3ra-543/20 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie obligarea prezentarii informatiei, repararea prejudiciului moral

3ra-543/20 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie obligarea prezentarii informatiei, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-543/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

ÎNCHEIERE

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Tudorița Buza și Inspectoratul

Național de Patrulare a Inspectoratului General al Poliției,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Tudorița Buza împotriva Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului

General al Poliției, cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație,

obligarea prezentării informației, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Tudorița Buza, a fost admis apelul declarat de

Inspectoratul Național de Patrulare a Inspectoratului General al Poliției, a fost casată

parțial hotărârea din 05 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și în

această parte a fost emisă o nouă decizie prin care s-a declarat inadmisibilă cererea de

chemare în judecată depusă de Tudorița Buza împotriva Inspectoratului Național de

Patrulare a Inspectoratului General al Poliției, cu privire la repararea prejudiciului

moral, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută,

c o n s t a t ă:

La 02 mai 2019 Tudorița Buza, a depus cerere de chemare în judecată în ordinea

contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului Național de Patrulare a

Inspectoratului General al Poliției, cu privire la constatarea încălcării dreptului de

acces la informație, obligarea prezentării informației, repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta Tudorița Buza a indicat că la 04 aprilie 2019,

prin intermediul cancelariei Inspectoratului Național de Patrulare, a fost înregistrată

cererea lui Tudorița Buza, cu privire la eliberarea informației prin care a solicitat

prezentarea următoarelor informații: fotografiile efectuate de către angajatul

Inspectoratului Național de Patrulare, la întocmirea procesului-verbal nr. MAI04

610734 din 15 martie 2019 și menționat în procesul-verbal nominalizat supra la

secțiunea „Anexe”, copia certificată de pe buletinul metrologic al sistemului de

1

măsurare a vitezei Iskra-Video 11795 D; copia certificată de pe certificatul ce atestă

competența angajatului Inspectoratului Național de Patrulare, la utilizarea sistemului

de măsurare a vitezei Iskra - Video 11795 D; copia certificată de pe fișa de dislocare

din data de 15 martie 2019 din care făcea parte agentul Inspectoratului Național de

Patrulare. Actele menționate supra au fost solicitate din motiv că, în momentul

întocmirii procesului verbal cu privire la contravenție MAI04 610734 din 15 martie

2019, pe numele reclamantei, angajatul Inspectoratului național de patrulare, Sergiu

Moga, a refuzat nejustificat să le prezinte. Cererea solicitantului a fost înaintată în

temeiul art. art. 6, 10, 11, 16 al Legii nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la

informație, art. 425 Cod contravențional al Republicii Moldova, în scop de a prezenta

probe instanței de judecată, cât și pentru informarea proprie asupra circumstanțelor

cauzei.

Reclamanta Tudorița Buza a relatat că Inspectoratul Național de Patrulare, urma

să elibereze răspuns, la cererea solicitantului adresată la 04 aprilie 2019, până la data

de 25 aprilie 2019, adică în termen de 15 zile lucrătoare, potrivit art. 16 al Legii nr.

982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație.

Reclamanta a menționat că până la ziua înregistrării prin intermediul cancelariei

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a cererii de chemare în judecată, cererea sa cu

privire la eliberarea informației nu a fost satisfăcută și informația nu a fost eliberată.

Subliniază reclamanta că este extrem de important că prin neeliberarea informației

solicitate ea poate fi sancționată contravențional.

Reclamanta consideră că scopul Inspectoratului Național de Patrulare este

neeliberarea informației și limitarea posibilității demonstrării ilegalităților comise de

către agentul constatator la întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție.

Reclamanta a relatat că este îndreptățită pe deplin la repararea prejudiciului

moral cauzat prin neeliberarea răspunsului la cerere și a informației solicitate.

Repararea prejudiciului moral este determinat de suferințele psihice care au fost

suportate de solicitantă. Suferințele de ordin psihic sunt condiționate de starea de

frustrare, disperare, disconfort cauzat de tergiversarea eliberării informației legal

solicitate, aceste fapte creează o stare de tensiune internă permanentă, care în final

poate duce la apariția unor dereglări de sănătate, iar în cel mai rău caz apariția unor

boli psihice (Scordino vs Italia, 1998, CEDO-IV).

