3ra-998/20 — cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcția deținută anterior, repararea prejudiciului

Dosarul nr.3ra-998/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Dodon Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima ÎNCHEIERE 21 octombrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Maxim Gojin, reprezentat de avocatul Denis Ipatii, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Maxim Gojin împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la revocarea ordinului privind aplicarea sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcția deținută anterior și repararea prejudiciului, împotriva deciziei din data de 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de către Maxim Gojin, reprezentat de avocatul Denis Ipatii, constată: La 13 februarie 2019 Maxim Gojin a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ, concretizată ulterior împotriva Inspectoratului General al Poliției, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 16ef.

din 14 ianuarie 2019 prin care subofițerul Serviciului de Patrulare al sectorului de poliție nr. 2 (Coșnița) al Inspectoratului de poliție Dubăsari, Maxim Gojin a fost sancționat disciplinar cu concedierea din poliție, restabilirea în funcția de subofițer al Serviciului de Patrulare al sectorului de poliție nr. 2 (Coșnița) al Inspectoratului de poliție Dubăsari, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la locul de muncă pentru întreaga perioadă de absență la serviciu din contul Inspectoratului General al Poliției. ( f.d. 2-4,85) În motivarea acțiunii Maxim Gojin a indicat că urmare a anchetei de serviciu a fost emis ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 16ef.

din 14 ianuarie 2019, prin care s-a dispus sancționarea acestuia cu concedierea din funcția deținută de subofițer al Serviciului de patrulare a sectorului de poliție nr. 2 (Coșnița) al Inspectoratului de Poliție Dubăsari al Inspectoratului General al Poliției pentru comiterea în loc public a unor acțiuni ce periclitează imaginea autorității publice din care face parte. Maxim Gojin a indicat că nu este de acord cu ordinul privind aplicarea în privința acestuia a sancțiunii disciplinare, iar sancțiunea aplicată o consideră 1 neîntemeiată și abuzivă, astfel, pasibilă de a fi contestată. Acesta a susținut că la data presupusei abateri disciplinare se afla în ținută civilă și în afara orelor de lucru.

Materialele anchetei de serviciu, ce au stat la baza emiterii ordinului de sancționare, până la momentul depunerii cererii de chemare în judecată, nu i-au fost aduse la cunoștință, deși cererea privind furnizarea copiilor a fost depusă la 20 ianuarie 2019, iar această omisiune face imposibilă invocarea motivelor de fapt a cauzei. Totodată reclamantul a indicat că la 17 septembrie 2018, în baza raportului ofițerului principal de investigații operative al Secției nr. 2 a Direcției inspectare efectiv a fost efectuată anchetă de serviciu în privința sa, în vederea identificării circumstanțelor cauzelor (faptelor) și condițiilor care au condus la comiterea abaterii disciplinare invocate, în conformitate cu prevederile statutului disciplinar al polițistului, Codului de etică și deontologie al polițistului și alte acte normative.

Maxim Gojin a indicat că fiecare polițist pe tot teritoriul țării, indiferent de funcția pe care o deține, de locul în care se află în timpul sau în afara orelor de program, în cazul în care sesizează existența unor circumstanțe sau fapte care periclitează ordinea de drept, viața sau sănătatea persoanelor ori alte valori sociale, este obligat să comunice despre aceasta celei mai apropiate subdiviziuni de poliție și să întreprindă măsurile posibile pentru prevenirea și curmarea infracțiunii sau contravenției, acordarea primului ajutor persoanelor aflate în pericol, reținerea și identificarea făptuitorilor, depistarea martorilor oculari și paza locului în care s-a produs evenimentul.

La caz, angajatorul a interpretat eronat obiectul acțiunii, invocând prevederile art. 55, alin. (9) și (10) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, pe când de jure și de facto, obiectul acțiunii reprezintă încălcarea prevăzută de art. 24, alin. (4) al Legii prenotate manifestată prin obligația polițistului (indiferent daca se afla sau nu în afara orelor de program) de a comunica despre acțiunile ce încalcă ordinea de drept. Prin hotărârea din data de 11 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Maxim Gojin împotriva Inspectoratului General al Poliției privind anularea ordinului, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului.

