3ra-328/20 — constatarea incalcarii termenului de prezentare a informatiilor oficiale, obligarea prezentarii informatiilor si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii termenului de prezentare a informatiilor oficiale, obligarea prezentarii informatiilor si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-328/20 — constatarea incalcarii termenului de prezentare a informatiilor oficiale, obligarea prezentarii informatiilor si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-328/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Cazacliu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)
Î N C H E I E R E
4 martie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nina Vascan
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul Național de
Patrulare al Inspectoratului General al Poliției,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Scutaru Liviu împotriva Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului
General al Poliției cu privire la constatarea încălcării termenului de prezentare a
informațiilor oficiale, obligarea prezentării informațiilor și repararea prejudiciului
moral,
împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost casată parțial hotărârea din 10 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani și emisă în partea casată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă
parțial,
c o n s t a t ă:
La 20 iunie 2018, Scutaru Liviu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului Național de Patrulare al IGP cu privire la constatarea
încălcării termenului de prezentare a informațiilor oficiale, obligarea prezentării
informațiilor și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat la data de 28 mai 2018, prin intermediul
cancelariei Inspectoratului Național de Patrulare al IGP, a depus cerere de furnizare
a informațiilor oficiale, prin care a solicitat: informarea în scris despre faptul dacă
angajatul Vasile Medinschi cod personal nr. xxxxx a efectuat sau nu filmări sau poze
la constatarea contravenției din data de 9 mai 2018, proces-verbal Seria și nr. MAI04
311792, eliberarea materialului foto/video acumulat de către angajatul
Vasile Medinschi cod personal nr. xxxxx efectuat la întocmirea procesului-verbal
seria și nr. MAI04 311792 din 9 mai 2018, eliberarea unei copii certificate de pe fișa
de parcurs a patrulei Inspectoratului Național de Patrulare al IGP din care făcea parte
agentul Vasile Medinschi cod personal nr. xxxxx din 9 mai 2018 ora 21:46.
A menționat că potrivit dispozițiilor legale, Inspectoratul Național de Patrulare
urma să elibereze răspuns la cererea de acces la informație până la data de 18 iunie
2018, adică în termen de 15 zile lucrătoare, însă, contrar prevederilor legale, pârâtul
nu a eliberat informația solicitată până la data depunerii acțiunii.
1
A explicat că cerințele sale sunt generate ca urmare a întocmirii pe numele său,
la data de 9 mai 2018, a procesului-verbal cu privire la contravenție seria și
nr. MAI04 311792.
În acest context, a afirmat că prin neeliberarea informației solicitate poate fi
sancționat contravențional, fiindu-i îngrădit dreptul de a proba ilegalitățile comise
de către agentul constatator la întocmirea procesului-verbal cu privire la
contravenție.
A invocat că este îndreptățit la repararea prejudiciului moral cauzat prin
neeliberarea informației solicitate, or prin neeliberarea informațiilor solicitate i-au
fost cauzate suferințe de ordin psihic, manifestate prin stări de frustrare, disperare,
disconfort cauzat de tergiversarea eliberării informației.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 10, 11, 13, 16 din Legea
privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, art. 22, 25, 26 din Legea
contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, și a Legii cu privire la
petiționare nr. 190 din 19 iulie 1994.
A solicitat constatarea încălcării termenului legal de prezentare de către pârât a
informațiilor oficiale, obligarea Inspectoratului Național de Patrulare al IGP să
prezinte următoarele informații – informarea în scris dacă angajatul Vasile
Medinschi, cod personal nr. xxxxx, a efectuat sau nu filmări sau poze la constatarea
contravenției din 9 mai 2018, procesul-verbal cu privire la contravenție seria și nr.
MAI04 311792, iar dacă da, atunci să-i fie eliberat materialul foto/video acumulat
de către angajatul Vasile Medinschi, cod personal nr. xxxxx, eliberarea unei copii
certificate de pe fișa de parcurs a patrulei Inspectoratului Național de Patrulare al
IGP din care făcea parte agentul Vasile Medinschi, cod personal nr. xxxxx din 9 mai
2018, ora 21:46 și repararea prejudiciului moral în mărime de 2 000 lei.
Prin hotărârea din 10 septembrie 2019, a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Scutaru Liviu. A fost
constatată încălcarea de către Inspectoratul Național de Patrulare al IGP a termenului
de prezentare a informației pe marginea cererii din 28 mai 2018. A fost obligat
Inspectoratul Național de Patrulare al IGP să prezinte lui Scutaru Liviu informația
solicitată în cererea din 28 mai 2018 și anume, dacă de către Inspectoratul Național
de Patrulare al IGP au fost efectuate înregistrări fotografice sau video la constatarea
contravenției din data de 9 mai 2018, proces-verbal nr. MAI04 311792, cu
înmânarea reclamantului Scutaru Liviu a înregistrărilor în cauză. În rest, pretențiile
au fost respinse ca neîntemeiate.
