3ra-1232/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1232/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1232/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Z. Talpalaru)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

ÎNCHEIERE

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Nicolae Procopciuc,

reprezentat de avocatul Rodica Șpac,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Nicolae Procopciuc împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne, intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor, Consiliul municipal

Chișinău cu privire la obligarea pârâtului de a achita stimulările la salariu constituite din

25% din sumele amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării

contravențiilor de către reclamant,

împotriva deciziei din 11 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Nicolae Procopciuc și a fost menținută hotărârea din 10

august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 04 ianuarie 2018 Nicolae Procopciuc a depus cerere de chemare în

judecată, ulterior concretizată, împotriva Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor, Consiliul

municipal Chișinău cu privire la obligarea pârâtului de a achita stimulările la salariu

constituite din 25% din sumele amenzilor încasate la bugetul de stat în urma

documentării contravențiilor de către reclamant, pentru toate trimestrele anului 2017, ca

urmare a adoptării Hotărârii Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017 (f.d. 2-5, 27-29).

Prin încheierea protocolară din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru au fost atrași în proces, în calitate de intervenienți accesorii Ministerul

Finanțelor și Consiliul mun. Chișinău.

În motivarea acțiunii a indicat că, Procopciuc Nicolae, având calitatea de agent

constatator al Serviciului documentare accidente rutiere al secției Supraveghere

transport și circulație rutiere al Direcției de Poliție mun. Chișinău, la data de 27

1

noiembrie 2017 a înaintat o cerere prealabilă Inspectoratului General al Poliției al MAI,

prin care a solicitat de a-i fi acordate stimulările la salariu, în mărime de 25% din sumele

amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării contravențiilor de către

agenții constatatori ai Poliției, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.

172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare

financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne.

Prin răspunsul cu nr. P-84/17 din 05 decembrie 2017, IGP al MAI a refuzat în

admiterea cerințelor, făcînd referire la prevederile pct. 6.10 al Ordinului Ministerului

Finanțelor nr. 158 din 23 decembrie 2016 cu privire la modul de achitare și evidență a

plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în

anul 2017, în care este stipulat că amenzile aplicate de către secțiile de supraveghere și

control ale traficului rutier al DP sunt virate prin contul ECO 143220 la bugetul local,

însă, conform pct. 4 al Hotărârii Guvernului nr.172 din 22 martie 2017, agenții

constatatori ai Poliției sunt stimulați financiar, trimestrial, în mărime de 25 % din suma

amenzilor aplicate de către aceștia și încasate la bugetul de stat.

A considerat că, prin refuzul de a-i acorda stimulările la salariu în mărime de 25%

din sumele amenzilor încasate la bugetul de stat, în urma documentării contravențiilor de

către agenții constatatori ai Poliției, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului

nr. 172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de

stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne, dînsul a fost vătămat în drepturi. Or, în Ordinul

Ministerului Finanțelor nr.158 din 23 decembrie 2016, este specificat la pct. 4.12

amenzile aplicate de către agenții constatatori din cadrul subdiziunilor Inspectoratului

General al Poliției (cod ECO 143113) se vor vira la codul IBAN:

MD04TRGAAA14311301000000, ce constituie încasări la bugetul de stat, însă IGP al

MAI în răspunsul expediat face referire la pct. 6.10 în care este specificat Amenzile

(sancțiunile contravenționale potrivit legislației) aplicate de secțiile de supraveghere și

control ale traficului rutier (cod ECO 143220) se vor vira respectiv la contul bugetelor

raionale, bugetul municipal Chișinău, bugetul municipal Bălți și bugetul central al UTA

Găgăuzia, conform codurilor IBAN specificate în Anexa nr.4. Astfel, a invocat că, în

punctul 6.10 al ordinului prenotat, nu se indică Serviciul Documentare Accidente

Rutiere, ci secția supraveghere transport și circulație rutieră.

În acest context, a remarcat că, nu agentul constatator din cadrul secției SDAR al

SSTCR al DP mun. Chișinău este responsabil în ce buget se virează aceste sume ce sunt

încasate de către aceștia prin îndeplinirea corespunzătoare a serviciului având același

statut, atribuții și obligații identice cu alți agenți constatatori din alte subdiviziuni a IGP

al MAI.