(f.d. 92, 98-104) La 13 noiembrie 2019, în termen, avocatul Denis Ipatii în interesele lui Maxim Gojin a declarat apel, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi decizii prin care să fie admisă acțiunea depusă de Maxim Gojin. Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 15 iulie 2020 a respins apelul depus de către Maxim Gojin, reprezentat de avocatul Denis Ipatii. (f.d.

14,146-158) Instanțele de judecată în temeiul Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, a Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, nr. 288 din 16 decembrie 2016, a Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 409 din 07 iunie 2017 și a Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Codului de etică și 2 deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, nr. 629 din 08 august 2017 au concluzionat că cererea de chemare în judecată depusă de către Maxim Gojin este neîntemeiată.

La caz, s-a constatat că la 14 septembrie 2018, ora 21:00, de către echipajul de patrulare MAI-xxxxx, în localitatea Mașcăuți din raionul Criuleni a fost stopat în traficul rutier automobilul de model VAZ 21063, la volanul căruia se afla Nicolae Băț, care prezenta suspiciuni că conducea mijlocul de transport în stare de ebrietate. În procesul documentării lui Nicolae Băț, la fața locului s-a prezentat o persoană de gen masculin, identificându-se drept angajat al Poliției din cadrul Inspectoratului de poliție Dubăsari, Maxim Gojin care, fiind în afara serviciului, făcând uz de statutul său de funcționar public, a exercitat acțiuni de influență necorespunzătoare față de subofițerii de patrulare Valeriu Savca și Andrei Ciocoi, în vederea determinării ultimilor de a înceta documentarea cazului cu asigurarea condițiilor pentru evitarea de către Nicolae Băț a răspunderii pentru conducerea mijlocului în stare de ebrietate alcoolică.

În scopul periclitării activității angajaților Poliției în interesul lui Nicolae Băț, angajatul poliției Maxim Gojin a mobilizat la fața locului mai mulți tineri din localitate, instigându-i la acțiuni agresive împotriva subofițerilor de patrulare care documentau fapta comisă de către Nicolae Băț. De asemenea, la fața locului s-a prezentat și echipajul MAl-xxxxx, în componența căruia activa și angajatul Direcției inspectare efectiv, comisar principal Marin Rusu. În pofida acestui fapt, Maxim Gojin și-a continuat acțiunile de instigare a mulțimii împotriva polițiștilor, iar la identificarea lui Marin Rusu în calitate de ofițer al Direcției inspectare efectiv, prin prezentarea legitimației de serviciu și la încercările de a-l calma pe Maxim Gojin, ultimul a îndreptat comportamentul agresiv față de acesta, ultragiindu-l.

Astfel, în cadrul anchetei de serviciu s-a constatat că Maxim Gojin prin acțiunile sale exprimate prin uz de statutul funcționarului public cu scop de imixtiune în activitatea angajaților Poliției, exercitată prin influență necorespunzătoare, nerespectarea principiilor, normelor și regulilor activității profesionale, lipsa de considerație față de valorile sociale, amenințări de aplicare a violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea comisarului principal Marin Rusu, ceea ce periclitează imaginea și prejudiciază autoritatea publică din care fac parte, a comis abatere disciplinară gravă. Mai mult, prin ordonanța procurorului în Procuratura raionului Criuleni, Cazacu Ruslan din 29 august 2019 Maxim Gojin a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 353, alin. (1) din Codul contravențional, fiind sancționat cu amendă în mărime de 6 unități convenționale.

Instanțele de judecată au menționat că argumentul lui Maxim Gojin referitor la neinformarea sa despre ancheta de serviciu are un caracter declarativ, deoarece până la aplicarea sancțiunii disciplinare Inspectoratul General al Poliției a solicitat explicații scrise de la Maxim Gojin pe marginea incidentului produs la 14 septembrie 2018, însă, ultimul a refuzat să prezinte angajatorului careva explicații referitor la faptele imputate, fapt confirmat prin explicația din 25 septembrie 2018 3 și procesul-verbal cu privire la consemnarea refuzului salariatului de a prezenta explicația cerută.