La 11 septembrie 2019, Scutaru Liviu, reprezentat de avocatul Eremia Igor a
declarat apel împotriva hotărârii din 10 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani.
La 11 septembrie 2019, Inspectoratul Național de Patrulare al IGP a declarat
apel împotriva hotărârii din 10 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani.
Prin decizia din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată
parțial hotărârii din 10 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în
partea respingerii pretenției privind despăgubirea morală și în această parte a fost
adoptată o nouă hotărâre prin care pretenția lui Scutaru Liviu cu privire la repararea
prejudiciului moral a fost admisă parțial. A fost încasat din contul Inspectoratului
2
Național de Patrulare al IGP în beneficiul lui Scutaru Liviu dauna morală în sumă
de 200 lei, iar în rest pretențiile cu privire la repararea prejudiciului moral au fost
respinse.
În susținerea concluziei care a format convingerea admiterii parțiale a acțiunii
instanța de apel a reținut prevederile art. 5, 6, 7, 11 alin. (1) pct. 2)-4), 16, 23 din
Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, considerând întemeiate
pretențiile lui Scutaru Liviu precum și soluția primei instanțe cu privire la
constatarea încălcării termenului de furnizare a informației și obligarea
Inspectoratului Național de Patrulare să furnizeze informația cu privire la faptul
dacă, de către Inspectoratul Național de Patrulare al IGP au fost efectuate înregistrări
fotografice sau video la constatarea contravenției din data de 9 mai 2018, proces-
verbal nr. MAI04 311792.
La fel, instanța de apel, a găsit justificată și soluția respingerii cerinței lui
Scutaru Liviu cu privire la obligarea Inspectoratului Național de Patrulare al IGP să-
i elibereze copia certificată de pe fișa de parcurs a patrulei din care a făcut parte
agentul constatator Vasile Medinschi, așa cum, reclamantul nu a prezentat un
argument plauzibil prin care să justifice necesitatea prezentării informației date.
Pe de altă parte, instanța de apel a apreciat drept întemeiată în parte pretenția
lui Scutaru Liviu cu privire la încasarea prejudiciului moral, iar soluția instanței de
fond în acest sens este una greșită, reținând prevederile art. 24 din Legea privind
accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, art. 1422, 1423 Cod civil care
reglementează aspecte ce țin de consecințele prejudicierii dreptului de acces la
informații, reparația prejudiciului moral și mărimea compensației pentru prejudiciu
moral.
Remarcând la caz că lui Scutaru Liviu i s-a adus atingere drepturilor personale
nepatrimoniale, în special dreptului de a fi informat, de a primi răspuns la cererea
făcută către autoritate, motiv pentru care a fost constatată existența indicilor a unui
disconfort moral, o neliniște, rezultată din antrenarea în acte și acțiuni contrare legii.
Astfel, în raport cu prejudiciul moral suportat și pretins de Scutaru Liviu,
instanța de apel a considerat că cerința reclamantului este întemeiată parțial cu
adjudecarea în contul reclamantului a sumei de 200 lei.
La 17 ianuarie 2020, Inspectoratul Național de Patrulare al IGP a depus recurs
împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și
hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate, fiind emise cu încălcarea
normelor de drept material și sunt pasibile de casare.
A declarat că cererea privind accesul la informației constituie un abuz de
drepturi din partea intimatului Scutaru Liviu, cu scopul de a se îmbogăți fără justa
cauză.
A considerat că prima instanță corect și argumentat s-a expus asupra cerinței
intimatului Scutaru Liviu referitor la solicitarea prejudiciului moral, însă instanța de
apel, interpretând eronat normele legislative și argumentele prezentate de
Inspectoratul Național de Patrulare al IGP a admis parțial capătul de cerere privind
repararea prejudiciului moral în mărime de 200 lei.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței
de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a
acțiunii ca fiind neîntemeiată.
3
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,
reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul
administrativ al Republicii Moldova.
În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în
vigoare la 1 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 noiembrie 2019.
Recurentul a recepționat decizia instanței de apel la data de 31 decembrie 2019,
fapt ce se confirmă prin avizul de recepție (f. d. 95).
Astfel recursul depus la data de 17 ianuarie 2020, este în termen.
La 31 ianuarie 2020, Scutaru Liviu, reprezentat de avocatul Eremia Igor a depus
referința prin care a invocat dezacordul cu cererea de recurs, considerând-o
neîntemeiată, iar decizia instanței de apel fiind una perfect legală.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din
aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma
prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de
contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului
administrativ.
Examinând temeiurile recursului depus de Inspectoratul Național de Patrulare
al IGP, în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
4
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul depus de Inspectoratul Național de Patrulare al IGP,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de
procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă
în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din
Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu
verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța
atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
5
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Inspectoratul Național de Patrulare al IGP.
În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270,
433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului
General al Poliției, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nina Vascan
Iurie Bejenaru
6