3ra-1284/19 — obligarea achitării stimulărilor la salariu

3ra-1284/19 — obligarea achitării stimulărilor la salariu (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1284/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Z.Talapalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Arcadie Cernobai reprezentat de

avocatul Rodica Șpac,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Arcadie Cernobai împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenienți

accesorii Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Consiliul municipal

Chișinău cu privire la obligarea achitării stimulărilor la salariu,

împotriva deciziei din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Arcadie Cernobai și a fost menținută hotărârea din 13

august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 4 ianuarie 2018 Arcadie Cernobai a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenienți accesorii Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova și Consiliul municipal Chișinău cu privire la

obligarea achitării stimulărilor la salariu.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că având calitatea de agent

constatator al Serviciului documentare accidente rutiere al Secției supraveghere

transport și circulație rutiere a Direcției de Poliție mun. Chișinău, a înaintat la 27

noiembrie 2017 Inspectoratului General al Poliției al MAI o cerere prealabilă, prin

care a solicitat de a-i fi acordate simulările la salariu constituite din 25% din sumele

amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării contravențiilor de către

agenții constatatori ai Poliției în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului nr.

172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de

stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

Prin răspunsul nr. C-91/17 din 5 decembrie 2017 al Inspectoratului General al

Poliției, i-a fost refuzat în satisfacerea cerințelor invocate, făcându-se referire la

prevederile pct. 6.10 al ordinului nr.158 din 23 decembrie 2016 a Ministerului

Finanțelor cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public

național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2017, în care este

1

stipulat că amenzile aplicate de către secțiile de supraveghere și control ale traficului

rutier al DP sunt virate prin contul ECO 143220 la bugetul local, iar conform pct. 4

al hotărârii Guvernului nr.172 din 22 martie 2017, agenții constatatori ai Poliției sunt

stimulați finananciar trimestrial, în mărime de 25 la sută din suma amenzilor aplicate

de către aceștia încasate la bugetul de stat.

Reclamantul a considerat că a fost vătămat în drepturi, prin refuzul de a i se

acorda stimulările la salariu constituite din 25% din sumele amenzilor încasate la

bugetul de stat în urma documentării contravențiilor de către agenții constatatori ai

Poliției în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului nr. 172 din 22 martie

2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a

agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne.

A relatat că în pct. 4.12 din ordinul nr.158 din 23 decembrie 2016 al

Ministerului Finanțelor este specificat că amenzile aplicate de către agenții

constatatori din cadrul subdivziunilor Inspectoratului General al Poliției (cod ECO

143113) se vor vira la codul IBAN, ce constituie încasări la bugetul de stat, însă

pârâtul în răspunsul expediat face referire la pct. 6.10, în care este specificat că

amenzile (sancțiunile contravenționale potrivit legislației) aplicate de secțiile de

supraveghere și control ale traficului rutier (cod ECO 143220) se vor vira respectiv

la contul bugetelor raionale, bugetul municipal Chișinău, bugetul municipal Bălți și

bugetul central al UTA Găgăuzia, conform codurilor IBAN specificate în Anexa

nr.4. Astfel, în punctul 6.10 al ordinului dat, nu se indică Serviciul documentare

accidente rutiere, ci Secția supraveghere transport circulație rutieră.

A remarcat că nu agentul constatator din cadrul secției SDAR al SSTCR al DP

mun. Chișinău este responsabil în ce buget se virează aceste sume ce sunt încasate

de către aceștia prin îndeplinirea corespunzătoare a serviciului având același statut,

atribuții și obligații identice cu alți agenți constatatori din alte subdiviziuni a IGP al

MAI.

În opinia reclamantului este eronată interpretarea unor sintagme din prevederea

ce îi stimulează pe agenții constatatori și anume cei din cadrul IGP a MAI fără careva

excepții prevăzute în norma respectivă.

A precizat că sunt în drept să examineze cauze contravenționale și să aplice

sancțiuni în limitele competenței șefii de direcții și adjuncții lor, șefii inspectoratelor

de poliție și adjuncții lor, șefii secțiilor de poliție, șefii sectoarelor de poliție, șefii

posturilor de poliție, ofițerii principali de sector, ofițerii superiori de sector, ofițerii

de sector, angajații secțiilor securitate publică, angajații serviciilor patrulare,

angajații secțiilor supraveghere transport și circulație rutieră, angajații serviciilor

supraveghere tehnică și accidente rutiere ale inspectoratelor de poliție, angajații

Inspectoratului național de patrulare și ai Inspectoratului național de investigații din

cadrul Inspectoratului General al Poliției, precum și angajații altor subdiviziuni

subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită atribuțiile poliției.

