2ra-1197/22 — Încasarea plătilor salariale restante

2ra-1197/22 — Încasarea plătilor salariale restante (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1197/22 (2-19127117-01-2ra-26082022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – D. Sușchevici

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – A. Malîi, V. Cotorobai, O. Cojocaru

D E C I Z I E

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Maria Ghervas,

Dumitru Mardari,

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Negrei Nicolae,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Negrei Nicolae

împotriva Inspectoratului de Poliție Rîșcani al DP mun.Chișinău, Direcția de Poliție

a mun. Chișinău, intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției cu privire

la încasarea salariului restant,

împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Rîșcani al DP mun.Chișinău,

Direcția de Poliție a mun. Chișinău, casată hotărârea din 10 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere

a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 01 august 2019, Negrei Nicolae s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

către Inspectoratul de Poliție Rîșcani al DP mun. Chișinău, Direcția de Poliție a mun.

Chișinău, intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției privind încasarea

salariului restant în mărime de 20 112,00 lei pentru perioada 11 martie 2016 - 08

august 2016.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 01 decembrie 2015, prin ordinul IGP nr.

838, a fost numit în funcția de ofițer urmărire penală-interimar al Secției urmărire

penală al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a

Inspectoratului General al Poliției al MAI.

La 08 august 2016, reclamantul a depus o cerere personal conform art. 47 alin.

(1) lit. (a) al Legii cu nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției

1

și statutul polițistului, fiind astfel încetat contractul individual de munca Nr. 14604

din 07 decembrie 2015.

Pe parcursul perioadei de activitate în cadrul Inspectoratului de Poliție Rîșcani

al Direcției de Poliție a municipiului Chișinău a IGP al MAI, și anume din 11 martie

2016, finalizând perioada de instruire și începând activitatea în cadrul

Inspectoratului, a fost încadrat în cadrul Grupei Operative al IP Rîșcani mun.

Chișinău, iar în cadrul Grupei Operative activa pe o perioadă de 24 ore, după care

dispunea de 48 ore libere, ceea ce contravine Legii Supreme a RM care prevede în

art. 43 alin. (3) că durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore, de

asemenea încălcându-i-se și contractul individual de muncă, deoarece contractual

individual de munca pe care l-a semnat prevedea durata normală a timpului de

muncă de 8 ore pe zi, pe lună a câte 160 ore, însă el activa a câte 24 ore la 48 ore

libere și în total în lună a câte 240-264 ore.

A indicat că, potrivit Contractului Colectiv de Muncă pe anii 2013-2018, încheiat

între Inspectoratul General al Poliției MAI al RM și Sindicatul ,,DEMNITATE”,

înregistrat la Inspectoratul Teritorial al Muncii la 15 noiembrie 2013 cu nr. 191/13,

la capitolul III art. 20 este indicat expres: (3) Programul de lucru poate fi organizat

de către șefii unităților, pe schimburi, astfel: 8 ore program de lucru - 16 ore timp

liber, cu acordarea de zile libere în decursul lunii (numărul de zile libere este egal cu

numărul zilelor de sâmbătă și duminică din luna respectivă, precum și al zilelor de

sărbători legale ori declarate nelucrătoare); 12 ore program de lucru - 24 de ore timp

liber; 24 de ore program de lucru - 72 de ore timp liber, iar (4) în cazul în care

angajatul face parte din cadrul grupei operative, constituită la nivelul unității, iar

programul de lucru al grupei este de 24 de ore, timpul liber de care beneficiază se

stabilește astfel: după un schimb, timpul de odihnă este de 48 de ore; după un schimb

în zilele de odihnă sau în zilele de sărbători legale ori declarate nelucrătoare în afara

graficului aprobat la începutul lunii, timpul liber este de 72 de ore.

A specificat că, potrivit art. 21 al Convenției, persoanele cu funcții de conducere

care dispun ca angajații să desfășoare activități peste program, fără întocmirea

documentelor în scris în acest sens, vor răspunde conform prevederilor legale.

Totodată conform aceluiași articol alin. (8) din Contractul colectiv de muncă se

menționează că efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită de art. 20 din

prezenta Convenție este interzisă, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru alte

lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării

consecințelor unui accident.