Reclamanta Tudorița Buza a indicat că scopul de bază al reparării prejudiciului

moral este de a acorda reclamantei o reparație echitabilă a prejudiciului suportat

(Selcuk și Asker vs Turcia). Prejudiciul moral se apreciază în dependență de forța

factorilor care au determinat apariția suferințelor psihice și a suferințelor morale.

Astfel, cu cât acești factori sunt mai puternici cu atât suferința este mai mare fiind

prezentă regula de proporționalitate directă dintre cauză și efect. Prin

neprofesionalismul de care a dat dovadă persoana responsabilă de satisfacerea cererii

solicitantei Tudorița Buza, aceasta riscă să fie trasă la răspundere contravențională

ilegal prin imposibilitatea probării poziției sale în ședința de judecată de examinare a

contestației sale, astfel, fiind încălcat principiul egalității armelor în proces prin

imposibilitatea prezentării a unor probe incontestabile, probe care într-un mod

tendențios nu sunt expediate solicitantului nici până în prezent de către Inspectoratul

Național de Patrulare, încălcându-se prevederile exhaustive ale Legii privind accesul

2

la informație. Prejudiciul moral suportat se atestă prin lezarea unui drept fundamental

garantat de Constituția Republicii Moldova la art. 34.

Astfel, prejudiciul moral cauzat nu urmează a fi demonstrat prin careva

certificate medicale, lezarea dreptului de a fi informat constituie o premisă de a

solicita repararea acestui drept, care desigur că poate fi evaluat prin echivalent bănesc.

Respectiv, unica soluție pentru consolidarea acestuia și restabilirii echității sociale

este de a-i fi reparat prejudiciul moral și eliberată informația solicitată. În consecință

reclamanta conchide că prejudiciul moral real cauzat prin frustrarea și neliniștea

permanentă îl estimează la suma de 1000 lei, care consideră că nu este una deloc

exagerată.

Reclamanta Tudorița Buza a solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării

termenului legal de prezentare de către pârât a informațiilor oficiale; încasarea

prejudiciului moral de la Inspectoratul Național de Patrulare în favoarea sa, pentru

încălcarea termenului legal de prezentare a informațiilor oficiale solicitate în sumă de

1000 lei, obligarea pârâtului la prezentarea următoarelor informații: fotografiile

efectuate de către angajatul Inspectoratului Național de Patrulare, la întocmirea

procesului-verbal nr. MAI04 610734 din 15 martie 2019 și menționat în procesul-

verbal nominalizat supra la secțiunea „Anexe”, copia certificată de pe buletinul

metrologic al sistemului de măsurare a vitezei Iskra-Video 11795 D; copia certificată

de pe certificatul ce atestă competența angajatului Inspectoratului Național de

Patrulare, la utilizarea sistemului de măsurare a vitezei Iskra - Video 11795 D; copia

certificată de pe fișa de dislocare din data de 15 martie 2019, din care făcea parte

agentul Inspectoratului Național de Patrulare.

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Tudorița Buza împotriva

Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului General al Poliției, cu privire

la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării

informației, repararea prejudiciului moral, s-a constatat încălcarea dreptului de acces

la informație a lui Tudorița Buza de către Inspectoratul Național de Patrulare,

informație solicitată prin cererea primei din 04 aprilie 2019, prin eliberarea acesteia

fără a fi semnată de persoana responsabilă, s-a obligat Inspectoratul Național de

Patrulare de a furniza lui Tudorița Buza informația solicitată prin cererea sa din

04 aprilie 2019, în modul prevăzut de Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind

accesul la informație, s-a încasat din contul Inspectoratului Național de Patrulare în

beneficiul lui Tudorița Buza cu titlu de prejudiciu moral suma de 200 lei, în rest,

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Tudorița Buza, a fost admis apelul declarat de Inspectoratul Național de

Patrulare a Inspectoratului General al Poliției, a fost casată parțial hotărârea din

05 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și în această parte a fost

emisă o nouă decizie prin care s-a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată

depusă de Tudorița Buza împotriva Inspectoratului Național de Patrulare a

Inspectoratului General al Poliției, cu privire la repararea prejudiciului moral, în rest

hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanțele judecătorești inferioare au constatat că la data

de la 04 aprilie 2019, Tudorița Buza a depus la Inspectoratul Național de Patrulare, în

