3ra-1537/18 — incalcarea dreptului la petitionare, repararea prejudiciului cauzat

3ra-1537/18 — incalcarea dreptului la petitionare, repararea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1537/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

21 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul Național de

Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Căpățînă

împotriva Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la încălcarea dreptului de petiționare și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 29 aprilie 2017, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.6), Ion Căpățînă a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Național de Patrulare

al Inspectoratului General al Poliției al MAI solicitând constatarea faptului de

nesoluționare în termen a plângerii și cerințelor depuse la 10 martie 2017 Șefului

Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al MAI

prin care a solicitat tragerea la răspundere conform legislației în vigoare a

colaboratorilor Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al

Poliției al MAI pentru acțiunile lor de serviciu neadecvate și să i se elibereze copia

procesului-verbal cu privire la contravenție din 08 martie 2017, întocmit de către

echipajul Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției

în baza sesizării sale prin intermediul serviciului operativ 902 al MAI, obligarea

reprezentantului Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al

Poliției al MAI să întreprindă toate măsurile de rigoare conform legii în vigoare

pentru examinarea și soluționarea plângerii depuse la 10 martie 2017 și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 08 martie 2017, aproximativ

la ora 19:49 a apelat serviciul operativ 902 și a solicitat implicarea organelor de drept

cu tragerea la răspundere a conducătorului mijlocului de transport cu numerele de

înmatriculare CHH 249, care a pătruns pe teritoriul curții comune din str. V.

Alecsandri, nr. 14, mun. Chișinău, încălcând cerințele Regulamentului Circulației

Rutiere și a parcat automobilul haotic, îngrădind și blocând accesul în ograda

1

proprie. În rezultatul acțiunilor neadecvate ale colaboratorilor de poliție, la 10 martie

2017 a depus o plângere, concomitent solicitând să-i fie eliberată o copie a

procesului verbal cu privire la contravenție din 08 martie 2017, întocmit de către

colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al

Poliției al MAI. Până la adresarea în instanța de judecată, nu a primit nici un răspuns

conform art. 14 al Legii contenciosului administrativ.

La 11 octombrie 2017, reclamantul a depus o cerere de concretizare solicitând

constatarea nesoluționării corespunzătoare și în termenii stabiliți a plângerii depuse

la 10 martie 2017 către Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General

al Poliției al MAI prin care a solicitat tragerea la răspundere conform legislației în

vigoare a colaboratorilor Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului

General al Poliției al MAI pentru acțiunile lor de serviciu neadecvate și să i se

elibereze copia procesului-verbal cu privire la contravenție din 08 martie 2017,

întocmit de către echipajul Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului

General al Poliției în baza sesizării sale prin intermediul serviciului operativ 902 al

MAI, obligarea reprezentantului Inspectoratului Național de Patrulare al

Inspectoratului General al Poliției al MAI să întreprindă toate măsurile de rigoare

conform legii în vigoare pentru examinarea și soluționarea plângerii depuse la 10

martie 2017, încasarea prejudiciului moral în mărime de 2000 de lei cauzat prin

nesoluționarea corespunzătoare și în termenii stabiliți a plângerii depuse la 10 martie

2017, care prin acțiunile și inacțiunile necorespunzătoare nu a întreprins toate

măsurile legale pentru apărarea onoarei și demnității sale.

Suplimentar la cele indicate în cererea inițială, reclamantul a invocat că după

ce a depus o cerere de a lua cunoștință cu materialul acumulat în baza plângerii, a

constatat că plângerea a fost examinată superficial și nu au fost verificate toate

obiecțiile și pretențiile expuse atât în plângerea din 10 martie 2017, cât și în

explicațiile sale.

Deși, au întocmit proces-verbal cu privire la contravenție, au avut un

comportament neadecvat și inadmisibil, l-au înjosit în prezența contravenientului,

prin ce i-au și cauzat daune morale. Prin acțiunile și inacțiunile reprezentantului

pârâtului care nu a întreprins toate măsurile legale privind constatarea tuturor

circumstanțelor pentru tragerea la răspundere conform legislației a persoanelor

vinovate de neexercitarea atribuțiilor corespunzător, nu i-a fost asigurată apărarea

drepturilor și libertăților legitime, nu a fost asigurată ordinea publică, precum și

prevenirea pe viitor a altor contravenții. La fel, i-a fost lezată onoarea și demnitatea

de către colaboratorii pârâtului.

Prin hotărârea din 10 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ion Căpățînă și s-a

constatat nesoluționarea corespunzătoare și în termenii stabiliți a plângerii depuse la

10 martie 2017 în adresa Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului

General al Poliției al MAI prin care a solicitat tragerea la răspundere, conform

legislației în vigoare, a colaboratorilor Inspectoratului Național de Patrulare pentru

acțiunile de serviciu neadecvate și să i se elibereze copia procesului-verbal cu privire

la contravenție din 08 martie 2017, întocmit de echipajul Inspectoratului Național de

Patrulare în baza sesizării lui Ion Căpățînă, prin intermediul serviciului operativ 902

al MAI; s-a obligat Inspectoratul Național de Patrulare să soluționeze petiția depusă

2

de Ion Căpățînă la 10 martie 2017. Totodată, s-a indicat că hotărârea în partea

obligării Inspectoratului Național de Patrulare să soluționeze petiția depusă de Ion

Căpățînă la 10 martie 2017, nu se pune în executare, în legătură cu satisfacerea

pretențiilor de către pârât pe acest capăt de cerere; s-a încasat de la Inspectoratul

Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Ion

Căpățînă suma de 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral; în rest pretențiile

reclamantului privind repararea prejudiciului au fost respinse ca nefondate.