Reclamantul a menționat că, potrivit Ordinului IGP al MAI nr. 138 din 11

noiembrie 2013, capitolul VII secțiunea 6 din Instrucțiunea referitoare la organizarea

activității de urmărire penală în cadrul Inspectoratului General al Poliției al MAI, pe

lângă unitățile de gardă ale IGP al MAI, conducătorul acestora în conformitate cu

graficul respectiv, constituie zilnic grupul sau, în dependență de situația operativă,

mai multe grupuri operative și de urmărire penală, care activează pe parcursul a 24

ore, în următoarea componență: ofițerul de urmărire penală-superior al grupului,

ofițerul de investigații, inspectorul de sector, specialistul criminalist, inspectorul

serviciului supraveghere transport și circulație rutieră, după caz, și alți angajați ai

organelor de poliție.

Totodată, Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 47 cu privire la

reducerea timpului de muncă până la patruzeci de ore pe săptămână, adoptată la

2

Geneva la 22 iunie 1935, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 1330 - XIII din

26 septembrie 1997, stabilește durata săptămânii de lucru de 40 de ore și obligă statul

să întreprindă măsuri corespunzătoare în vederea realizării acestui scop.

Consideră că, pentru orele lucrate suplimentar celor prevăzute de contract, adică

8 ore pe zi, urma a fi remunerat pentru fiecare oră lucrată peste programul zilnic și

pe timp de noapte. Or, aceste ore suplimentare de muncă în număr total de 310 ore,

de către contabilitatea IP sectorul Rîșcani, mun. Chișinău nu au fost calculate și mai

mult ca atât, achitate, fapt prin care i-au fost încălcate drepturile sale în calitate de

salariat, ceea ce contravine punctului 8 din contractul individual de muncă nr. 14604

din 07 decembrie 2015, în care este stabilită durata săptămânii de lucru de 40 de ore,

cât și în fișa postului aprobată de către conducerea IP Rîșcani al DP mun. Chișinău

a IGP în care la condițiile de muncă este stabilită perioada de muncă de 40 ore

săptămână, 8 ore pe zi, luni-vineri, orele 08.00-17.00, pauza de masă 12.00-13.00.

În rezultat, pentru orele de muncă prestate suplimentar celor indicate în contractual

individual de muncă cât și în fișa postului care sunt în număr de 310 ore, urma a fi

remunerat suplimentar, fapt care însă nu s-a produs, iar în rezultat nu a beneficiat de

plata salariului în mărimea cuvenită, fiindu-i astfel încălcate drepturile sale în

calitate de salariat.

Efectuând un calcul pentru a putea stabili câte ore a activat suplimentar,

reclamantul a stabilit pentru luna aprilie - 72 ore suplimentare, pentru luna mai - 104

ore suplimentare; pentru luna iunie - 64 ore suplimentare; pentru luna iulie - 72 ore

suplimentare.

În vederea probării pretenției înaintate, reclamantul a făcut trimitere la răspunsul

IP Rîșcani nr. 1308 din 19 ianuarie 2018, prin care Inspectoratul de Poliție Rîșcani

a comunicat că a fost implicat în cadrul grupelor operative în servicii și anume: luna

aprilie data de 1, 4, 7, 10, 13, 16, 19, 22, 25, 28, luna mai 1,4, 7, 10, 13, 16, 19, 22,

25, 28, 31, luna iunie 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30, luna iulie 3, 6, 9, 12, 15, 18,

21, 24, 27, 30, luna august 2, 5, 8.

De asemenea, reclamantul a anexat la prezenta cerere și graficul de serviciu

aprobat de către conducerea IP Rîșcani, prin care se demonstrează că era atras în

grupele operative pe o perioadă de 24 ore, având ulterior 48 ore libere. De asemenea

a anexat și fișele de pontaj cu salariile ce i-au fost achitate pe perioada cât a fost

angajat în cadrul Inspectoratului de Poliție Rîșcani, din conținutul cărora se

demonstrează că era remunerat pentru un program de muncă de la ora 8.00 până la

17.00 timp de 5 zile pe săptămână, contrar graficilor de serviciu în care activa câte

24 ore cu 48 ore timp de odihnă.

