3ra-313/19 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea funrizarii informatiei, repararea prejudiciului moral

3ra-313/19 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea funrizarii informatiei, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-313/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: L.Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, M. Moraru, A. Panov)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul Național de

Patrulare a Inspectoratului General al Poliției,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Serghei Cojocari împotriva Inspectoratului Național de Patrulare a

Inspectoratului General al Poliției cu privire la constatarea încălcării dreptului de

acces la informație, anularea răspunsului, obligarea furnizării informației, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Inspectoratul Național de Patrulare a

Inspectoratului General al Poliției și a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 18 iulie 2018,

c o n s t a t ă:

La 19 iunie 2018, Serghei Cojocari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului General al Poliției

cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, anularea

răspunsului, obligarea furnizării informației, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că la 23

februarie 2018 s-a adresat Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului

General al Poliției cu plângere privind acțiunile ilegale comise de către angajatul

Plutonului Șoldănești Rezina al Inspectoratului Național de Patrulare, Ruslan

Capusteanschi la 20 februarie 2018.

Serghei Cojocari a menționat că prin răspunsul nr. INP/1C-48/18 din 19

martie 2018 i-a fost comunicat că petițiile din 26 februarie 2018 și 5 martie 2018

cu privire la pretinsele abateri admise de angajatul Poliției, Ruslan Capusteanschi

au fost examinate și a fost informat că în timpul controlului, dânsul nu deținea

certificatul de competență profesională, fapt ce constituie o contravenție prevăzută

de art. 197 alin. (7) Cod contravențional. Totodată, procesul-verbal cu privire la

1

contravenție a fost remis organului competent, ANTA, pentru a decide asupra

acestui caz.

Astfel, la 27 martie 2018 s-a adresat Inspectoratului Național de Patrulare a

Inspectoratului General al Poliției cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea

răspunsului nr. INP/1C-48/18 din 19 martie 2018 și examinarea plângerii adresate

la 23 februarie 2018, în vederea inițierii unei proceduri disciplinare.

Prin răspunsul Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului General

al Poliției nr. INP/1C- 67/18 din 11 aprilie 2018, a fost informat că nu a furnizat

anumite informații sau dovezi care ar demonstra acțiunile pretinse a fi ilegale ale

angajatului Poliției, Ruslan Capusteanschi.

Ulterior, la 18 aprilie 2018 s-a adresat Inspectoratului Național de Patrulare a

Inspectoratului General al Poliției cu cerere privind furnizarea informației,

solicitând expedierea materialelor acumulate referitor la acțiunile ilegale ale

angajatului Poliției, Ruslan Capusteanschi și eliberarea deciziei adoptate asupra

plângerii cu privire la acțiunile ilegale ale angajatului Poliției, Ruslan

Capusteanschi.

Reclamantul a relatat că prin răspunsul Inspectoratului Național de Patrulare a

Inspectoratului General al Poliției nr. INP/1-C-83/18 din 21 mai 2018, pârâtul a

indicat că procesele-verbale și actele (rapoartele) întocmite în baza controlului

efectuat, constituie acte preparatorii, iar potrivit scrisorii înregistrate cu nr. INP C-

48/18 din 19 martie 2018 a fost informat că în caz de dezacord cu decizia primită,

în temeiul art. 16 al Legii cu privire la petiționare, nu este lipsit de dreptul de a

depune cerere de chemare în judecată în instanța de contencios administrativ.

A considerat că prin refuzul de a-i furniza informația solicitată, Inspectoratul

Național de Patrulare a Inspectoratului General al Poliției i-a îngrădit neîntemeiat

dreptul de acces la informație, fapt pentru care a fost prejudiciat moral.

Serghei Cojocari a solicitat constatarea faptului încălcării de Inspectoratul

Național de Patrulare a Inspectoratului General al Poliției a dreptului de acces la

informație, anularea răspunsului INP/1-C-83/18 din 21 mai 2018, obligarea

Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului General al Poliției de a

furniza informația solicitată prin cererea din 18 aprilie 2018, și anume, copiile

autentificate ale materialelor acumulate de pârât cu privire la acțiunile ilegale ale

angajatului Poliției și copia autentificată a deciziei adoptate pe marginea plângerii

depuse împotriva acestor acțiuni ilegale, repararea prejudiciul moral în mărime de

500 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 230 de lei.

Prin hotărârea din 18 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de către Serghei Cojocari a fost admisă

parțial.

A fost constatată încălcarea de Inspectoratul Național de Patrulare al

Inspectoratului General al Poliției a dreptului de acces la informație a lui Serghei

Cojocari.

A fost anulat răspunsul Inspectoratului Național de Patrulare al

Inspectoratului General al Poliției nr. INP/1-C-83/18 din 21 mai 2018.

A fost obligat Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General al

Poliției să furnizeze informația solicitată prin cererea din 18 aprilie 2018.