Reclamantul a relevat că scopul hotărârii de Guvern este responsabilizarea și

motivarea angajaților Poliției să atingă performanțe mai înalte, să respecte

procedurile contravenționale și de întocmire a proceselor-verbale cu privire la

contravenții și să curme orice comportament corupător.

Astfel, a considerat aplicarea prevederilor hotărârii de Guvern incorecte, dat

fiind faptul că unii angajați din cadrul IGP al MAI, preferențial beneficiază de aceste

2

stimulări discriminator față de angajații SDAR al SSTCR al DP mun. Chișinău a

IGP al MAI, chiar dacă hotărârea nu prevede careva excepții de acordare a

stimulărilor pentru agenții constatatori din cadrul IGP al MAI, ci se referă la toate

subdiviziunile ce fac parte din IGP al MAI.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 3, 5, 14, 16, 25,

26 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

A solicitat inclusiv în urma concretizării cerințelor, obligarea pârâtului de a

achita stimulările la salariu constituite din 25% din sumele amenzilor încasate la

bugetul de stat în urma documentării contravențiilor, în conformitate cu prevederile

hotărârii Guvernului nr. 172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului

privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, pentru toate

trimestrele anului 2017.

Prin încheierea protocolară din 18 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii, Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova și Consiliul municipal Chișinău.

Prin hotărârea din 13 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 20 august 2018 Arcadie Cernobai a declarat apel împotriva hotărârii din 13

august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Arcadie Cernobai și a fost menținută hotărârea din 13 august 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia

primei instanțe de respingere a acțiunii.

În acest sens, instanța de apel a relevat că deși prin cererea de chemare în

judecată Arcadie Cernobai solicită obligarea Inspectoratului General al Poliției al

MAI de a-i achita stimulările la salariu constituite din 25% din sumele amenzilor

încasate la bugetul de stat în urma documentării contravențiilor, pentru toate

trimestrele anului 2017, suportul probator atestă că amenzile aplicate de agentul

constatator Arcadie Cernobai au fost virate nu la bugetul de stat, ci au fost transmise

la bugetul local, astfel că pretențiile reclamantului-apelant devin neîntemeiate în

raport cu pct. 6.10 al ordinului nr. 158 din 23 decembrie 2016 al Ministerului

Finanțelor cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public

național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2017 (în vigoare

pînă la 1 ianuarie 2018), precum și art. 212 al Legii cu privire la sistemul de salarizare

în sectorul bugetar nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005, ținând cont că amenzile

aplicate de agentul constatator Arcadie Cernobai, abia începând cu 10 ianuarie 2018

au fost transferate la bugetul de stat.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept

material și procedural.

La 20 august 2019 Arcadie Cernobai reprezentat de avocatul Rodica Șpac, a

depus recurs împotriva deciziei din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

3

eronat normele de drept material și procedural, precum și nu au fost constatate și

elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A declarat că instanțele de judecată nu au apreciat corect situația de fapt precum

că agenții constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției urmează a fi

remunerați prin aplicarea aceluiași sistem de stimulare, întrucât nu sunt responsabili

de virarea amenzilor într-un anume buget, iar acordarea sporurilor salariale nu

urmează a fi condiționat de acest fapt.

La fel, a indicat că potrivit pct. 6 al hotărârii Guvernului nr. 172 din 22 martie

2017 este stipulat că prevederile prezentului Regulament se extind asupra agenților

constatatori ai Poliției care, potrivit Codului contravențional al RM, aplică sancțiuni

contravenționale sub formă de amenzi.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 18 iunie 2019, iar

reprezentantul recurentului Arcadie Cernobai, avocatul Rodica Șpac, a recepționat-

o la 25 iulie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate

(f.d.126). Totodată, alte date privind recepționarea deciziei de către recurent, la dosar

lipsesc.

Astfel, recursul depus la 20 august 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma

prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de

contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Arcadie Cernobai reprezentat de

avocatul Rodica Șpac, în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

4

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de Arcadie Cernobai reprezentat de avocatul

Rodica Șpac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

5

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Arcadie Cernobai reprezentat de avocatul Rodica

Șpac.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270,

433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Arcadie Cernobai reprezentat de avocatul Rodica Șpac, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

6