarea achitării plăților salariale pentru orele de muncă lucrate suplimentar în baza graficului de serviciu și pentru concediul anual de odihnă.

În rest, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, se mențin. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Mariana Pitic Tamara Chișca-Doneva Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 12