3ra-182/21 — cu privire la anularea raspunsurilor

3ra-182/21 — cu privire la anularea raspunsurilor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-182/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – O. Țurcan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Dașchevici, V. Clima, M. Guzun

ÎNCHEIERE

03 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valeriu Dumitriu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Valeriu Dumitriu împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică

și Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea răspunsurilor, obligarea

examinării cererii, repararea în mod solidar a prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

casat hotărârea din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a

emis o nouă hotărâre, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea lui Valeriu

Dumitriu,

constată:

La data de 24 august 2018 Valeriu Dumitriu a depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului

Național de Patrulare și Inspectoratului General al Poliției, prin care a solicitat

anularea răspunsurilor nr. INP/1-DE-103/18 din 14.06.2018 și nr. INP/D-302/18 din

13.08.2018 al Inspectoratului Național de Patrulare, obligarea examinării cererii din

26.06.2018 adresată Inspectoratului General al Poliției, recuperarea în mod solidar

a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 14 mai 2018 a depus

o cerere la Inspectoratul Național de Poliție, prin care a solicitat să fie informat

despre acțiunile/inacțiunile întreprinse de angajații INP în privința conducătorilor

auto de model Opel Corsa, cu n/î XXXX, și Volkswagen Passat, cu n/î XXXX, care

la data de 10 mai 2018, între orele 08:18-10:07 au parcat neregulamentar

automobilele în curtea casei de locuit nr. 3 din strada XXXX, mun. Chișinău, fapt

care a dus la blocarea accesului la imobilul aflat în proprietatea sa din strada XXXX

nr. 1/3, mun. Chișinău.

Reclamantul a menționat că a efectuat trei apeluri la numărul de urgență 112,

însă acestea au fost neglijate de către poliție.

Potrivit răspunsului nr. INP/1-DE-103/18 din 14 iunie 2018, recepționat la 25

iunie 2018, Inspectoratul Național de Patrulare i-a comunicat că urmare a examinării

1

petiției, s-a stabilit că la data de 10 mai 2018 angajații Brigăzii de patrulare a

Inspectoratului Național de Patrulare s-au deplasat la fața locului, conform solicitării

și informației parvenite, unde au constatat că careva automobile care ar bloca accesul

spre imobilul menționat în cerere nu se aflau, fapt confirmat prin probe foto făcute

la fața locului. Astfel, fiind supuse aprecierii materialele acumulate pe faptul

încălcării RCR de către conducătorii automobilelor de model Opel Corsa cu n/î

XXXX și Volkswagen Passat cu n/î XXXX pe strada XXXXX, nr. 1/3 și nu a fost

posibil de a stabili componența de contravenție, pe motiv că nu sunt probe suficiente

pe faptul comiterii contravenției.

Reclamantul nefiind de acord cu răspunsul Inspectoratului Național de

Patrulare, la data de 26 iunie 2018, a depus o cerere prealabilă la Inspectoratul

General al Poliției, prin care a cerut examinarea cererii, tragerea la răspundere

conform legii a persoanelor vinovate de blocarea accesului la imobilul din strada

XXXX, nr. 1/3 la data de 10 mai 2018, în intervalul de timp 08:18-10:07 și, după

caz, în privința angajaților Inspectoratului Național de Patrulare să fie dispusă

ancheta de serviciu, cu posibilitatea tragerii acestora la răspundere disciplinară, etc.

La data de 17 august 2018 a intrat în posesia răspunsului Inspectoratului

Național de Patrulare nr. INP/D- 302/18 din 13 august 2018, prin care i s-a

comunicat că în privința ofițerilor Inspectoratului Național de Patrulare, care au

cercetat neglijent petiția au fost aplicate măsuri de influență corespunzătoare, care

s-au răsfrâns asupra mărimii indemnizației unice lunare acordate, iar față de șoferii

bănuiți în comiterea contravenției nu s-au pornit dosare contravenționale din lipsă

de probe.