A indicat că, litigiul privind achitarea orelor suplimentare activate, a fost pe rolul

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani la acțiunea înaintată de IGP privind

recuperarea cheltuielilor pentru cursurile de formare profesională la care a fost

înaintată de către Negrei Nicolae o cerere reconvențională împotriva IGP privind

achitarea orelor suplimentare neremunerate. Astfel, prin hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 02 mai 2018 a fost admisă cererea de chemare în

judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne către Negrei Nicolae privind recuperarea cheltuielilor suportate pentru

dezvoltarea profesională; s-au încasat de la Negrei Nicolae în beneficiul

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile

suportate pentru dezvoltarea profesională în sumă de 12 328 (doisprezece mii trei

3

sute douăzeci și opt),71 lei. Acțiunea reconvențională, înaintată de Negrei Nicolae

către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind

achitarea plăților salariale a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea dată, Negrei Nicolae a contestat-o cu apel, iar prin

Decizia Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2018 s-a decis admiterea apelului

declarat de către Negrei Nicolae, a fost casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 02 mai 2018 în partea respingerii acțiunii reconvenționale și în această

parte s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care acțiunea reconvențională s-a admis

parțial și s-au încasat de la Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne în folosul lui Negrei Nicolae plățile salariale neachitate în sumă de 20 112

(douăzeci mii una sută doisprezece) lei, în rest cererea reconvențională a fost

respinsă ca nefondată, în rest hotărârea instanței de fond fiind menținută.

La 12 februarie 2019, IGP a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 21 noiembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, în partea admiterii acțiunii reconvenționale, cu menținerea în această

parte a hotărârii din 02 mai 2018 a Judecătoriei Chisinău, sediul Rîscani.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 29 mai 2019, s-a admis recursul

declarat de către IGP al MAI, s-a casat parțial decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău și hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, în partea acțiunii reconvenționale, cu emiterea în această parte a unei noi

hotărâri prin care s-a respins cererea reconvențională depusă de către Negrei Nicolae

împotriva IGP al MAI al RM cu privire la obligarea achitării plăților salariale pentru

orele de muncă lucrate suplimentar în baza graficului de serviciu și pentru concediul

anual de odihnă.

Reclamantul a subliniat că, emițând decizia dată, Curtea Supremă de Justiție, în

pagina nr. 11 a stabilit că, Inspectoratul General al Poliției este pârât necorespunzător

în acțiunea reconvențională, or, legislația în vigoare cert stabilește că debitor al

obligației de achitare a sumelor bănești ce rezultă din raporturile de muncă poate fi

entitatea în subordinea căreia activează creditorul obligației la momentul înaintării

acțiunii în modul prevăzut de lege. Deci, calitatea de debitor al obligației de plată a

sumelor bănești solicitate de către Negrei Nicolae în prezenta cauză îi revine

nemijlocit Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău, cu

care ultimul a avut raporturi de muncă, fiind o entitate juridică distinctă, ce se bucură

de autofinanțare proprie, cu cont trezorerial separat.

Astfel, în vederea achitării salariului pe orele de muncă activate suplimentar,

reclamantul a înaintat către IP Rîșcani al DP mun. Chișinău o cerere prealabilă.

La 26 iunie 2019, Negrei Nicolae a recepționat răspunsul prin care IP Rîșcani i-

a comunicat că, potrivit ordinului IGP nr. 58 din 08 februarie 2017 cu privire la

implementarea proiectelor pilot privind regionalizarea unor servicii din cadrul DP

mun. Chișinău și DP UTA Gagauz-Yeri a IGP, secția resurse umane, serviciul

juridic, serviciul comunicații, serviciul logistic și contabilitatea, au fost regionalizate

în cadrul Direcției de Poliție a mun. Chișinău. Ca urmare, cererea sa a fost expediată

în adresa DP mun. Chișinău.

La 23 iulie 2019, reclamantul a recepționat răspunsul DP mun. Chișinău prin

care i s-a refuzat să i se achite salariul pentru orele activate suplimentar, făcându-se

trimitere la art. 163 lit. c) din Codul administrativ și art. 355 alin. (1) Codul muncii,

pe faptul înaintării acțiunii direct în instanța de judecată.

4

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 decembrie 2021, s-a

admis cererea de chemare în judecată înaintată de Nicolae Negrei către Inspectoratul

de Poliție Rîșcani al DP mun. Chișinău, Direcția de Poliție a mun. Chișinău,

intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției privind încasarea salariului

restant în mărime de 20 112,00 lei pentru perioada 11 martie 2016 – 08 august 2016.

S-a încasat din contul Inspectoratului de Poliție Rîșcani al DP mun. Chișinău în

beneficiul lui Nicolae Negrei salariul restant în mărime de 20 112,00 (douăzeci mii

una sută douăsprezece,00) lei pentru perioada 11 martie 2016 – 08 august 2016.

Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Inspectoratul de Poliție Rîșcani al DP mun. Chișinău, Direcția de Poliție

a mun. Chișinău, casată hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că Inspectoratul de Poliție

Rîșcani mun. Chișinău din cadrul Direcției de Poliție a mun. Chișinău nu are

personalitate juridică distinctă și, corespunzător, nu practică activitate administrativă

și, implicit, nu poate fi de sine stătător subiect în raportul obligațional de răspundere

civilă, fiind limitat la atribuții caracteristice de apărare a ordinii publice. Respectiv,

instanța de apel a conchis că acțiunea înaintată de Negrei Nicolae a fost îndreptată

împotriva unui pârât necorespunzător.

La 03 august 2022, Negrei Nicolae a declarat recurs asupra deciziei din 19 mai

2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii

primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a interpretat și aplicat

eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii.

La 06 septembrie 2022, Direcția de Poliție a mun. Chișinău a depus referință

asupra cererii de recurs, solicitând considerarea acesteia ca fiind inadmisibilă.

Prin încheierea din 23 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Negrei Nicolae a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

19 mai 2022 și expediată participanților la proces la 06 iulie 2022 (f.d. 82, vol. II).

Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 19 mai 2022

a Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat la 03 august 2022, în conformitate cu art.

434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

5

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Negrei Nicolae și va casa decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată,

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în urma

examinării recursului, instanța de recurs emite o decizie care rămâne irevocabilă din

momentul emiterii. Decizia se consideră a fi emisă din momentul plasării acesteia

pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Instanța de recurs constată că, litigiul privind achitarea orelor suplimentare

activate, a fost pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani la acțiunea înaintată de

IGP privind recuperarea cheltuielilor pentru cursurile de formare profesională la care

a fost înaintată de către Negrei Nicolae o cerere reconvențională împotriva IGP

privind achitarea orelor suplimentare neremunerate. Astfel, prin hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 02 mai 2018 a fost admisă cererea de

chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne către Negrei Nicolae privind recuperarea cheltuielilor suportate

pentru dezvoltarea profesională; s-a încasat de la Negrei Nicolae în beneficiul

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile

suportate pentru dezvoltarea profesională în sumă de 12 328 (doisprezece mii trei

sute douăzeci și opt),71 lei. Acțiunea reconvențională, înaintată de Negrei Nicolae

către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind

achitarea plăților salariale a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea dată, Negrei Nicolae a contestat-o cu apel, iar prin

Decizia Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2018 s-a decis admiterea apelului

declarat de către Negrei Nicolae, a fost casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 02 mai 2018 în partea respingerii acțiunii reconvenționale și în această

parte s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care acțiunea reconvențională s-a admis

parțial și s-au încasat de la Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne în folosul lui Negrei Nicolae plățile salariale neachitate în sumă de 20 112

(douăzeci mii una sută doisprezece) lei, în rest cererea reconvențională a fost

respinsă ca nefondată, în rest hotărârea instanței de fond fiind menținută.

La 12 februarie 2019, IGP a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 21 noiembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, în partea admiterii acțiunii reconvenționale, cu menținerea în această

partea a hotărârii din 02 mai 2018 a Judecătoriei Chisinău, sediul Rîscani.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 29 mai 2019, s-a admis recursul

declarat de către IGP al MAI, s-a casat parțial decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții

6

de Apel Chișinău și hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, în partea acțiunii reconvenționale cu emiterea în această parte a unei noi

hotărâri prin care s-a respins cererea reconvențională depusă de către Negrei Nicolae

împotriva IGP al MAI al RM cu privire la obligarea achitării plăților salariale pentru

orele de muncă lucrate suplimentar în baza graficului de serviciu și pentru concediul

anual de odihnă.

Emițând decizia dată, Curtea Supremă de Justiție, în pagina nr. 11 a stabilit că,

Inspectoratul General al Poliției este pârât necorespunzător în acțiunea

reconvențională, or, legislația în vigoare cert stabilește că debitorul al obligației de

achitare a sumelor bănești ce rezultă din raporturile de muncă poate fi entitatea în

subordinea căreia activează creditorul obligației la momentul înaintării acțiunii în

modul prevăzut de lege. Deci, calitatea de debitor al obligației de plată a sumelor

bănești solicitate de către Negrei Nicolae în prezenta cauză îi revine nemijlocit

Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție mun. Chișinău, cu care

ultimul a avut raporturi de muncă, fiind o entitate juridică distinctă, ce se bucură de

autofinanțare proprie, cu cont trezorerial separat.