Din aceste motive, a considerat eronată interpretarea unor sintagme din prevederea

ce îi stimulează pe agenții constatatori și anume cei din cadrul IGP al MAI, fără careva

excepții prevăzute în norma respectivă. Astfel, sânt în drept să examineze cauze

contravenționale și să aplice sancțiuni în limitele competenței șefii de direcții și adjuncții

lor, șefii inspectoratelor de poliție și adjuncții lor, șefii secțiilor de poliție, șefii

sectoarelor de poliție, șefii posturilor de poliție, ofițerii principali de sector, ofițerii

2

superiori de sector, ofițerii de sector, angajații secțiilor securitate publică, angajații

serviciilor patrulare, angajații secțiilor supraveghere transport și circulație rutieră,

angajații serviciilor supraveghere tehnică și accidente rutiere ale inspectoratelor de

poliție, angajații Inspectoratului național de patrulare și ai Inspectoratului național de

investigații din cadrul Inspectoratului General al Poliției, precum și angajații altor

subdiviziuni subordinate Ministerului Afacerilor Interne care exercită atribuțiile poliției.

La acest capitol, a indicat că, scopul Hotărârii de Guvern este responsabilizarea și

motivarea angajaților Poliției să atingă performanțe mai înalte, să respecte procedurile

contravenționale și să întocmească procese - verbale cu privire la contravenții și să

curme orice comportament corupător. Or, hotărârea nu prevede careva excepții de

acordare a stimulărilor pentru agenții constatatori din cadrul IGP al MAI, ci se referă la

toate subdiviziunile ce fac parte din IGP al MAI.

Nicolae Procopciuc a depus cerere de concretizare prin care a indicat că, prin

răspunsul nr. 06/3-17/6 din 22.01.2018, Ministerul Finanțelor a comunicat că amenzile

aplicate de către agenții constatori din cadrul Secției supraveghere transport și circulație

rutieră din cadrul Inspectoratelor de Poliție teritoriale, în anul 2017 au fost virate la

bugetul local la codul clasificației economice 143220, respectiv în alt buget decât cel de

stat precum este prevăzut în lege. Tot prin răspunsul respectiv, Ministerul Finanțelor a

indicat că întru rezolvarea problemei apărute și în scopul respectării principiului

egalității în drepturi a tuturor angajaților IGP, Ministerul Finanțelor în termen cât mai

restrâns, va introduce modificări la Ordinul nr.158 din 22 decembrie 2017.

A solicitat Nicolae Procopciuc obligarea Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne de a achita stimulările la salariu constituite din 25% din

sumele amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării contravențiilor de

către reclamant, pentru toate trimestrele anului 2017, ca urmare a adoptării Hotărârii

Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017.

Prin hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Nicolae Procopciuc.

La data de 17 august 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, avocatul Ciobanu –

Nițuleac Vladislav, în interesele lui Nicolae Procopciuc a declarat apel împotriva

hotărârii instanței de fond solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.61).

Prin decizia din 11 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Nicolae Procopciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

În susținerea opiniei sale instanța de apel a stabilit că Nicolae Procopciuc activează

în funcție de specialist principal al Serviciului Documentare Accidente Rutiere al Secției

Supraveghere Transport și Circulație Rutieră a Direcției de Poliție a municipiului

Chișinău a IGP al MAI, potrivit ordinului nr.589 ef din 09 noiembrie 2016 (f.d.8).

Totodată, a stabilit instanța de apel că, la data de 27 noiembrie 2017, Nicolae

Procopciuc s-a adresat cu o cerere către Inspectoratul General al Poliției al MAI, prin

care a solicitat să-i fie acordate stimulările la salariu constituite din 25% din sumele

amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării contravențiilor de către

agenții constatatori ai Poliției.

3

Conform răspunsului nr.P-84/17 din 05 decembrie 2017, IGP al MAI i-a comunicat

lui Nicolae Procopciuc că, solicitarea nu poate fi satisfăcută, dat fiind faptul că amenzile

aplicate de către ultimul sunt virate în alt buget decît cel de stat, precum este prevăzut în

lege (f.d.6).

În conformitate cu prevederile art.31 alin.(1) – (3) al Legii nr.320 din 27.12.2012

cu privire la Poliție și statutul polițistului, personalul Poliției se constituie din polițiști,

funcționari publici, salariați civili și personal de deservire tehnică. În limitele

competențelor stabilite de legislație, polițistul este învestit cu împuterniciri pe timpul și

în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, prevăzute de prezenta lege. Polițistul

este funcționar public cu statut special.

Conform art. 212 al Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de

salarizare în sectorul bugetar, agenții constatatori din cadrul subdiviziunilor

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne care prin

examinarea contravențiilor, conform competențelor, au contribuit la încasarea veniturilor

la bugetul de stat sunt stimulați financiar în mărime de 25% din sumele încasărilor

respective, din contul bugetului Inspectoratului General al Poliției.

