3ra-187/21 — constatarea incalcarii, anularea scrisorii, atragerea la raspundere a persoanelor vinovate in abuzurile comise si incasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-187/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Bostan, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 07 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Sergiu Sloninov, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Sergiu Sloninov împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare, persoane terțe agenții constatatori Profire Vasile și Sluhinschi Sorin, privind constatarea încălcării normelor materiale și procedurale la examinarea plângerii, anularea scrisorii Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției, obligarea pârâților de a atrage la răspundere persoanele vinovate în abuzurile comise și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La data de 05 iunie 2018, Sergiu Sloninov a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, a Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare, persoane terțe agenții constatatori Profire Vasile și Sluhinschi Sorin, privind constatarea încălcării de către pîrîți a normelor materiale și procedurale la examinarea plângerii, anularea scrisorii,

obligarea pârâților de a atrage la răspundere persoanele vinovate în abuzurile comise și încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la data de xxxxxxxxxxxxxx, a fost implicat într-un incident cu doi angajați ai Inspectoratului Național de Poliție, mașina poliției de patrulare MAI 9721, care, abuzând de uniformă și poziția lor, au comis un șir de abateri, pentru care ar fi pasibili de răspundere penală. Reieșind din cele descrise mai sus, a depus, la 08 mai 2018, la Ministerul Afacerilor Interne, iar la data de 10 mai 2018 la Procuratura Generală și Inspectoratul General al Poliției, plîngere, prin care a solicitat tragerea la răspundere a persoanelor vinovate în abuzurile comise.

La data de 04 iunie 2018, a primit scrisoarea Inspectoratului Național al Poliției nr. XXXXXXXXXXXXXdin 23 mai 2018, care este una abuzivă și care de fapt nu examinează pe fond plângerea depusă și care denotă examinarea superficială, cu tentă de protecționism. 1 Reclamantul a solicitat constatarea încălcării de către pârâți a normelor materiale și procedurale la examinarea plângerii adresate, anularea scrisorii Inspectoratului Național al Poliției nr. XXXXXXXXXXXXX din 23 mai 2018, încasarea în mod solidar de la pârâți, în beneficiul său, a daunei morale în mărime de 50 000 lei, obligarea pîrîților la tragerea la răspundere a persoanelor vinovate în abuzurile comise. Prin hotărârea din 18 octombrie 2019 Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Sergiu Sloninov a fost respinsă drept neîntemeiată (f.d.

163, vol. I). La 18 noiembrie 2019, în termenul prevăzut de art. 232 Cod administrativ, Sergiu Sloninov a depus, prin intermediul poștei electronice, apel preliminar împotriva hotărîrii din 18 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La 04 aprilie 2020, Sergiu Sloninov a depus apel motivat împotriva hotărârii din 18 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2020, a fost respinsă cererea de apel declarată de Sergiu Sloninov împotriva hotărârii din 18 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii, aceasta avînd la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită, iar apelantul nu a prezentat probe suplimentare în vederea demonstrării netemeiniciei concluziilor invocate de prima instanță în hotărârea motivată. Totodată, după cum rezultă din probatoriul cauzei, pîrîtul a respectat întocmai și cu strictețe prevederile Legii cu privire la petiționare, oferindu-i reclamantului Sergiu Sloninov un răspuns în interiorul termenului legal, cu o explicație deplină și detaliată la toate solicitările expuse în petiția sa.

Iar acel fapt că apelantul nu este de acord cu conținutul răspunsului nu poate servi temei de anulare a acestuia. Instanța de apel a apreciat critic argumentul apelantului precum că prima instanța nu a dat răspuns la pretențiile formulate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, nu a luat în calcul probele din dosar și că instanța de fond ar fi acceptat doar motivele/probele invocate de reprezentantul pârâților/intimaților. Or, analizând actul judecătoresc contestat, instanța de apel a stabilit că, la emiterea hotărârii, instanța de fond s-a condus de principiile procedurii de contencios administrativ, apreciind materialele anexate la dosar cu respectarea normelor legale în vigoare, nefiind constatate careva încălcări care ar duce la casarea hotărârii.

Nu a fost reținut nici argumentul apelantului, potrivit căruia instanța de fond urma să stabilească dacă Inspectoratul Național de Patrulare a fost competent să soluționeze plângerea reclamantului în partea în care acesta a solicitat tragerea la răspunderea penală sau avea obligația să transmită dosarul/actele după competență. Or, prima instanța corect a invocat că conținutul răspunsului oferit în termenul legal la cererea privind tragerea la răspundere a persoanelor vinovate, depusă de Sergiu Sloninov, nu poate fi pus în discuție, deoarece reclamantul nu poate să pretindă de la autoritatea pîrîtă un anumit răspuns conform propriei sale formulări, iar stabilirea răspunsului, în cazul dat a examinării plîngerii privind pretinsele acțiuni ale angajaților Inspectoratului Național de Patrulare - Vasile Profire și Sorin Sluhinschi, este atribuția exclusivă a pîrîtului.

2 La 07 noiembrie 2020, Sergiu Sloninov a declarat recurs împotriva deciziei din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. La 11 ianuarie 2021, Sergiu Sloninov a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o arbitrară, netemeinică, ilegală și pasibilă de a fi casată cu admiterea cerințelor recurentului, prin faptul că instanța de apel nu s-a expus în general pe argumentele invocate de apelantul recurent prin prisma circumstanțelor de drept și de fapt, or, până în prezent, consideră recurentul, nu există o apreciere juridică asupra acțiunilor administrative ale autorităților pârâte.

Astfel, conchide recurentul, soluția instanței de apel este una abuzivă , după bunul plac, dar nu după intima convingere, cu încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor stabilite în art. 130, 386 alin. (1) lit. b) Cod procedură civilă, coroborat cu art. 240 alin. (1 ) lit. c) Cod administrativ, cu aprecierea arbitrară a probelor, ceea ce a dus la adoptarea unei decizii în contradicție cu circumstanțele cauzei. Recurentul mai invocă prevederile art. 432 alin. (3) lit. a) Cod procedură civilă drept temei al cererii sale de recurs, cauza fiind judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei, din motiv că acesta nu ar fi participat la cursurile de pregătire/reciclare legate de implementarea Codului nr. 116 din 19 iulie 2018. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 octombrie 2020, fiind notificată recurentului în data de 14 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin mesajul electronic al recurentului, ce confirmă recepționarea (f.d.20, vol. II).

Astfel, recursul depus la 07 noiembrie 2020 și motivarea acestuia din 11 ianuarie 2021 sînt în termen. La 19 ianuarie 2021, în adresa intimaților Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare, a persoanelor terțe agenții constatatori Profire Vasile și Sluhinschi Sorin, a fost expediată copia recursului declarat de Sergiu Sloninov, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Prin referința din 27 ianuarie 2021, reprezentantul Inspectoratului General al Poliției și al Inspectoratului Național de Securitate Publică a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Sergiu Sloninov, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul 3 se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care, pe cale de consecință, nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform 4 jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Sergiu Sloninov. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Sergiu Sloninov se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 5