3ra-1232/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1232/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Z. Talpalaru) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru) ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Nicolae Procopciuc, reprezentat de avocatul Rodica Șpac, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Procopciuc împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor, Consiliul municipal Chișinău cu privire la obligarea pârâtului de a achita stimulările la salariu constituite din 25% din sumele amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării contravențiilor de către reclamant, împotriva deciziei din 11 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Nicolae Procopciuc și a fost menținută hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La data de 04 ianuarie 2018 Nicolae Procopciuc a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor,

Consiliul municipal Chișinău cu privire la obligarea pârâtului de a achita stimulările la salariu constituite din 25% din sumele amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării contravențiilor de către reclamant, pentru toate trimestrele anului 2017, ca urmare a adoptării Hotărârii Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017 (f.d. 2-5, 27-29). Prin încheierea protocolară din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru au fost atrași în proces, în calitate de intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor și Consiliul mun. Chișinău. În motivarea acțiunii a indicat că, Procopciuc Nicolae, având calitatea de agent constatator al Serviciului documentare accidente rutiere al secției Supraveghere transport și circulație rutiere al Direcției de Poliție mun.

Chișinău, la data de 27 1 noiembrie 2017 a înaintat o cerere prealabilă Inspectoratului General al Poliției al MAI, prin care a solicitat de a-i fi acordate stimulările la salariu, în mărime de 25% din sumele amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării contravențiilor de către agenții constatatori ai Poliției, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

Prin răspunsul cu nr. P-84/17 din 05 decembrie 2017, IGP al MAI a refuzat în admiterea cerințelor, făcînd referire la prevederile pct. 6.10 al Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 158 din 23 decembrie 2016 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2017, în care este stipulat că amenzile aplicate de către secțiile de supraveghere și control ale traficului rutier al DP sunt virate prin contul ECO 143220 la bugetul local, însă, conform pct. 4 al Hotărârii Guvernului nr.172 din 22 martie 2017, agenții constatatori ai Poliției sunt stimulați financiar, trimestrial, în mărime de 25 % din suma amenzilor aplicate de către aceștia și încasate la bugetul de stat.

A considerat că, prin refuzul de a-i acorda stimulările la salariu în mărime de 25% din sumele amenzilor încasate la bugetul de stat, în urma documentării contravențiilor de către agenții constatatori ai Poliției, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, dînsul a fost vătămat în drepturi.

Or, în Ordinul Ministerului Finanțelor nr.158 din 23 decembrie 2016, este specificat la pct. 4.12 amenzile aplicate de către agenții constatatori din cadrul subdiziunilor Inspectoratului General al Poliției (cod ECO 143113) se vor vira la codul IBAN: MD04TRGAAA14311301000000, ce constituie încasări la bugetul de stat, însă IGP al MAI în răspunsul expediat face referire la pct. 6.10 în care este specificat Amenzile (sancțiunile contravenționale potrivit legislației) aplicate de secțiile de supraveghere și control ale traficului rutier (cod ECO 143220) se vor vira respectiv la contul bugetelor raionale, bugetul municipal Chișinău, bugetul municipal Bălți și bugetul central al UTA Găgăuzia, conform codurilor IBAN specificate în Anexa nr.4.

Astfel, a invocat că, în punctul 6.10 al ordinului prenotat, nu se indică Serviciul Documentare Accidente Rutiere, ci secția supraveghere transport și circulație rutieră. În acest context, a remarcat că, nu agentul constatator din cadrul secției SDAR al SSTCR al DP mun. Chișinău este responsabil în ce buget se virează aceste sume ce sunt încasate de către aceștia prin îndeplinirea corespunzătoare a serviciului având același statut, atribuții și obligații identice cu alți agenți constatatori din alte subdiviziuni a IGP al MAI. Din aceste motive, a considerat eronată interpretarea unor sintagme din prevederea ce îi stimulează pe agenții constatatori și anume cei din cadrul IGP al MAI, fără careva excepții prevăzute în norma respectivă.