Totodată, Completul judiciar al instanței de apel a remarcat că, în scopul executării

prevederilor articolului 212 din legea sus-citată, la 22 martie 2017, Guvernul R.Moldova,

prin Hotărârea nr. 172 a aprobat Regulamentul privind procedura de stimulare financiară

a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne, care a fost în vigoare în perioada pentru care apelantul solicită

încasarea stimulărilor.

Astfel, în conformitate cu prevederile pct. 1 al Regulamentului privind procedura

de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al

Poliției ai Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 172 din

22 martie 2017, Regulamentul privind procedura de stimulare financiară a agenților

constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne (în continuare – Regulament) stabilește procedura și condițiile de stimulare

financiară a agenților constatatori care au contribuit la încasarea veniturilor la bugetul de

stat, temeiurile și modul unitar de gestionare a mijloacelor financiare ale Inspectoratului

General al Poliției constituite din 25% din sumele amenzilor încasate la bugetul de stat

în urma documentării contravențiilor de către agenții constatatori ai Poliției, destinațiile

de utilizare, modul de alocare, evidență și control ale acestora. Potrivit pct.4 al

Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din

cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017, Agenții constatatori ai Poliției sânt

stimulați financiar, trimestrial, cu 25 la sută din suma amenzilor aplicate de către aceștia

și încasate la bugetul de stat.

Din analiza normelor de drept supra-indicate, instanța de apel remarcă că,

stimulările prevăzute în Hotărârea de Guvern sus-indicată se achită din amenzile vărsate

în bugetul de stat. Or, legiuitorul nu a prevăzut careva excepții de la această regulă și nu

a stabilit achitarea stimulărilor din toate amenzile aplicate de agenții constatatori, ci doar

din cele efectiv încasate în bugetul de stat.

4

A mai stabilit instanța de apel că, agenții constatatori, care activează în cadrul

Secțiilor de supraveghere și control ale traficului rutier, care au aplicat amenzi

contravenționale, nu au dreptul la stimulările salariale constituite din 25% din cuantumul

amenzilor achitate în bugetul de stat, deoarece până la data de 01 ianuarie 2018,

amenzile contravenționale aplicate de Secțiile de supraveghere și control ale traficului

rutier, au fost achitate efectiv în bugetul local și nu în bugetul de stat, care reprezintă un

buget distinct, cu surse de finanțare și gestionar distinct. În speță, Nicolae Procopciuc a

solicitat încasarea stimulărilor pentru toate trimestrele anului 2017.

La data de 14 august 2019, Nicolae Procopciuc, reprezentat de avocatul Rodica

Șpac, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la judecarea cauzei a admis

mai multe încălcări printre care: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a admis încălcarea

normelor de drept procedural, nu s-a expus referitor la toate circumstanțele invocate în

cererea de chemare în judecată dat fiind că actele administrative au fost contestate atât

sub aspectul netemeiniciei lor, cât și sub aspectul ilegalității lor, nu s-a expus referitor la

probele administrate de reclamat, motiv din care a considerat că instanța de apel a emis

decizia ilegal.

Nu este de acord cu motivarea instanței de apel precum că stimulările prevăzute de

Hotărârea Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017 se achită din amenzile vărsate la

bugetul de stat. Astfel, a indicat că instanța de apel nu a apreciat just și corect

argumentele apelantului precum că agenții constatatori din cadrul IGP urmează a fi

remunerați prin aplicarea aceluiași sistem de stimulare, întrucât nu sunt responsabili de

virarea amenzilor într-un anume buget, iar acordarea sporurilor salariale nu urmează a fi

condiționat de acest fapt.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost inițiat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului

cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie

2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

5

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

La data de 15 iulie 2019 Nicolae Procopciuc, reprezentat de avocatul Rodica Șpac a

recepționat decizia Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019 (f.d. 119).

Astfel, la data de 14 august 2019, în termenul prevăzut de lege, Nicolae

Procopciuc, reprezentat de avocatul Rodica Șpac a declarat recurs.

În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în

recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

Examinând temeiurile recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4) al

Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

6

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Nicolae Procopciuc, reprezentat de avocatul Rodica

Șpac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432.

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile

făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

7

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de Nicolae

Procopciuc, reprezentat de avocatul Rodica Șpac, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art.

270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Nicolae Procopciuc, reprezentat de avocatul Rodica Șpac se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

8