Consideră că aceste răspunsuri sunt formale, emise cu încălcarea și

neaplicarea legii, în răspunsurile contestate nu se face trimitere la normele legale și

nu sunt motivate. În condițiile art. 2 al Legii contenciosului administrativ,

răspunsurile menționate sunt asimilate unui act administrativ, astfel fiindu-i încălcat

un drept prevăzut de lege, or, nu i-a fost comunicată integral informația solicitată, și

anume calificarea faptei contravenționale comise de presupușii făptași, cuantumul

sancțiunii aplicate și dacă la general a fost pornit proces contravențional în privința

făptașilor, respectiv acțiunile poliției la general, privind examinarea cazului de

blocare a accesului din curte.

Lezarea drepturilor sale în calitate de cetățean și examinarea

necorespunzătoare a petiției sale reprezintă o desconsiderare a personalității sale, iar

acest fapt i-a creat suferințe morale. Îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de

serviciu, din partea funcționarului public, au cauzat încălcarea normelor de drept, ce

i-a lezat onoarea și demnitatea, fapt care argumentează suplimentar necesitatea

reparării prejudiciului moral, făptașii fiind exonerați de la răspundere

contravențională.

Prin hotărârea din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Dumitriu

împotriva Inspectoratului Național de Patrulare și Inspectoratului General al Poliției

cu privire la anularea răspunsurilor nr. INP/1-DE-103/18 din 14.06.2018 și nr.

INP/D-302/18 din 13.08.2018 al Inspectoratului Național de Patrulare, obligarea

examinării cererii din 26.06.2018 adresată Inspectoratului Național de Patrulare și

2

recuperarea prejudiciului moral în mod solidar în mărime de 10 000 lei ca fiind

neîntemeiată. (f.d. 115, 120-127)

În motivarea soluției sale instanța de fond a concluzionat, în baza normelor

de drept ce reglementează raportul juridic litigios, Inspectoratul Național de

Patrulare, Inspectoratul General al Poliției a răspuns în corespundere cu cerințele

formulate din petițiile înregistrate cu nr. D-103/18 din 14.06.2018 și nr. D-302/18

din 12.07.2018, ori prin răspunsurile oferite a comunicat lui Valeriu Dumitriu despre

acțiunile întreprinse de colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare, în acest

sens, fiind indicat despre faptul deplasării acestora la fața locului despre faptul

înregistrării foto, precum și despre rezultatele examinării pretinselor încălcări.

Totodată, Valeriu Dumitriu a fost informat despre aplicarea măsurilor

coercitive în privința ofițerilor de patrulare, care s-au deplasat la fața locului,

manifestată prin diminuarea indemnizației unice lunare acordate ca urmare a

constatării neglijării prevederilor contravenționale.

Instanța de fond a considerat că pretențiile lui Valeriu Dumitriu sunt lipsite de

suport factologic, deoarece petiționarului i s-a acordat răspuns la toate solicitările

formulate, respectiv nu poate pretinde formularea răspunsului conform propriei sale

redări sau într-un anumit sens, după dorința personală, ori autoritatea publică, în

acest sens, este învestită cu putere discreționară.

În baza Ordinului nr. 202 din 22 aprilie 2020 al Ministerului Afacerilor Interne

s-a numit Inspectoratul Național de Securitate Publică succesor de drepturi al

Inspectoratului Național de Patrulare și al Direcției Generale Securitate Publică prin

absorbție. Prin extrasul din Registrul de stat al unităților de drept la data de

27.04.2020 a fost înregistrat Inspectoratul Național de Securitate Publică de către IP

„Agenția Servicii Publice” Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de

drept. (f.d. 146, 147)

Prin decizia din 29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a casat hotărârea

din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a declarat

inadmisibilă acțiunea depusă de către Valeriu Dumitriu împotriva Inspectoratului

Național de Securitate Publică și Inspectoratului General al Poliției cu privire la

anularea răspunsurilor, obligarea examinării cererii, repararea prejudiciului moral.

(f.d. 156, 157-164)

Instanța de apel în motivarea soluției sale a reținut că prevederile Legii

privind accesul la informație nr. 982 din 11.05.2000 invocate de către Valeriu

Dumitriu, nu pot fi aplicate în prezenta speță, deoarece circumstanțele cauzei derivă

dintr-o presupusă faptă contravențională, iar prin cererea din 26 iunie 2018, a cărei

examinare Valeriu Dumitriu o pretinde prin cererea de chemare în judecată, nu a fost

solicitată furnizarea unor informații, ci tragerea la răspundere contravențională a

persoanelor vinovate de parcarea neregulamentară și blocarea accesului la imobil.