Prin decizia din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-au respins apelurile

declarate de Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției

al MAI și Ion Căpățînă și s-a menținut hotărârea din 10 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat cu certitudine că petiționarul

Ion Căpățînă nu a primit răspuns la petiția înaintată în adresa Inspectoratului

Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al MAI nr. C-123/17 din

10 martie 2017, deoarece autoritatea sesizată nu a făcut dovada expedierii în adresa

solicitantului a răspunsului la petiția sa conform art. 24 alin. (3) din Legea

contenciosului administrativ. Astfel, a fost lezat în dreptul său garantat prin art. 11

lit. e) din Legea cu privire la petiționare referitor la primirea răspunsului în scris,

oral sau în formă electronică despre rezultatele examinării și/sau înștiințarea despre

remiterea petiției organului sau persoanei oficiale, de competența căreia ține

soluționarea chestiunilor abordate.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă soluția instanței de

fond privind refuzul scoaterii cererii de chemare în judecată de pe rol, deoarece nu

este necesară respectarea procedurii prealabile în cazul în care autoritatea publică nu

a soluționat în termenul stabilit de lege petiția solicitantului sau a refuzat primirea

ei, precum și în cazurile expres prevăzute de lege. În speță, autoritatea nu l-a

informat pe Ion Căpățînă despre soluția adoptată la petiția din 10 martie 2017. Drept

consecință, partea ce se considera lezată prin asemenea inacțiune, era în drept să

sesizeze direct instanța de judecată, fără a mai exercita calea prealabilă,

extrajudiciară de soluționare a litigiului.

La fel, instanța de apel a reținut ca fiind corectă soluției primei instanțe în partea

argumentelor autorității precum că petiționarul nu poate beneficia de informația

privind modul de examinare a cauzei contravenționale în privința conducătorului

mijlocului de transport de model „Nissan” cu număr de înmatriculare CHH 249.

Motivul invocat în acest sens fiind faptul că petiționarul Ion Căpățînă nu este subiect

al raportului juridic respectiv și nu există consimțământul contravenientului privind

furnizarea informației care este cu caracter personal. Or, autoritatea nu l-a informat

pe petiționarul despre modul de examinare a petiției acestuia, înregistrată le sediul

Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al MAI în

data de 10 martie 2017. Astfel, este corectă concluzia instanței de fond conform

căreia petiționarul are dreptul de a cere, iar autoritatea are obligația de a oferi răspuns

la petiția depusă, deoarece anume solicitantul informației a sesizat poliția și a

solicitat implicarea organelor de drept privind examinarea unui caz de încălcare a

legislației contravenționale. Respectiv, solicitarea lui Ion Căpățînă, ca membru al

unei societăți civile democratice, nu este altceva decât informarea sa despre soluția

3

agenților constatatori asupra unei situații, în care el pretinde că i-au fost lezate

anumite drepturi.

Referitor la prejudiciul moral, instanța de apel a relevant că instanța de fond

corect a concluzionat despre necesitatea încasării acestui prejudiciu, deoarece el a

fost cauzat și corect a fost stabilit cuantumul acestuia rezultând din modul de

acționare a autorității, litigiului propriu zis și consecințelor survenite.

La 21 septembrie 2018, Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului

General al Poliției al MAI a declarat recurs împotriva deciziei din 07 iunie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și

emiterea unei hotărâri noi de respingere a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat în mod

eronat normele de drept material, a aplicat analogia legii sau dreptului și au fost

aplicate și încălcate normele de drept procedural.

Recurentul a opinat că la examinarea cauzei nu au fost elucidate pe deplin

circumstanțele ce au importanță pentru judecarea cauzei în fond, concluziile

instanțelor de judecată și soluția privind temeinicia parțială a acțiunii, sunt incorecte,

ceea ce rezultă din aprecierea incorectă a materialului probator în raport cu

prevederile legii aplicabile raportului juridic în litigiu.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 07 iunie 2018, iar Inspectoratul

Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al MAI a declarat recurs

la 21 septembrie 2018.

Materialele cauzei atestă expedierea deciziei contestate participanților la proces

la 02 august 2018, prin intermediul poștei electronice, conform scrisorii de însoțire

(f.d. 98). Astfel, recursul declarat la 21 septembrie 2018 este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Inspectoratul Național de

Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al MAI, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

4

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inspectoratul Național de

Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al MAI, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Inspectoratul Național de Patrulare al

Inspectoratului General al Poliției al MAI.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

5

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Inspectoratul Național de

Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne

împotriva deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

6