3

temeiul art.6, 10, 11, 16 al Legii privind accesul la informație, o cerere prin care a

solicitat: Eliberarea fotografiilor efectuate de către angajatul INP- Sergiu Moga, la

întocmirea procesului-verbal nr. MAI04 610734 din 15 martie 2019 și menționat în

procesul-verbal nominalizat supra la secțiunea „Anexe"; eliberarea unei copii

certificate de pe buletinul metrologic al sistemului de măsurare a vitezei Iskra - Video

11795 D; Eliberarea unei copii certificate de pe certificatul ce atestă competența

angajatului INP Sergiu Moga, la utilizarea sistemului de măsurare a vitezei Iskra -

Video 11795 D; Eliberarea unei copii certificate de pe fișa de dislocare din data de

15 martie 2019, din care făcea parte agentul INP (f.d.15).

Instanțele judecătorești inferioare au reținut că prin scrisoarea/răspunsul

Inspectoratului Național de Patrulare nr. 34/17-2231 din 22 aprilie 2019, cu titlu de

anexe pe 4 file au fost expediate în adresa Tudoriței Buza copiile actelor solicitate

prin cererea din 04 aprilie 2019.

Instanța de apel a notat că Buza Tudorița are un drept constituțional de acces la

informație, care corespunde obligației corelative a furnizorului de a examina cererea

și de a furniza informația solicitată, dacă deține informația în cauză și dacă informația

solicitată nu cade sub restricțiile prevăzute de lege. Or, dreptul de acces la informație

nu este un drept absolut, acesta poate fi îngrădit în condițiile legii.

Instanțele judecătorești inferioare au reținut că informația solicitată de Tudorița

Buza a fost furnizată integral, în termen, fapt confirmat de reprezentantul reclamantei

atît pe parcursul examinării pricinii în instanța de fond, cât și în instanța de apel, însă

informația nu a fost autentificată/semnată de persoana responsabilă a furnizorului de

informații, la caz Inspectoratul Național de Patrulare, aceasta fiind eliberată doar în

copii neautentificate. În lumina celor expuse, instanța de apel a apreciat că fiind

întemeiată soluția instanței de fond prin care s-a constatat încălcarea dreptului de

acces la informație a lui Tudorița Buza de către Inspectoratul Național de Patrulare,

informație solicitată prin cererea primei din 04 aprilie 2019, prin eliberarea acesteia

fără a fi semnată de persoana responsabilă și s-a obligat Inspectoratul Național de

Patrulare de a furniza Tudoriței Buza informația solicitată prin cererea sa din

04 aprilie 2019, în modul prevăzut de Legea privind accesul la informație nr. 982-

XIV din 11 mai 2000.

Instanța de apel a menționat că , în temeiul art. 21 alin. (3) din Legea nr. 982-

XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație, persoana care se consideră lezată

într-un drept sau interes legitim poate ataca orice acțiune sau inacțiune a persoanei

responsabile pentru primirea și examinarea cererilor de acces la informații, dar în

special cu privire la: refuzul neîntemeiat de a primi și înregistra cererea, refuzul de a

asigura accesul liber și necondiționat la registrele publice aflate la dispoziția

furnizorului de informații, încălcarea termenelor și procedurii de soluționare a cererii

de acces la informație, neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a

informațiilor solicitate, refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate,

atribuirea neîntemeiată a informației la categoria informațiilor care conțin secrete de

stat, secrete comerciale sau la categoria altor informații oficiale cu accesibilitate

limitată, secretizarea neîntemeiată a unor informații, stabilirea plății și mărimii

acesteia pentru informațiile furnizate, cauzarea unor prejudicii materiale și/sau morale

prin acțiunile ilegale ale furnizorului de informații. Prin urmare, se consideră

furnizare necorespunzătoare a informației nu doar cazul în care dreptul de liber acces

4

la informație este lezat total sau parțial, prin - furnizarea unei alte informații decît cea

solicitată; - furnizarea numai a unei părți din informația solicitată; - eliberarea unui

extras dintr-un document, dar și cazul cînd informația este furnizată, dar într-un mod

neadecvat, care nu asigură finalitatea exercitării dreptului de acces la informație.

