2ra-882/21 — Încasarea sumei în ordine de regres

Dosarul nr. 2ra-882/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – S. Daguța

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru

Î N C H E I E R E

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul General al Poliției,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al

Poliției către Cancelaria de Stat a RM, intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor al

RM și Cernăuțeanu Viorel cu privire la încasarea în ordine de regres a salariului și a

contribuțiilor de asigurări sociale de stat,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, prin care s-a casat

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 iunie 2020 și s-a emis o nouă

hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 05 septembrie 2019, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de chemare în

judecată către Cancelaria de Stat a RM, cu participarea intervenienților accesorii

Ministerul Finanțelor al RM și Cernăuțeanu Viorel, cu privire la încasarea în ordine de

regres a salariului și contribuțiilor de asigurări sociale de stat pentru anul 2018 în sumă

de 126644,53 lei, a salariului în sumă de 100861,60 lei și a contribuțiilor de asigurări

sociale în sumă de 23198,17 lei pentru anul 2019.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că, în baza

demersului Guvernului Republicii Moldova, în persoana Viceprim-ministrului, Lesnic

Cristina, cu nr.23-05-2841 din 06 aprilie 2018, prin ordinul șefului Inspectoratului

General al Poliției nr.187 ef. din 10 aprilie 2018, șeful Direcției juridice, comisarul-șef

Viorel Cernăuțeanu, a fost detașat pe o perioadă de un an de zile, începând cu 12 aprilie

2018, în funcția de consultant superior al Secției relației cu publicul și protocol al

Biroului politici de reintegrare.

Ulterior, la demersul Guvernului Republicii Moldova, în persoana Viceprim-

ministrului, Lesnic Cristina și a Secretarului general al Guvernului, Palii Lilia, cu nr.

23-05-1356 din 05 martie 2019, prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției,

nr. 110 ef. din 18 martie 2019, Cernăuțeanu Viorel a fost detașat pe o perioadă de un an

de zile, începând cu 12 aprilie 2019, în aceiași funcție la Biroul politici de reintegrare.

La 19 iunie 2019, în baza cererii din 17 iunie 2019 depuse de Cernăuțeanu Viorel,

prin Ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției, nr. 300 ef. din 18 iunie 2019 a

fost sistată detașarea lui Cernăuțeanu Viorel.

Dat fiind faptul că salariul prevăzut pentru funcția în care a fost detașat comisarul-șef

Cernăuțeanu Viorel, și anume cea de consultant superior al Secției relații cu publicul și

protocol a Biroului politici de reintegrare, era mai mic decât cel pentru funcția de șef al

Direcției juridice a Inspectoratului General al Poliției, acesta a fost achitat de către

Inspectoratul General al Poliției, reieșind din funcția de șef al Direcției juridice.

1

Astfel, reclamantul consideră că salariul și contribuțiile de asigurări sociale de stat,

achitate comisarului-șef Cernăuțeanu Viorel pe perioada detașării la funcția de

consultant superior al Secției relației cu publicul și protocol al Biroului politici de

reintegrare, conform certificatului salarial nr. 34/5-194 din 26 iulie 2019, urmează a fi

revendicată în ordine de regres din contul Cancelariei de Stat, însă prin răspunsul

înregistrat nr.17-04-5379, pârâta a refuzat achitarea benevolă a plăților salariale,

solicitate prin somația nr. 34/2-1438 din 30 iulie 2019.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 iunie 2020, a fost admisă

cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției.

S-au încasat de la Cancelaria de Stat a RM în beneficiul Inspectoratului General al

Poliției, cu titlu de plată în regres, salariul și contribuțiile de asigurări sociale de stat

pentru anul 2018 în sumă de 126644,53 lei; salariul în sumă de 100861,60 lei și

contribuțiile de asigurări sociale în sumă de 23198,17 lei pentru anul 2019, ce rezultă

din detașarea angajatului Inspectoratului General al Poliției la Cancelaria de Stat a RM,

pentru perioada 10 aprilie 2018 – 19 iunie 2019.

La 17 iulie 2020, Cancelaria de Stat a RM a depus cerere de apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 iunie 2020, solicitând casarea acesteia și

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, a fost admis apelul

declarat de Cancelaria de Stat a RM și casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 30 iunie 2020, cu emiterea unei noi hotărâri prin care:

S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul

General al Poliției către Cancelaria de Stat a RM, intervenienți accesorii Ministerul

Finanțelor al RM și Cernăuțeanu Viorel cu privire la încasarea în ordine de regres a

salariului și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat.

