3ra-187/21 — constatarea incalcarii, anularea scrisorii, atragerea la raspundere a persoanelor vinovate in abuzurile comise si incasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-187/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Bostan, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

07 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Sergiu Sloninov,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Sergiu Sloninov

împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției și

Inspectoratului Național de Patrulare, persoane terțe agenții constatatori Profire Vasile

și Sluhinschi Sorin, privind constatarea încălcării normelor materiale și procedurale la

examinarea plângerii, anularea scrisorii Inspectoratului Național de Patrulare al

Inspectoratului General al Poliției, obligarea pârâților de a atrage la răspundere

persoanele vinovate în abuzurile comise și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 05 iunie 2018, Sergiu Sloninov a înaintat o cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, a Inspectoratului General al

Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare, persoane terțe agenții constatatori

Profire Vasile și Sluhinschi Sorin, privind constatarea încălcării de către pîrîți a

normelor materiale și procedurale la examinarea plângerii, anularea scrisorii, obligarea

pârâților de a atrage la răspundere persoanele vinovate în abuzurile comise și încasarea

prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la data de xxxxxxxxxxxxxx,

a fost implicat într-un incident cu doi angajați ai Inspectoratului Național de Poliție,

mașina poliției de patrulare MAI 9721, care, abuzând de uniformă și poziția lor, au

comis un șir de abateri, pentru care ar fi pasibili de răspundere penală.

Reieșind din cele descrise mai sus, a depus, la 08 mai 2018, la Ministerul

Afacerilor Interne, iar la data de 10 mai 2018 la Procuratura Generală și Inspectoratul

General al Poliției, plîngere, prin care a solicitat tragerea la răspundere a

persoanelor vinovate în abuzurile comise. La data de 04 iunie 2018, a primit

scrisoarea Inspectoratului Național al Poliției nr. XXXXXXXXXXXXXdin 23 mai

2018, care este una abuzivă și care de fapt nu examinează pe fond plângerea

depusă și care denotă examinarea superficială, cu tentă de protecționism.

1

Reclamantul a solicitat constatarea încălcării de către pârâți a normelor materiale

și procedurale la examinarea plângerii adresate, anularea scrisorii Inspectoratului

Național al Poliției nr. XXXXXXXXXXXXX din 23 mai 2018, încasarea în mod

solidar de la pârâți, în beneficiul său, a daunei morale în mărime de 50 000 lei,

obligarea pîrîților la tragerea la răspundere a persoanelor vinovate în abuzurile comise.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2019 Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Sergiu Sloninov a fost respinsă drept

neîntemeiată (f.d. 163, vol. I).

La 18 noiembrie 2019, în termenul prevăzut de art. 232 Cod administrativ, Sergiu

Sloninov a depus, prin intermediul poștei electronice, apel preliminar împotriva

hotărîrii din 18 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 04 aprilie 2020, Sergiu Sloninov a depus apel motivat împotriva hotărârii din

18 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2020, a fost respinsă

cererea de apel declarată de Sergiu Sloninov împotriva hotărârii din 18 octombrie 2019

a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei,

a reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii,

aceasta avînd la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor

judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită, iar apelantul nu a

prezentat probe suplimentare în vederea demonstrării netemeiniciei concluziilor

invocate de prima instanță în hotărârea motivată.

Totodată, după cum rezultă din probatoriul cauzei, pîrîtul a respectat întocmai

și cu strictețe prevederile Legii cu privire la petiționare, oferindu-i reclamantului

Sergiu Sloninov un răspuns în interiorul termenului legal, cu o explicație deplină

și detaliată la toate solicitările expuse în petiția sa. Iar acel fapt că apelantul nu

este de acord cu conținutul răspunsului nu poate servi temei de anulare a acestuia.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul apelantului precum că prima instanța nu a

dat răspuns la pretențiile formulate de reclamant prin cererea de chemare în judecată,

nu a luat în calcul probele din dosar și că instanța de fond ar fi acceptat doar

motivele/probele invocate de reprezentantul pârâților/intimaților. Or, analizând actul

judecătoresc contestat, instanța de apel a stabilit că, la emiterea hotărârii, instanța de

fond s-a condus de principiile procedurii de contencios administrativ, apreciind

materialele anexate la dosar cu respectarea normelor legale în vigoare, nefiind

constatate careva încălcări care ar duce la casarea hotărârii.

Nu a fost reținut nici argumentul apelantului, potrivit căruia instanța de fond

urma să stabilească dacă Inspectoratul Național de Patrulare a fost competent să

soluționeze plângerea reclamantului în partea în care acesta a solicitat tragerea la

răspunderea penală sau avea obligația să transmită dosarul/actele după competență.

Or, prima instanța corect a invocat că conținutul răspunsului oferit în termenul legal

la cererea privind tragerea la răspundere a persoanelor vinovate, depusă de Sergiu

Sloninov, nu poate fi pus în discuție, deoarece reclamantul nu poate să pretindă

de la autoritatea pîrîtă un anumit răspuns conform propriei sale formulări, iar stabilirea

răspunsului, în cazul dat a examinării plîngerii privind pretinsele acțiuni ale angajaților

Inspectoratului Național de Patrulare - Vasile Profire și Sorin Sluhinschi, este atribuția

exclusivă a pîrîtului.

2

La 07 noiembrie 2020, Sergiu Sloninov a declarat recurs împotriva deciziei din

21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 11 ianuarie 2021, Sergiu Sloninov a prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o arbitrară, netemeinică, ilegală și pasibilă de a fi casată cu admiterea

cerințelor recurentului, prin faptul că instanța de apel nu s-a expus în general pe

argumentele invocate de apelantul recurent prin prisma circumstanțelor de drept și de

fapt, or, până în prezent, consideră recurentul, nu există o apreciere juridică asupra

acțiunilor administrative ale autorităților pârâte.

Astfel, conchide recurentul, soluția instanței de apel este una abuzivă , după

bunul plac, dar nu după intima convingere, cu încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor stabilite în art. 130, 386 alin. (1) lit. b) Cod procedură civilă,

coroborat cu art. 240 alin. (1 ) lit. c) Cod administrativ, cu aprecierea arbitrară a

probelor, ceea ce a dus la adoptarea unei decizii în contradicție cu circumstanțele

cauzei.

Recurentul mai invocă prevederile art. 432 alin. (3) lit. a) Cod procedură civilă

drept temei al cererii sale de recurs, cauza fiind judecată de un judecător care nu avea

dreptul să participe la judecarea ei, din motiv că acesta nu ar fi participat la cursurile

de pregătire/reciclare legate de implementarea Codului nr. 116 din 19 iulie 2018.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 octombrie 2020, fiind

notificată recurentului în data de 14 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin mesajul

electronic al recurentului, ce confirmă recepționarea (f.d.20, vol. II). Astfel, recursul

depus la 07 noiembrie 2020 și motivarea acestuia din 11 ianuarie 2021 sînt în termen.

La 19 ianuarie 2021, în adresa intimaților Ministerului Afacerilor Interne,

Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare, a

persoanelor terțe agenții constatatori Profire Vasile și Sluhinschi Sorin, a fost expediată

copia recursului declarat de Sergiu Sloninov, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței.

Prin referința din 27 ianuarie 2021, reprezentantul Inspectoratului General al

Poliției și al Inspectoratului Național de Securitate Publică a solicitat declararea

recursului ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Sergiu Sloninov, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

3

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care, pe cale

de consecință, nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

4

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Sergiu Sloninov.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Sergiu Sloninov se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

5