3ra-543/20 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie obligarea prezentarii informatiei, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie obligarea prezentarii informatiei, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-543/20 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie obligarea prezentarii informatiei, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-543/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I. Barbacaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)
ÎNCHEIERE
20 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Tudorița Buza și Inspectoratul
Național de Patrulare a Inspectoratului General al Poliției,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Tudorița Buza împotriva Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului
General al Poliției, cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație,
obligarea prezentării informației, repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de Tudorița Buza, a fost admis apelul declarat de
Inspectoratul Național de Patrulare a Inspectoratului General al Poliției, a fost casată
parțial hotărârea din 05 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și în
această parte a fost emisă o nouă decizie prin care s-a declarat inadmisibilă cererea de
chemare în judecată depusă de Tudorița Buza împotriva Inspectoratului Național de
Patrulare a Inspectoratului General al Poliției, cu privire la repararea prejudiciului
moral, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută,
c o n s t a t ă:
La 02 mai 2019 Tudorița Buza, a depus cerere de chemare în judecată în ordinea
contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului Național de Patrulare a
Inspectoratului General al Poliției, cu privire la constatarea încălcării dreptului de
acces la informație, obligarea prezentării informației, repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamanta Tudorița Buza a indicat că la 04 aprilie 2019,
prin intermediul cancelariei Inspectoratului Național de Patrulare, a fost înregistrată
cererea lui Tudorița Buza, cu privire la eliberarea informației prin care a solicitat
prezentarea următoarelor informații: fotografiile efectuate de către angajatul
Inspectoratului Național de Patrulare, la întocmirea procesului-verbal nr. MAI04
610734 din 15 martie 2019 și menționat în procesul-verbal nominalizat supra la
secțiunea „Anexe”, copia certificată de pe buletinul metrologic al sistemului de
1
măsurare a vitezei Iskra-Video 11795 D; copia certificată de pe certificatul ce atestă
competența angajatului Inspectoratului Național de Patrulare, la utilizarea sistemului
de măsurare a vitezei Iskra - Video 11795 D; copia certificată de pe fișa de dislocare
din data de 15 martie 2019 din care făcea parte agentul Inspectoratului Național de
Patrulare. Actele menționate supra au fost solicitate din motiv că, în momentul
întocmirii procesului verbal cu privire la contravenție MAI04 610734 din 15 martie
2019, pe numele reclamantei, angajatul Inspectoratului național de patrulare, Sergiu
Moga, a refuzat nejustificat să le prezinte. Cererea solicitantului a fost înaintată în
temeiul art. art. 6, 10, 11, 16 al Legii nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la
informație, art. 425 Cod contravențional al Republicii Moldova, în scop de a prezenta
probe instanței de judecată, cât și pentru informarea proprie asupra circumstanțelor
cauzei.
Reclamanta Tudorița Buza a relatat că Inspectoratul Național de Patrulare, urma
să elibereze răspuns, la cererea solicitantului adresată la 04 aprilie 2019, până la data
de 25 aprilie 2019, adică în termen de 15 zile lucrătoare, potrivit art. 16 al Legii nr.
982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație.
Reclamanta a menționat că până la ziua înregistrării prin intermediul cancelariei
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a cererii de chemare în judecată, cererea sa cu
privire la eliberarea informației nu a fost satisfăcută și informația nu a fost eliberată.
Subliniază reclamanta că este extrem de important că prin neeliberarea informației
solicitate ea poate fi sancționată contravențional.
Reclamanta consideră că scopul Inspectoratului Național de Patrulare este
neeliberarea informației și limitarea posibilității demonstrării ilegalităților comise de
către agentul constatator la întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție.
Reclamanta a relatat că este îndreptățită pe deplin la repararea prejudiciului
moral cauzat prin neeliberarea răspunsului la cerere și a informației solicitate.
Repararea prejudiciului moral este determinat de suferințele psihice care au fost
suportate de solicitantă. Suferințele de ordin psihic sunt condiționate de starea de
frustrare, disperare, disconfort cauzat de tergiversarea eliberării informației legal
solicitate, aceste fapte creează o stare de tensiune internă permanentă, care în final
poate duce la apariția unor dereglări de sănătate, iar în cel mai rău caz apariția unor
boli psihice (Scordino vs Italia, 1998, CEDO-IV).