Astfel, ținând cont de concluziile instanței de recurs, Negrei Nicolae a înaintat

prezenta acțiune, indicând în calitate de copârâți Inspectoratul de poliție Rîșcani al

Direcției de Poliție a mun. Chișinău și Direcția de Poliție a mun. Chișinău.

Fiind învestită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a admis cererea de

chemare în judecată înaintată de Nicolae Negrei către Inspectoratul de Poliție

Rîșcani al DP mun. Chișinău, Direcția de Poliție a mun. Chișinău, intervenient

accesoriu Inspectoratul General al Poliției privind încasarea salariului restant în

mărime de 20 112,00 lei pentru perioada 11 martie 2016 – 08 august 2016, și a

încasat din contul Inspectoratului de Poliție Rîșcani al DP mun. Chișinău în

beneficiul lui Nicolae Negrei salariul restant în mărime de 20 112,00 (douăzeci mii

una sută douăsprezece,00) lei pentru perioada 11 martie 2016 – 08 august 2016.

Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Inspectoratul de Poliție Rîșcani al DP mun. Chișinău, Direcția de Poliție

a mun. Chișinău, casată hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

Examinând conținutul deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

Colegiul lărgit conchide că instanța de apel a interpretat eronat normele aplicabile

speței, ceea ce a dus la formularea eronată a concluziilor cu privire la determinarea

pârâtului corespunzător în litigiul dedus judecății.

Suplimentar, Colegiul lărgit menționează faptul că instanța de apel nu a

examinat cererea de apel în fond, limitându-se doar la concluzia că acțiunea a fost

înaintată față de un pârât necorespunzător.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel incorect a constatat și elucidat

circumstanțele cauzei și probele prezentate în acest sens. În conformitate cu art. 373

alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel este obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel. De asemenea, instanța trebuie să

examineze litigiul sub toate aspectele. Potrivit principiilor CtEDO, toate părțile în

proces trebuie auzite. Astfel, fiecare hotărâre judecătorească urmează a fi motivată

prin prisma aprecierii tuturor argumentelor și contraargumentelor formulate de către

participanții la proces.

7

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea

din 21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește. Or,

principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul

având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una

sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva

acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un

proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă

acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Respectiv, concluzionând asupra admiterii cererii de apel și casării hotărârii

primei instanțe, Curtea de Apel Chișinău s-a referit doar la aspectele ce țin de

calitatea de pârât în prezentul litigiu. În acest sens, instanța de apel a reținut

prevederile hotărârii nr. 547 din 12 noiembrie 2019 cu privire la organizarea și

funcționarea Inspectoratului General al Poliției, prin care s-a decis în punctul 2 că,

Inspectoratul General al Poliției (în continuare – Inspectorat) este autoritatea

administrativă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care asigură, în

condițiile legii, implementarea politicilor statului în domeniul menținerii, asigurării

și restabilirii ordinii și securității publice, protecția drepturilor și intereselor legitime

ale persoanei și comunității, prevenirea, investigarea și descoperirea infracțiunilor și

a contravențiilor, înfăptuirea justiției, asistență populației și autorităților

administrației publice locale.

Totodată, instanța de apel a reținut și prevederile pct. 3 din Regulamentul privind

organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019,

potrivit căruia Inspectoratul reprezintă unitatea centrală de administrare și control al

Poliției, cu statut de persoană juridică de drept public, având competență pe întreg

teritoriul Republicii Moldova, are sediul în municipiul Chișinău, dispune de ștampilă

cu imaginea Stemei de Stat și denumirea în limba de stat, precum și de cont

trezorerial și alte atribute specifice, în modul stabilit.

8

Curtea de Apel Chișinău a făcut referire la Punctul 19 din Hotărârea Guvernului

nr. 547 din 12 noiembrie 2019 cu privire la organizarea și funcționarea

Inspectoratului General al Poliției, care prevede că, Poliția se organizează în

subdiviziuni teritoriale – entități ale Poliției, de competență teritorială –

corespunzător împărțirii administrativ-teritoriale, cu sau fără personalitate juridică,

aflate în subordinea Inspectoratului, care sunt amplasate și își desfășoară activitatea

pe teritoriul unității administrativ-teritoriale. Mai mult, instanța a reținut și

prevederile art. 12 din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului

nr. 320 din 27 decembrie 2012, care prevede că unitatea centrală de administrare și

control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul

Republicii Moldova este Inspectoratul General al Poliției.