Nu au fost reținute nici argumentele lui Maxim Gojin referitoare la pretinsa parțialitate a lui Victor Vitiuc, dar și la imposibilitatea de a formula cereri de recuzare persoanei care a efectuat ancheta de serviciu, or, după cum s-a constatat Maxim Gojin a fost audiat la 25 septembrie 2018, pe marginea incidentului produs în noaptea de 14 septembrie 2018 spre 15 septembrie 2018 (dar a refuzat să depună declarații), timp în care acesta a avut posibilitatea de a formula cereri de recuzare persoanei care efectua ancheta de serviciu. Referitor la argumentul lui Maxim Gojin privind repeziciunea cu care au fost întocmite actele preparatorii ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, instanțele de judecată au menționat că fapta ilicită a fost comisă la 14 septembrie 2018, iar ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare a fost emis la 14 ianuarie 2019, deci atât ancheta de serviciu cât și aplicarea sancțiunii disciplinare a avut loc în termenul prevăzut de lege.

Mai mult, în perioada de la 26 septembrie 2018 până la 11 ianuarie 2019 Maxim Gojin s-a aflat în concediu medical, perioada în care ancheta de serviciu a fost suspendată. Instanțele de judecată au respins și argumentele privind pretinsa încălcare de procedură admisă la conexarea sesizărilor, manifestată prin neindicarea persoanei responsabile de efectuarea anchetei de serviciu, așa cum, conexarea sesizărilor a avut loc în baza raportului lui Victor Vitiuc, fiind evident faptul că persoană responsabilă de efectuarea anchetei de serviciu a fost desemnat Victor Vitiuc. Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Maxim Gojin, reprezentat de avocatul Denis Ipatii, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată.

( f.d. 160a,163-165) În motivarea recursului Maxim Gojin, reprezentat de avocatul Denis Ipatii, a indicat că nu a avut parte de un proces echitabil și de o instanță imparțială. La caz, deși se presupune că un oarecare Marin Rusu ar fi fost ultragiat de către Maxim Gojin, acesta nu a fost audiat în cadrul anchetei de serviciu, iar concluzia precum că Marin Rusu a depus actul de sesizare, din care ar reieși vinovăția lui Maxim Gojin, nu înseamnă că persoana a fost audiată. De asemenea, nu s-a luat în considerare faptul că ordinul de sancționare fizic nu putea fi întocmit, aprobat și avizat de multitudinea de persoane precum și expediat la locul de muncă a lui Maxim Gojin în decurs de circa 2 ore.

Instanțele de judecată nu s-au expus asupra competenței lui Victor Vitiuc de a desfășura ancheta de serviciu, atât timp cât au fost conexate două anchete de serviciu, fără a fi desemnat persoana responsabilă de efectuarea acesteia. Recurentul a indicat că a fost sancționat disciplinar cu cea mai aspre sancțiune disciplinară, pentru aplicarea forței fizice, maltratarea și ultragierea lui Marin Rusu, însă la materialele anchetei de serviciu și în materialele remise pentru examinarea prin prisma prevederilor legii penale toate aceste circumstanțe nu se confirmă, fapt ce denotă cu certitudine că ordinul de concediere este unui ilegal, ori nici o circumstanță din cele imputate lui Maxim Gojin nu se confirmă prin probe, iar procedura anchetei de serviciu precum și imparțialitatea persoanei care a dus 4 ancheta de serviciu impune rezerve, ori nu este clar prin care dispoziție Victor Vitiuc a fost împuternicit să efectueze ancheta de serviciu.

La 30 septembrie 2020 Inspectoratul General al Poliției a depus referință la cererea de recurs înaintată de către Maxim Gojin, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat. Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. Conform art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. În speță, acțiunea a fost depusă în instanță la 13 februarie 2019. Hotărârile instanțelor de judecată au fost pronunțate după intrarea în vigoare a Codului administrativ. Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 15 iulie 2020, notificată avocatului Denis Ipatii la 09 septembrie 2020. (f.d.

160) Maxim Gojin, reprezentat de avocatul Denis Ipatii, s-a conformat prevederilor art. 245 din Codul administrativ și a depus, în termen, recurs nemotivat la 21 iulie 2020 și recurs motivat la 21 august 2020. (f.d.160a,163-165) Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din 5 art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, 6 Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Maxim Gojin, reprezentat de avocatul Denis Ipatii, este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Maxim Gojin, reprezentat de avocatul Denis Ipatii, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 7