2

S-a încasat de la Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General

al Poliției în beneficiul lui Serghei Cojocari prejudiciul moral în mărime de 500 de

lei.

A fost respinsă pretenția lui Serghei Cojocari cu privire la compensarea

cheltuielilor de judecată.

La 19 februarie 2018, Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului

General al Poliției a declarat apel împotriva hotărârii din 18 iulie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General al

Poliției și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 18

iulie 2018.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile art. 10,

11 alin. (1) lit. l), 16 alin. (1), 21 alin. (1), 23 alin. (1) și 24 ale Legii privind

accesul la informație și art. 1422 alin. 1), (2) Cod civil.

În această ordine de idei, Colegiul a reținut în baza normelor de drept citate că

răspunsul Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului General de Poliție

nr. INP/1-C-83/18 din 21 mai 2018 nu conține informația solicitată de Serghei

Cojocari prin cererea din 18 aprilie 2018, nu răspunde la cele două întrebări

adresate și nu conține esența informației solicitate.

Astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță temeinic și justificat a

conchis că pretențiile lui Serghei Cojocari cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces la informație și anularea răspunsului nr. INP/1-C-83/18 din 21

mai 2018 cu privire la obligarea furnizării informației solicitate prin cererea din 18

aprilie 2018, sunt întemeiate și urmează a fi admise.

Or, Serghei Cojocari prin plângerea din 22 februarie 2018 s-a expus asupra

acțiunilor angajatului Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului

General de Poliție și a invocat dezacordul cu acestea. (f.d. 6, 27-28)

Mai mult, Curtea de Apel Chișinău a evidențiat că prin cererea din 18 aprilie

2018 (f.d. 13), Serghei Cojocari a solicitat eliberarea materialelor acumulate în

cadrul anchetei de serviciu, însă Inspectoratul Național de Patrulare a

Inspectoratului General de Poliție în răspunsurile anterioare nu a furnizat lui

Serghei Cojocari materialele solicitate, deși la referința depusă în prima instanță a

anexat înscrisurile emise la cererile adresate anterior. (f.d. 23, 25-26, 32-33, 43-44)

Prin urmare, Colegiul instanței de apel a concluzionat că se respinge alegația

Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului General de Poliție precum

că solicitarea lui Serghei Cojocari nu cuprinde date suficiente pentru identificarea

informației conform art. 12 alin. (2) al Legii privind accesul la informație, or, prin

răspunsul din 21 mai 2018 Inspectoratul Național de Patrulare a Inspectoratului

General de Poliție a recunoscut că la efectuarea controlului, au fost întocmite

procese-verbale și acte (rapoarte), însă acestea constituie acte preparatorii. (f.d. 14)

La fel, Curtea de Apel Chișinău a considerat necesar de a remarca că prima

instanță corect a constatat că Inspectoratul Național de Patrulare a Inspectoratului

General de Poliție a încălcat dreptul lui Serghei Cojocari de acces la informație și

la examinarea în termenul stabilit de lege a cererii din 18 aprilie 2018, iar prin

urmare a obligat pârâtul să furnizeze informația solicitată prin cererea din 18

aprilie 2018, asigurând respectarea dreptului de acces la informație.

3

Cu referire la repararea prejudiciului moral, instanța de apel a punctat că

instanța de fond întemeiat a încasat de la Inspectoratul Național de Patrulare a

Inspectoratului General de Poliție în beneficiul lui Serghei Cojocari suma de 500

de lei.

La 28 ianuarie 2019, Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului

General al Poliției a declarat recurs împotriva deciziei din 15 noiembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

deoarece în mod evaziv nu s-a dat o apreciere argumentului invocat cu privire la

faptul că hotărârea primei instanțe conține concluzii contradictorii.

Recurentul, a reiterat motivele de fapt și de drept invocate în cererea de apel.

La fel, a considerat oportun de notat că la examinarea prezentei cauzei civile,

instanțele de judecată nu au luat în considerare că solicitările intimatului privind

accesul la informație au fost neclare și nu au putut fi identificate, or, conform art.

12 alin. (2) al Legii privind accesul la informație, cererea scrisă va conține detalii

suficiente și concludente pentru identificarea informației solicitate (a unei părți sau

a unor părți ale acesteia), modalitatea acceptabilă de primire a informației solicitate

și datele de identificare ale solicitantului.

A solicitat recurentul, admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii

de chemare în judecată.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare

până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor

aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs

a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiu aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a

recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) Cod administrativ, adică

conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

4

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 noiembrie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 28 ianuarie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Inspectoratul Național de

Patrulare al Inspectoratului General al Poliției în raport cu materialele cauzei

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inspectoratul Național de

Patrulare al Inspectoratului General al Poliției nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

5

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Inspectoratul Național de Patrulare al

Inspectoratului General al Poliției.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) Cod administrativ și art.

270 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului

General al Poliției, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

6