Instanța de apel a stabilit că informația solicitată de Tudorița Buza a fost

furnizată integral, în termen, fapt confirmat de reprezentantul reclamantei, însă

informația nu a fost autentificată/semnată de persoana responsabilă a furnizorului de

informații, la caz Inspectoratul Național de Patrulare, aceasta fiind eliberată doar în

copii neautentificate. Mai mult, însăși reprezentantul Inspectoratului Național de

Patrulare în ședința de judecată din 30 octombrie 2019, a declarat că nu cunoaște

despre faptul dacă acestea au fost autentificate de către persoana responsabilă când au

fost eliberate reclamantei. Prin urmare, reieșind din cadrul legal precitat, raportat la

materialele cauzei, instanța de fond just a constatat că încălcarea de către Inspectoratul

Național de Patrulare a procedurii de eliberare a informației solicitate de către

Tudorița Buza, ori art. 18 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la

informație, expres prevede că informațiile eliberate conform prezentei legi, vor fi

semnate de persoana responsabilă.

Totodată, instanța de apel a constatat că hotărîrea instanței de fond este

neîntemeiată, în partea dispunerii încasării din contul Inspectoratului Național de

Patrulare în beneficiul lui Tudorița Buza cu titlu de prejudiciu moral suma de 200 lei,

soluția în cauză fiind adoptată cu aprecierea eronată a probelor administrate și

aplicarea eronată a normelor de drept material și normelor de drept procedural.

Instanța de apel a menționat că conform art. 21 alin. (1) al Legii nr. 982 din

11 mai 2000 cu privire la accesul la informație, persoana care se consideră lezată într-

un drept sau interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile

acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios administrativ

competentă. Iar, conform prevederilor art. 23 alin (1) al Legii nr. 982 din 11 mai 2000,

în cazul în care persoana care consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea

ce privește accesul la informație i-au fost lezate, precum și în cazul în care nu este

satisfăcută de soluția dată de către conducerea furnizorului de informații sau de către

organul ierarhic superior al acestuia, ea poate ataca acțiunile sau inacțiunea

furnizorului de informații direct în instanța de contencios administrativ competentă.

Instanța de apel a indicat că Legea nr. 982 din 11 mai 2000 cu privire la accesul

la informație prevede direct dreptul de sesizare a instanței de contencios administrativ,

fără respectarea procedurii prealabile, în cazul lezării drepturilor sau interesele

legitime în ceea ce privește accesul la informație. Conform art. 24 al Legii nr. 982 din

11 mai 2000 cu privire la accesul la informație, în funcție de gravitatea efectelor pe

care le-a avut refuzul nelegitim al funcționarului public, responsabil pentru furnizarea

informațiilor oficiale, de a asigura accesul la informația solicitată, instanța de judecată

decide aplicarea unor sancțiuni în conformitate cu legislația, repararea prejudiciului

cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce

prejudiciază dreptul de acces la informații, precum și satisfacerea neîntîrziată a cererii

solicitantului.

Instanța de apel a reținut că procedura administrativă în prezenta cauză a fost

inițială la data de 04 aprilie 2019, după intrarea în vigoare a reglementărilor Codului

administrativ. Conform art. 3 din Codul administrativ, legislația administrativă are

5

drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a

controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor

și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținîndu-se cont de

interesul public și de regulile statului de drept. Conform art.19 din Codul

administrativ, cererea prealabilă este instituția care oferă o cale de soluționare

prejudiciară a litigiilor administrative. Conform art. 10 alin. (2) din Codul

administrativ, decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru

prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ

individual. În cazul depunerii cererii privind acordarea despăgubirilor pentru

prejudiciul cauzat prin emiterea unui act administrativ individual sau normativ ilegal,

termenul general începe să curgă din data în care hotărîrea instanței de judecată prin

care s-a anulat actul administrativ ilegal a rămas definitivă. Dacă autoritatea publică

a anulat un act administrativ ilegal, termenul general începe să curgă din data în care

decizia cu privire la anularea actului administrativ ilegal a rămas incontestabilă.