Astfel, sânt în drept să examineze cauze contravenționale și să aplice sancțiuni în limitele competenței șefii de direcții și adjuncții lor, șefii inspectoratelor de poliție și adjuncții lor, șefii secțiilor de poliție, șefii sectoarelor de poliție, șefii posturilor de poliție, ofițerii principali de sector, ofițerii 2 superiori de sector, ofițerii de sector, angajații secțiilor securitate publică, angajații serviciilor patrulare, angajații secțiilor supraveghere transport și circulație rutieră, angajații serviciilor supraveghere tehnică și accidente rutiere ale inspectoratelor de poliție, angajații Inspectoratului național de patrulare și ai Inspectoratului național de investigații din cadrul Inspectoratului General al Poliției, precum și angajații altor subdiviziuni subordinate Ministerului Afacerilor Interne care exercită atribuțiile poliției.

La acest capitol, a indicat că, scopul Hotărârii de Guvern este responsabilizarea și motivarea angajaților Poliției să atingă performanțe mai înalte, să respecte procedurile contravenționale și să întocmească procese - verbale cu privire la contravenții și să curme orice comportament corupător. Or, hotărârea nu prevede careva excepții de acordare a stimulărilor pentru agenții constatatori din cadrul IGP al MAI, ci se referă la toate subdiviziunile ce fac parte din IGP al MAI. Nicolae Procopciuc a depus cerere de concretizare prin care a indicat că, prin răspunsul nr. 06/3-17/6 din 22.01.2018, Ministerul Finanțelor a comunicat că amenzile aplicate de către agenții constatori din cadrul Secției supraveghere transport și circulație rutieră din cadrul Inspectoratelor de Poliție teritoriale, în anul 2017 au fost virate la bugetul local la codul clasificației economice 143220, respectiv în alt buget decât cel de stat precum este prevăzut în lege.

Tot prin răspunsul respectiv, Ministerul Finanțelor a indicat că întru rezolvarea problemei apărute și în scopul respectării principiului egalității în drepturi a tuturor angajaților IGP, Ministerul Finanțelor în termen cât mai restrâns, va introduce modificări la Ordinul nr.158 din 22 decembrie 2017. A solicitat Nicolae Procopciuc obligarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne de a achita stimulările la salariu constituite din 25% din sumele amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării contravențiilor de către reclamant, pentru toate trimestrele anului 2017, ca urmare a adoptării Hotărârii Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017. Prin hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Nicolae Procopciuc.

La data de 17 august 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, avocatul Ciobanu – Nițuleac Vladislav, în interesele lui Nicolae Procopciuc a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.61). Prin decizia din 11 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Nicolae Procopciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe. În susținerea opiniei sale instanța de apel a stabilit că Nicolae Procopciuc activează în funcție de specialist principal al Serviciului Documentare Accidente Rutiere al Secției Supraveghere Transport și Circulație Rutieră a Direcției de Poliție a municipiului Chișinău a IGP al MAI, potrivit ordinului nr.589 ef din 09 noiembrie 2016 (f.d.8).

Totodată, a stabilit instanța de apel că, la data de 27 noiembrie 2017, Nicolae Procopciuc s-a adresat cu o cerere către Inspectoratul General al Poliției al MAI, prin care a solicitat să-i fie acordate stimulările la salariu constituite din 25% din sumele amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării contravențiilor de către agenții constatatori ai Poliției. 3 Conform răspunsului nr.P-84/17 din 05 decembrie 2017, IGP al MAI i-a comunicat lui Nicolae Procopciuc că, solicitarea nu poate fi satisfăcută, dat fiind faptul că amenzile aplicate de către ultimul sunt virate în alt buget decît cel de stat, precum este prevăzut în lege (f.d.6). În conformitate cu prevederile art.31 alin.(1) – (3) al Legii nr.320 din 27.12.2012 cu privire la Poliție și statutul polițistului, personalul Poliției se constituie din polițiști, funcționari publici, salariați civili și personal de deservire tehnică.

În limitele competențelor stabilite de legislație, polițistul este învestit cu împuterniciri pe timpul și în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, prevăzute de prezenta lege. Polițistul este funcționar public cu statut special. Conform art. 212 al Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, agenții constatatori din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne care prin examinarea contravențiilor, conform competențelor, au contribuit la încasarea veniturilor la bugetul de stat sunt stimulați financiar în mărime de 25% din sumele încasărilor respective, din contul bugetului Inspectoratului General al Poliției.