În conformitate cu art.14 al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului, în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice

Poliției, prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne, la propunerea șefului

Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate.

Conform regulamentului privind organizarea și funcționarea Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, între subdiviziunile subordonate și

Inspectoratului General se stabilesc relații de subordonare, care reflectă transmiterea

sarcinilor și raportarea modului de realizare a acestora pe poziție ierarhică

Astfel, reieșind din toate aceste prevederi normative, instanța de apel a

concluzionat că reclamantul Negrei Nicolae s-a adresat cu acțiune către un pârât

necorespunzător.

Colegiul lărgit ține să menționeze mai multe aspecte, de care instanța de apel nu

a ținut cont.

În primul rând, prezentul litigiu a fost inițiat în urma deciziei din 29 mai 2019 a

Curții Supreme de Justiție, prin care s-a stabilit că Inspectoratul General al Poliției

al MAI este pârâtul necorespunzător, indicându-i-se în mod expres reclamantului că

debitorul al obligației de achitare a sumelor bănești ce rezultă din raporturile de

muncă poate fi entitatea în subordinea căreia activează creditorul obligației la

momentul înaintării acțiunii în modul prevăzut de lege. Totuși, prezenta acțiune a

fost îndreptată nu doar către entitatea în subordinea căreia reclamantul a activat -

Inspectoratul de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, ci a fost

indicată distinct și Direcția de Poliție a mun. Chișinău în calitate de copârâtă.

Astfel, instanța de apel, ajungând la concluzia că Inspectoratul de Poliție Rîșcani

al Direcției de Poliție a mun. Chișinău nu este pârâtul corespunzător, a omis să

examineze pretențiile formulate în acțiune față de cel de al doilea pârât - Direcția de

Poliție a mun. Chișinău.

Analizând înscrisurile anexate la materialele cauzei, Colegiul lărgit a stabilit cu

certitudine că prin decizia din 02 mai 2017 a Camerei Înregistrării de Stat,

Inspectoratul de Poliție Rîșcani a fost radiat din Registrul de stat al unităților de drept

(f.d. 135, vol. I).

Prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 172 din 07 aprilie 2017, s-a

stabilit la pct. 1.3 că Direcția de poliție mun. Chișinău va prelua drepturile și

obligațiile contractuale ale Inspectoratelor de poliție din subordine, după radierea

acestora de la Camera Înregistrării de Stat.

9

Astfel, Colegiul lărgit atrage atenția asupra faptului că prin decizia din 19 mai

2022, Curtea de Apel Chișinău a creat situația în care reclamantul a obținut două

decizii contradictorii în ceea ce privește pârâtul față de care urma a se adresa în

instanță, ignorând faptul că Negrei Nicolae a indicat în calitate de copârât și Direcția

de poliție a mun. Chișinău și evitând a se expune asupra preluării de către aceasta a

drepturilor și obligațiilor Inspectoratelor de poliție din subordine.

Mai mult, ținând cont de faptul că prezenta acțiune a fost înaintată la 01 august

2019, instanța de apel a aplicat la emiterea deciziei sale prevederile Hotărârii

Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019 cu privire la organizarea și funcționarea

Inspectoratului General al Poliției, adoptată ulterior.

Reieșind din cele expuse supra, instanța de recurs conchide că instanța de apel a

stabilit incorect pârâtul pe marginea litigiului și, din aceste considerente, nu a

examinat cererea de apel în fond.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și

de a trimite prezenta cauză civilă spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet

de judecată.

La judecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate,

creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând pricina, să

emită o hotărâre întemeiată și legală, reieșind din toate circumstanțele reale și

esențiale ale cauzei. De asemenea, instanța urmează să indice cu suficientă claritate

motivele pentru care acceptă sau respinge probele prezentate de către participanții la

proces, dându-le o apreciere corespunzătoare.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Negrei Nicolae.

Se casează decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Negrei Nicolae împotriva

Inspectoratului de Poliție Rîșcani al DP mun.Chișinău, Direcția de Poliție a mun.

Chișinău, intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției cu privire la

încasarea salariului restant, și se remite pricina spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Maria Ghervas,

Dumitru Mardari,

Victor Burduh

10