Astfel, solicitând obligarea Inspectoratului Național de Securitate Publică și

Inspectoratului General al Poliției să examineze cererea din 26 iunie 2018, Valeriu

Dumitriu nu își apără dreptul său de acces la informație, ci pretinde intentarea unui

proces contravențional în privința făptașilor.

În această ordine de idei, instanța de apel a indicat că la examinarea

circumstanțelor sesizate de către Valeriu Dumitriu (parcare neregulamentară),

Inspectoratul Național de Securitate Publică a acționat în baza Codului

3

contravențional. Deci, nu a acționat în calitate de autoritate publică, în sensul art. 7

din Codul administrativ, ci în calitate de agent constatator, iar activitatea acestuia nu

a fost efectuată pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, ci în domeniul dreptului contravențional.

Totodată, instanța a considerat că pretențiile lui Valeriu Dumitriu

(examinarea cererii, prin care s-a solicitat atragerea la răspundere contravențională)

nu pot fi examinare în procedura contenciosului administrativ, deoarece prevederile

Codului administrativ și ale Legii contenciosului administrativ nu sunt aplicabile

raporturilor juridice ale autorităților publice care acționează în baza Codului

contravențional.

Pe cale de consecință, instanța de apel a constatat că acțiunea lui Valeriu

Dumitriu este inadmisibilă, iar prima instanță nejustificat a purces la examinarea

acesteia în fond, deoarece drepturile reclamantului nu sunt încălcate prin una din

formele activității administrative.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond,

Valeriu Dumitriu le-a contestat cu recurs, criticându-le pentru nelegalitate și

solicitând casarea deciziei din 29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii

din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi

decizii, prin care a admite acțiunea în sensul formulat. (f.d. 168-170,176-178)

Recurentul consideră că speței îi sunt aplicabile prevederile art. 2 alin. (2) din

Codul administrativ, deoarece răspunsurile contestate sunt asimilate actului

administrativ, nefiind contestate actele procedurale emise de organul de urmărire

penală sau actele emise de agentul constatator în procedură contravențională.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 29 iulie 2020.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei nemotivate la data de 30 iulie 2020, fiind

recepționată de către Valeriu Dumitriu, Inspectoratul Național de Securitate Publică

și Inspectoratul General al Poliției la aceiași dată, fiind confirmat prin extrasul din

poșta electronică, iar la data de 06 august 2020 a fost depus recurs nemotivat de către

Valeriu Dumitriu.

Decizia motivată a fost expediată la data de 18 decembrie 2020, fiind

recepționată la aceiași dată de către Valeriu Dumitriu, fapt confirmat prin informația

de expediere a actului judecătoresc prin poșta electronică. (f.d. 167)

Valeriu Dumitriu a depus recurs motivat la 10 ianuarie 2021. (f.d. 176-178)

Astfel, dreptul a fost exercitat în termen.

La 05 ianuarie 2021 și la data de 12 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție

a expediat în adresa Inspectoratului Național de Securitate Publică și Inspectoratului

4

General al Poliției copia recursului nemotivat și a recursului motivat declarat de către

Valeriu Dumitriu. (f.d. 172, 179)

Completul specializat relevă că Inspectoratul Național de Securitate Publică și

Inspectoratul General al Poliției au recepționat copia recursului expediat, fapt

confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele dosarului și a extrasului pe

de poșta electronică. (f.d. 179, 180, 181)

La data de 27 ianuarie 2021 reprezentantul Inspectoratului General al Poliției

și Inspectoratului Național de Securitate Publică a depus referință, solicitând

respingerea recursului declarat de către Valeriu Dumitriu, deoarece temeiurile de

înaintare a cererii de recurs sunt neîntemeiate și neargumentate. (f.d. 182-186)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

5

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Valeriu Dumitriu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

6