Instanța de apel a invocat prevederile art. 166 Cod administrativ, în care este

prevăzut că cererea prealabilă poate fi depusă numai dacă persoana își revendică

drepturile încălcate prin emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ

individual. Conform art. 167 alin. (4) Cod administrativ, dacă prin cererea prealabilă

se solicită și repararea prejudiciului, atunci cererea privind repararea prejudiciului se

examinează de autoritatea publică emitentă în procedură administrativă separată.

Conform art. 207 alin. (1), (2) lit. f) din Codul administrativ, instanța verifică din

oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară

ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: nu sînt întrunite condițiile

prevăzute la art. 208. În temeiul art. 208 alin. (1) Cod administrativ, în cazurile

prevăzute de lege, pînă la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va

respecta procedura prealabilă.

Instanța de apel a menționat și faptul că pentru a formula o acțiune în contencios

administrativ, este necesar ca actul emis trebuie să parvină de la o autoritate

administrativă, condiția existenței vătămării unui drept recunoscut de lege

reclamantului, existența capacității de exercițiu și a celei procesuale, vătămarea

dreptului să fie cauzată printr-un act administrativ sau prin refuzul autorității

administrative de a soluționa în termenul legal cererea, obligativitatea îndeplinirii

procedurii administrative prealabile (în cazul prevăzut de lege).

Instanța de apel a reținut că Tudorița Buza nu s-a adresat cu cerere prealabilă

către Inspectoratul Național de Patrulare cu privire la compensarea prejudiciului

moral prin nefurnizarea corespunzătoare a informației solicitate, în temeiul Legii

privind acesul la informație, or, prevederile Codului administrativ în vigoare din data

de 01 aprilie 2019, prevăd expres obligativitatea părții de a respecta procedura

prealabilă în cazul solicitării reparării prejudiciului. Decizia autorității publice privind

acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă

ilegală constituind un act administrativ individual.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei enunțate, la 05 martie 2020,

Tudorița Buza, reprezentată de avocatul Igor Eremia, a depus recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei

6

instanței de apel cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea depusă de Tudorița

Buza să fie admisă integral.

În motivarea recursului recurenta Tudorița Buza a indicat că decizia instanței

de apel este neîntemeiată și ilegală, deoarece instanța de apel nu a constatat și elucidat

pe deplin circumstanțele importante ale cauzei, iar concluziile, expuse în decizie, sunt

în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Recurenta a indicat că informația solicitată este una extrem de importantă, atât

timp cât pe numele Tudoriței Buza este întocmită o cauză contravențională ilegală

prin care se dorește sancționarea cu amendă a Tudoriței Buza, invocându-se că prin

interiorul localității ea s-ar fi deplasat cu viteză mai mare decât permite Regulamentul

Circulației Rutiere al Republicii Moldova, însă informația solicitată de către Tudorița

Buza de la Inspectoratul Național de Patrulare nu urmărește doar scopul prezentării

unor probe în cadrul dosarului contravențional, aceste înscrisuri sunt solicitate cu

scopul de a se informa desinestătător cu privire la circumstanțele petrecute în acea zi,

ori informația solicitată este o informație care poate și urma să fie prezentată în modul

și în forma care ar permite vizualizarea cât și utilizarea ei.

Recurenta Tudorița Buza a menționat că, în principiu, relația corelativă dintre

informația solicitată și motivul solicitării este una extrem de importantă, atât timp cât

prin Constituția Republici Moldova este interzisă atragerea la răspundere penală sau

contravențională dacă persoana este nevinovată, ceea ce în speța în cauză, instanța de

judecată trebuia și urma să aprecieze mai eficient, în sensul acordării unei reparații

echitabile riscului și suferințelor suportate de către reclamantă, prin acordarea

reparației integral solicitate în volum de 1000 lei, din considerentul că unicul deținător

al informației este Inspectoratul Național de Patrulare, respectiv este furnizor de

informații obligat prin lege de a o elibera la solicitare.

Recurenta Tudorița Buza a menționat că instanța de apel eronat a aplicat

prevederile art. 208 Codului administrativ ce se referă la obligația respectării

procedurii administrative prealabile.

