3ra-1284/19 — obligarea achitării stimulărilor la salariu

Dosarul nr. 3ra-1284/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Z.Talapalaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) Î N C H E I E R E 20 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Arcadie Cernobai reprezentat de avocatul Rodica Șpac, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Arcadie Cernobai împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Consiliul municipal Chișinău cu privire la obligarea achitării stimulărilor la salariu, împotriva deciziei din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Arcadie Cernobai și a fost menținută hotărârea din 13 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 4 ianuarie 2018 Arcadie Cernobai a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Consiliul municipal Chișinău cu privire la obligarea achitării stimulărilor la salariu.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că având calitatea de agent constatator al Serviciului documentare accidente rutiere al Secției supraveghere transport și circulație rutiere a Direcției de Poliție mun. Chișinău, a înaintat la 27 noiembrie 2017 Inspectoratului General al Poliției al MAI o cerere prealabilă, prin care a solicitat de a-i fi acordate simulările la salariu constituite din 25% din sumele amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării contravențiilor de către agenții constatatori ai Poliției în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

Prin răspunsul nr. C-91/17 din 5 decembrie 2017 al Inspectoratului General al Poliției, i-a fost refuzat în satisfacerea cerințelor invocate, făcându-se referire la prevederile pct. 6.10 al ordinului nr.158 din 23 decembrie 2016 a Ministerului Finanțelor cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2017, în care este 1 stipulat că amenzile aplicate de către secțiile de supraveghere și control ale traficului rutier al DP sunt virate prin contul ECO 143220 la bugetul local, iar conform pct. 4 al hotărârii Guvernului nr.172 din 22 martie 2017, agenții constatatori ai Poliției sunt stimulați finananciar trimestrial, în mărime de 25 la sută din suma amenzilor aplicate de către aceștia încasate la bugetul de stat.

Reclamantul a considerat că a fost vătămat în drepturi, prin refuzul de a i se acorda stimulările la salariu constituite din 25% din sumele amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării contravențiilor de către agenții constatatori ai Poliției în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

A relatat că în pct. 4.12 din ordinul nr.158 din 23 decembrie 2016 al Ministerului Finanțelor este specificat că amenzile aplicate de către agenții constatatori din cadrul subdivziunilor Inspectoratului General al Poliției (cod ECO 143113) se vor vira la codul IBAN, ce constituie încasări la bugetul de stat, însă pârâtul în răspunsul expediat face referire la pct. 6.10, în care este specificat că amenzile (sancțiunile contravenționale potrivit legislației) aplicate de secțiile de supraveghere și control ale traficului rutier (cod ECO 143220) se vor vira respectiv la contul bugetelor raionale, bugetul municipal Chișinău, bugetul municipal Bălți și bugetul central al UTA Găgăuzia, conform codurilor IBAN specificate în Anexa nr.4.

Astfel, în punctul 6.10 al ordinului dat, nu se indică Serviciul documentare accidente rutiere, ci Secția supraveghere transport circulație rutieră. A remarcat că nu agentul constatator din cadrul secției SDAR al SSTCR al DP mun. Chișinău este responsabil în ce buget se virează aceste sume ce sunt încasate de către aceștia prin îndeplinirea corespunzătoare a serviciului având același statut, atribuții și obligații identice cu alți agenți constatatori din alte subdiviziuni a IGP al MAI. În opinia reclamantului este eronată interpretarea unor sintagme din prevederea ce îi stimulează pe agenții constatatori și anume cei din cadrul IGP a MAI fără careva excepții prevăzute în norma respectivă.

A precizat că sunt în drept să examineze cauze contravenționale și să aplice sancțiuni în limitele competenței șefii de direcții și adjuncții lor, șefii inspectoratelor de poliție și adjuncții lor, șefii secțiilor de poliție, șefii sectoarelor de poliție, șefii posturilor de poliție, ofițerii principali de sector, ofițerii superiori de sector, ofițerii de sector, angajații secțiilor securitate publică, angajații serviciilor patrulare, angajații secțiilor supraveghere transport și circulație rutieră, angajații serviciilor supraveghere tehnică și accidente rutiere ale inspectoratelor de poliție, angajații Inspectoratului național de patrulare și ai Inspectoratului național de investigații din cadrul Inspectoratului General al Poliției, precum și angajații altor subdiviziuni subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită atribuțiile poliției.