Totodată, Completul judiciar al instanței de apel a remarcat că, în scopul executării prevederilor articolului 212 din legea sus-citată, la 22 martie 2017, Guvernul R.Moldova, prin Hotărârea nr. 172 a aprobat Regulamentul privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, care a fost în vigoare în perioada pentru care apelantul solicită încasarea stimulărilor.

Astfel, în conformitate cu prevederile pct. 1 al Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției ai Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017, Regulamentul privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare – Regulament) stabilește procedura și condițiile de stimulare financiară a agenților constatatori care au contribuit la încasarea veniturilor la bugetul de stat, temeiurile și modul unitar de gestionare a mijloacelor financiare ale Inspectoratului General al Poliției constituite din 25% din sumele amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării contravențiilor de către agenții constatatori ai Poliției, destinațiile de utilizare, modul de alocare, evidență și control ale acestora.

Potrivit pct.4 al Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017, Agenții constatatori ai Poliției sânt stimulați financiar, trimestrial, cu 25 la sută din suma amenzilor aplicate de către aceștia și încasate la bugetul de stat. Din analiza normelor de drept supra-indicate, instanța de apel remarcă că, stimulările prevăzute în Hotărârea de Guvern sus-indicată se achită din amenzile vărsate în bugetul de stat. Or, legiuitorul nu a prevăzut careva excepții de la această regulă și nu a stabilit achitarea stimulărilor din toate amenzile aplicate de agenții constatatori, ci doar din cele efectiv încasate în bugetul de stat.

4 A mai stabilit instanța de apel că, agenții constatatori, care activează în cadrul Secțiilor de supraveghere și control ale traficului rutier, care au aplicat amenzi contravenționale, nu au dreptul la stimulările salariale constituite din 25% din cuantumul amenzilor achitate în bugetul de stat, deoarece până la data de 01 ianuarie 2018, amenzile contravenționale aplicate de Secțiile de supraveghere și control ale traficului rutier, au fost achitate efectiv în bugetul local și nu în bugetul de stat, care reprezintă un buget distinct, cu surse de finanțare și gestionar distinct.

În speță, Nicolae Procopciuc a solicitat încasarea stimulărilor pentru toate trimestrele anului 2017. La data de 14 august 2019, Nicolae Procopciuc, reprezentat de avocatul Rodica Șpac, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la judecarea cauzei a admis mai multe încălcări printre care: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a admis încălcarea normelor de drept procedural, nu s-a expus referitor la toate circumstanțele invocate în cererea de chemare în judecată dat fiind că actele administrative au fost contestate atât sub aspectul netemeiniciei lor, cât și sub aspectul ilegalității lor, nu s-a expus referitor la probele administrate de reclamat, motiv din care a considerat că instanța de apel a emis decizia ilegal. Nu este de acord cu motivarea instanței de apel precum că stimulările prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017 se achită din amenzile vărsate la bugetul de stat.

Astfel, a indicat că instanța de apel nu a apreciat just și corect argumentele apelantului precum că agenții constatatori din cadrul IGP urmează a fi remunerați prin aplicarea aceluiași sistem de stimulare, întrucât nu sunt responsabili de virarea amenzilor într-un anume buget, iar acordarea sporurilor salariale nu urmează a fi condiționat de acest fapt. Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. După cum rezultă din speță litigiul a fost inițiat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a 5 prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 245 alin. (1) Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. La data de 15 iulie 2019 Nicolae Procopciuc, reprezentat de avocatul Rodica Șpac a recepționat decizia Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019 (f.d. 119). Astfel, la data de 14 august 2019, în termenul prevăzut de lege, Nicolae Procopciuc, reprezentat de avocatul Rodica Șpac a declarat recurs. În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Examinând temeiurile recursului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 6 Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Nicolae Procopciuc, reprezentat de avocatul Rodica Șpac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității 7 recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de Nicolae Procopciuc, reprezentat de avocatul Rodica Șpac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Nicolae Procopciuc, reprezentat de avocatul Rodica Șpac se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru 8