Recurenta Tudorița Buza consideră că aplicarea prioritară a Codului

administrativ, în partea respectării procedurii prealabile, în cazul solicitării reparării

prejudiciului moral, ar constitui o ingerință directă și neîntemeiată în dreptul de acces

la informație, ori Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul informație la art. 21-

23 prevede că persoana se poate adresa instanței de judecată fără respectarea

procedurii prealabile. Mai mult, în art. 24 din Legea nominalizată, se specifică că

prejudiciul moral cauzat pentru încălcarea dreptului de acces la informație, se va

aprecia de către instanța de judecată, în acest sens, Legea nr. 982 din 11 mai 2000 cu

privire la accesul la informație, nu prevede că pentru prejudiciul moral trebuie de

respectat o procedură prealabilă prin urmare acțiunea privind constatarea încălcării

termenului legal de acces la informație este într-o strânsă legătură cu prejudiciul

moral,

La 12 martie 2020 Inspectoratul Național de Patrulare a Inspectoratului General

al Poliției a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi decizii prin care acțiunea depusă de Tudorița Buza să fie respinsă

integral ca nefondată.

7

În motivarea recursului recurentul Inspectoratul Național de Patrulare a

Inspectoratului General al Poliției a indicat că decizia instanței de apel și hotărârea

instanței de fond sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece instanța de apel nu a constatat

și elucidat pe deplin circumstanțele importante ale cauzei, iar concluziile, expuse în

hotărâre și decizie, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Recurentul a menționat că conform declarațiilor oferite în cadrul examinării

acțiunii, de către Tudorița Buza, precum și din argumentarea instanței de fond în

hotărârea din 05 noiembrie 2019, se invocă nefurnizarea de către Inspectoratul

național de patrulare a informației solicitate din considerent, iar copiile anexate la

răspunul nr. 34/17-2231 din 22 aprilie 2019 sunt neautentificate. În concluzie,

Inspectoratul național de patrulare consideră că presupusa cerere privind accesul la

informație constituie un abuz de drepturi din partea intimatei Tudorița Buza, cu scopul

de a se îmbogăți fără justa cauză.

În partea solicitaării prejudiciului moral pentru neprezentarea în termen a

informației, recurentul Inspectoratul Național de Patrulare consideră că scopul

solicitării presupusului prejudiciu moral ar fi unul nejustificat și chiar abuziv, din

motiv că Tudorița Buzu a recunoscut că informația solicitată a fost furnizată integral

și în termen, însă nu a fost autentificată/semnată de persoana responsabilă care a

eliberat informația.

Recurentul a invocat prevederile art. 24 al Legii privind accesul la informație,

art. 2036 alin. (1) și art. 2037 alin. (1) Cod civil, menționînd că, pretenția reclamantei

referitor la repararea prejudiciului moral instanța de judecată justificat a respins-o,

deoarece, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral

este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și

integrală despăgubire.

Intimații Tudorița Buzu, Inspectoratul Național de Patrulare a Inspectoratului

General al Poliției nu și-au valorificat dreptul de a depune referințe la recursul depus

de Tudorița Buzu și Inspectoratul Național de Patrulare a Inspectoratului General al

Poliției, deși după cum rezultă din avizul de primire, anexat la materialele cauzei, a

recepționat copia cererilor de recurs depuse de Tudorița Buzu și Inspectoratul

Național de Patrulare a Inspectoratului General al Poliției la data de 25 martie 2020

și 09 aprilie 2020 (f.d. 106, 108 vol. I).

Examinând admisibilitatea cereriilor de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

8

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 05 februarie 2020 (f.d. 75-89) și a

fost notificată recurenților prin intermediul poștei electronice la 18 februarie 2020

(f.d. 90), respectiv, recursurile depuse de Tudorița Buza și Inspectoratul Național de

Patrulare a Inspectoratului General al Poliției la 05 martie 2020 și 12 martie 2020,

sunt în termen.

Examinând temeiurile recursurilor depuse de Tudorița Buzu și Inspectoratul

Național de Patrulare a Inspectoratului General al Poliției în raport cu materialele

cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că recursurile depuse de Tudorița Buzu și Inspectoratul Național de

Patrulare a Inspectoratului General al Poliției nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

9

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibile recursurile depuse de Tudorița Buzu și Inspectoratul Național de

Patrulare a Inspectoratului General al Poliției.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ

și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de Tudorița Buzu și Inspectoratul Național de Patrulare a

Inspectoratului General al Poliției se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

10