Reclamantul a relevat că scopul hotărârii de Guvern este responsabilizarea și motivarea angajaților Poliției să atingă performanțe mai înalte, să respecte procedurile contravenționale și de întocmire a proceselor-verbale cu privire la contravenții și să curme orice comportament corupător. Astfel, a considerat aplicarea prevederilor hotărârii de Guvern incorecte, dat fiind faptul că unii angajați din cadrul IGP al MAI, preferențial beneficiază de aceste 2 stimulări discriminator față de angajații SDAR al SSTCR al DP mun. Chișinău a IGP al MAI, chiar dacă hotărârea nu prevede careva excepții de acordare a stimulărilor pentru agenții constatatori din cadrul IGP al MAI, ci se referă la toate subdiviziunile ce fac parte din IGP al MAI.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 3, 5, 14, 16, 25, 26 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. A solicitat inclusiv în urma concretizării cerințelor, obligarea pârâtului de a achita stimulările la salariu constituite din 25% din sumele amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării contravențiilor, în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, pentru toate trimestrele anului 2017. Prin încheierea protocolară din 18 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Consiliul municipal Chișinău.

Prin hotărârea din 13 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 20 august 2018 Arcadie Cernobai a declarat apel împotriva hotărârii din 13 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin decizia din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Arcadie Cernobai și a fost menținută hotărârea din 13 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe de respingere a acțiunii.

În acest sens, instanța de apel a relevat că deși prin cererea de chemare în judecată Arcadie Cernobai solicită obligarea Inspectoratului General al Poliției al MAI de a-i achita stimulările la salariu constituite din 25% din sumele amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării contravențiilor, pentru toate trimestrele anului 2017, suportul probator atestă că amenzile aplicate de agentul constatator Arcadie Cernobai au fost virate nu la bugetul de stat, ci au fost transmise la bugetul local, astfel că pretențiile reclamantului-apelant devin neîntemeiate în raport cu pct. 6.10 al ordinului nr. 158 din 23 decembrie 2016 al Ministerului Finanțelor cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2017 (în vigoare pînă la 1 ianuarie 2018), precum și art. 212 al Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005, ținând cont că amenzile aplicate de agentul constatator Arcadie Cernobai, abia începând cu 10 ianuarie 2018 au fost transferate la bugetul de stat.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural. La 20 august 2019 Arcadie Cernobai reprezentat de avocatul Rodica Șpac, a depus recurs împotriva deciziei din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate 3 eronat normele de drept material și procedural, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A declarat că instanțele de judecată nu au apreciat corect situația de fapt precum că agenții constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției urmează a fi remunerați prin aplicarea aceluiași sistem de stimulare, întrucât nu sunt responsabili de virarea amenzilor într-un anume buget, iar acordarea sporurilor salariale nu urmează a fi condiționat de acest fapt. La fel, a indicat că potrivit pct. 6 al hotărârii Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017 este stipulat că prevederile prezentului Regulament se extind asupra agenților constatatori ai Poliției care, potrivit Codului contravențional al RM, aplică sancțiuni contravenționale sub formă de amenzi. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 18 iunie 2019, iar reprezentantul recurentului Arcadie Cernobai, avocatul Rodica Șpac, a recepționat- o la 25 iulie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.126).

Totodată, alte date privind recepționarea deciziei de către recurent, la dosar lipsesc. Astfel, recursul depus la 20 august 2019, este în termen. În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Examinând temeiurile recursului depus de Arcadie Cernobai reprezentat de avocatul Rodica Șpac, în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, 4 comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Arcadie Cernobai reprezentat de avocatul Rodica Șpac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, 5 din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Arcadie Cernobai reprezentat de avocatul Rodica Șpac.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Arcadie Cernobai reprezentat de avocatul Rodica Șpac, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu 6