3ra-870/20 — anularea refuzului si obligarea furnizarii informatiei

Dosarul nr.3ra-870/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima)

Î N C H E I E R E

21 octombrie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul General al

Poliției,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Veaceslav Tofan și Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului”

împotriva Inspectoratului General al Poliției privind anularea refuzului și obligarea

furnizării informației,

împotriva deciziei din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 19 iunie 2019 Veaceslav Tofan și Asociația Obștească „Juriștii pentru

Drepturile Omului” au depus cererea de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului General al Poliției privind anularea refuzului, obligarea furnizării

informației și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au indicat că la 03 mai 2019 au solicitat pârâtului în

temeiul legislației pertinente prezentarea informațiilor de interes public cu privire la

lista nominală a angajaților care dețin funcții publice în instituție și care în perioada

01 ianuarie 2016 – 01 aprilie 2019 au beneficiat de sporuri, adaosuri, suplimente la

salariul de bază, precum și de premii cu indicarea sumei totale a stimulărilor pentru

fiecare angajat în parte, lista nominală a angajaților pârâtului, care dețin funcții

publice, care au fost sancționați disciplinar în perioada 01 ianuarie 2016 – 01 aprilie

2019, cu indicarea sancțiunii disciplinare aplicate, lista nominală a angajaților

pârâtului care au atins limita de vârstă pentru pensionare, însă care la moment dețin

funcții publice în cadrul instituției cu indicarea numelui angajatului, a funcției pe

care o deține și data când a atins limita de vârstă pentru pensionare, prezentarea

organigramei pârâtului și lista funcțiilor publice vacante din cadrul Inspectoratului

General al Poliției, cu indicarea datei de când funcțiile respective au devenit vacante.

La 28 mai 2019 au primit răspunsul pârâtului, prin care s-a refuzat prezentarea

informațiilor solicitate pe motiv că procurile anexate nu corespund exigențelor art.

1

374 alin. (3) Cod civil.

Consideră reclamanții că răspunsul pârâtului este ilegal, deoarece contravine

prevederilor art. 11 al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000.

Au solicitat anularea răspunsului Inspectoratului General al Poliției nr. 34/2-

976 din 28 mai 2019, obligarea pârâtului să furnizeze informația solicitată și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească „Juriștii

pentru Drepturile Omului”, iar cererea de chemare în judecată depusă de Tofan

Veaceslav a fost admisă cu anularea răspunsului Inspectoratului General al Poliției

nr. 34/2-976 din 28 mai 2019 și obligarea pârâtului să furnizeze informația solicitată

de Veaceslav Tofan prin cererea nr. 109/2019 din 03 mai 2019 (f.d. 42-49).

Prin decizia din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Inspectoratul General al Poliției (f.d. 88-92).

În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat că, în contextul în care hotărârea

primei instanțe a fost contestată doar în partea pretențiilor admise intimatului

Veaceslav Tofan, Colegiul a reținut că apelantul a refuzat oferirea acestuia din urmă

a informațiilor pe motivul necorespunderii procurii eliberate de Asociația Obștească

„Juriștii pentru Drepturile Omului” pe numele persoanei care a semnat solicitarea

din 03 mai 2019 din numele acesteia, temei ce nu este opozabil lui Veaceslav Tofan

în condițiile în care acesta a semnat cererea respectivă din nume propriu. Astfel,

necesitatea deținerii unei procuri din numele Asociației Obștești „Juriștii pentru

Drepturile Omului” nu era obligatorie pentru acesta.

De asemenea, instanța de apel a conchis că Veaceslav Tofan este subiect al

Legii privind accesul la informație în calitate de solicitant al informațiilor, astfel

apelantul este obligat să furnizeze informația solicitată prin cererea nr. 109/2019 din

03 mai 2019.

La 28 mai 2020, Inspectoratul General al Poliției prin intermediul poștei

electronice a expediat recursul nemotivat împotriva deciziei din 27 mai 2020 a Curții

de Apel Chișinău, ulterior la 06 august 2020 a depus recurs motivat, solicitând

casarea deciziei instanței de apel, pronunțarea unei decizii privind respingerea cererii

de chemare în judecată (f.d. 114-122).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

reiterând argumentele indicate în cererea de apel.

Suplimentar a menționat că, în cazul în care Veaceslav Tofan prezenta un act

pentru stabilirea identității, petiția urma a fi examinată cu efectuarea tuturor

măsurilor necesare de subdiviziunile Inspectoratului General al Poliției.

A subliniat că înaintarea acțiunii în obligare este condiționată de respectarea

procedurii prealabile.

A notat că, prevederile Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai

2000 au devenit inaplicabile odată cu adoptarea Codului administrativ, care este un

caz distinct de încetare a acțiunii unei legi în timp prevăzută de art. 74 alin. (1) lit.

e) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017.

La 17 august 2020 în adresa intimaților, a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 08 septembrie 2020, avocatul Vasili Ciuperca, acționând în interesele

Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” și a lui Veaceslav Tofan, a

depus referință pe marginea recursului, solicitând declararea recursului ca

2

inadmisibil sau respingerea ca fiind neîntemeiat.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 27 mai 2020, fiind recepționată de

către părți la 10 iulie 2020 (f.d. 94, 95).

Astfel, Inspectoratul General al Poliției, în conformitate cu prevederile art. 245

din Codul administrativ, la 28 mai 2020 prin intermediul poștei electronice a

expediat recursul nemotivat împotriva deciziei din 27 mai 2020 a Curții de Apel

Chișinău, ulterior la 06 august 2020 a depus recurs motivat, respectând astfel

termenele procedurale.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

3

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Inspectoratul General al

Poliției este inadmisibilă.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Inspectoratul General al Poliției, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

4