Pentru a decide astfel, analizând argumentele din cererea de apel în coroborare cu

circumstanțele cauzei, Curtea de apel a menționat că potrivit demersului nr. 23-05-2841

din 06 aprilie 2018, prin care Guvernul Republicii Moldova, în persoana Viceprim-

ministrului Cristina Lesnic, a solicitat detașarea lui Viorel Cernăuțeanu în cadrul

Biroului politici de reintegrare, în funcția de consultant superior al Secției relații cu

publicul și protocol, s-a mai solicitat asigurarea achitării de către Inspectoratul General

al Poliției, a diferenței de salariu calculată la funcția de consultant superior al Secției

relații cu publicul și protocol din cadrul Cancelariei de Stat al RM, fără a invoca

imposibilitatea de plată.

În context, instanța de apel a reținut că Inspectoratul General al Poliției nu a obiectat

asupra acestui punct și nici după primul an de detașare nu a înaintat pretenții referitor la

achitarea plăților salariale și contribuțiilor de asigurări sociale de stat, pe perioada

detașării angajatului său.

De asemenea, instanța de apel a considerat neîntemeiată concluzia primei instanțe

asupra menținerii dreptului Inspectoratului General al Poliției de acțiune în regres față

de Cancelaria de Stat a RM în pofida finanțării entităților litigante din același buget de

stat, menționând că în speță lipsește temeiul legal de a pretinde încasarea unor sume

care deja au fost achitate din contul angajatorului și că, conform bugetul Inspectoratului

General al Poliției, pentru anii 2018 și 2019, erau prevăzute sumele corespunzătoare

retribuirii muncii lui Cernăuțeanu Viorel.

La 02 aprilie 2021, Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, solicitând casarea acesteia și

menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 iunie 2020

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept indicate

2

în cererea de chemare în judecată și referința depusă pe marginea cererii de apel, s-a

invocat că instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei și a aplicat eronat normele legale la care a făcut referire.

Astfel, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 1998 alin.(2) din Codul

civil, or legiuitorul a prevăzut expres cazul când unitatea care a dispus detașarea are

dreptul la acțiune de regres împotriva unității în care a fost detașat salariatul, și anume la

art.72 alin.(1) din Codul muncii, potrivit căruia, salarizarea, în caz de detașare, va fi

efectuată de unitatea la care va lucra salariatul. Totodată, în cazul în care aceasta se află

în imposibilitate de plată, obligația de retribuire a muncii prestate revine unității care a

dispus detașarea cu dreptul la acțiune de regres împotriva unității în care a fost detașat

salariatul, fapt reținut just de prima instanță.

De asemenea, recurentul a menționat că instanța de apel eronat a concluzionat că

Inspectoratul General al Poliției nu a obiectat asupra faptului că urmează să achite toate

plățile salariale și contribuțiile de asigurări sociale de stat, or în Ordinul șefului

Inspectoratului General al Poliției nr. 110 ef. din 18 martie 2019 cu privire la detașarea

comisarului-șef Cernăuțeanu Viorel, la pct.2 este indicat expres că plățile salariale se

vor efectua din contul Inspectoratului General al Poliției, cu dreptul la acțiune de regres

împotriva unității în care a fost detașat, în conformitate cu art.72 alin.(1) din Codul

muncii. Pe de altă parte, Cancelaria de Stat a RM nu a obiectat referitor la acțiunea de

regres rezervată prin lege de Inspectoratul General al Poliției.

În concluzie, recurentul a considerat neîntemeiată remarca instanței de apel, potrivit

căreia Cancelaria de Stat a RM este absolvită de obligația recuperării în regres a

acestora sumele solicitate, deoarece acestea deja au fost achitate din contul angajatorului

iar entitățile litigante sunt finanțate din același buget.

La 17 mai 2021, Cancelaria de Stat a RM a înaintat referință la recursul declarat de

Inspectoratul General al Poliției solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, sau

respingerea în fond a cererii de recurs și menținerea deciziei instanței de apel.

Conform art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie

2021, a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces, la 29 martie 2021, prin

intermediul poștei electronice. (f.d.175)

Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Completul

Colegiului constată că cererea de recurs depusă de Inspectoratul General al Poliției, la

02 aprilie 2021, este în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și

prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inspectoratul General al

Poliției este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce

urmează.

Conform art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată

3

existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în

mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire

la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului

este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări

esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind

admisibil.

În speță însă, criticile recurentului, nu pot duce la admisibilitatea recursului, or,

acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile

în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu

soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs depusă de Inspectoratul General al Poliției.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi necesară

declararea recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4