Reclamanta Tudorița Buza a indicat că scopul de bază al reparării prejudiciului
moral este de a acorda reclamantei o reparație echitabilă a prejudiciului suportat
(Selcuk și Asker vs Turcia). Prejudiciul moral se apreciază în dependență de forța
factorilor care au determinat apariția suferințelor psihice și a suferințelor morale.
Astfel, cu cât acești factori sunt mai puternici cu atât suferința este mai mare fiind
prezentă regula de proporționalitate directă dintre cauză și efect. Prin
neprofesionalismul de care a dat dovadă persoana responsabilă de satisfacerea cererii
solicitantei Tudorița Buza, aceasta riscă să fie trasă la răspundere contravențională
ilegal prin imposibilitatea probării poziției sale în ședința de judecată de examinare a
contestației sale, astfel, fiind încălcat principiul egalității armelor în proces prin
imposibilitatea prezentării a unor probe incontestabile, probe care într-un mod
tendențios nu sunt expediate solicitantului nici până în prezent de către Inspectoratul
Național de Patrulare, încălcându-se prevederile exhaustive ale Legii privind accesul
2
la informație. Prejudiciul moral suportat se atestă prin lezarea unui drept fundamental
garantat de Constituția Republicii Moldova la art. 34.
Astfel, prejudiciul moral cauzat nu urmează a fi demonstrat prin careva
certificate medicale, lezarea dreptului de a fi informat constituie o premisă de a
solicita repararea acestui drept, care desigur că poate fi evaluat prin echivalent bănesc.
Respectiv, unica soluție pentru consolidarea acestuia și restabilirii echității sociale
este de a-i fi reparat prejudiciul moral și eliberată informația solicitată. În consecință
reclamanta conchide că prejudiciul moral real cauzat prin frustrarea și neliniștea
permanentă îl estimează la suma de 1000 lei, care consideră că nu este una deloc
exagerată.
Reclamanta Tudorița Buza a solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării
termenului legal de prezentare de către pârât a informațiilor oficiale; încasarea
prejudiciului moral de la Inspectoratul Național de Patrulare în favoarea sa, pentru
încălcarea termenului legal de prezentare a informațiilor oficiale solicitate în sumă de
1000 lei, obligarea pârâtului la prezentarea următoarelor informații: fotografiile
efectuate de către angajatul Inspectoratului Național de Patrulare, la întocmirea
procesului-verbal nr. MAI04 610734 din 15 martie 2019 și menționat în procesul-
verbal nominalizat supra la secțiunea „Anexe”, copia certificată de pe buletinul
metrologic al sistemului de măsurare a vitezei Iskra-Video 11795 D; copia certificată
de pe certificatul ce atestă competența angajatului Inspectoratului Național de
Patrulare, la utilizarea sistemului de măsurare a vitezei Iskra - Video 11795 D; copia
certificată de pe fișa de dislocare din data de 15 martie 2019, din care făcea parte
agentul Inspectoratului Național de Patrulare.
Prin hotărârea din 05 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a
fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Tudorița Buza împotriva
Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului General al Poliției, cu privire
la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării
informației, repararea prejudiciului moral, s-a constatat încălcarea dreptului de acces
la informație a lui Tudorița Buza de către Inspectoratul Național de Patrulare,
informație solicitată prin cererea primei din 04 aprilie 2019, prin eliberarea acesteia
fără a fi semnată de persoana responsabilă, s-a obligat Inspectoratul Național de
Patrulare de a furniza lui Tudorița Buza informația solicitată prin cererea sa din
04 aprilie 2019, în modul prevăzut de Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind
accesul la informație, s-a încasat din contul Inspectoratului Național de Patrulare în
beneficiul lui Tudorița Buza cu titlu de prejudiciu moral suma de 200 lei, în rest,
acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarat de Tudorița Buza, a fost admis apelul declarat de Inspectoratul Național de
Patrulare a Inspectoratului General al Poliției, a fost casată parțial hotărârea din
05 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și în această parte a fost
emisă o nouă decizie prin care s-a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată
depusă de Tudorița Buza împotriva Inspectoratului Național de Patrulare a
Inspectoratului General al Poliției, cu privire la repararea prejudiciului moral, în rest
hotărârea primei instanțe a fost menținută.
Pentru a decide astfel, instanțele judecătorești inferioare au constatat că la data
de la 04 aprilie 2019, Tudorița Buza a depus la Inspectoratul Național de Patrulare, în
3
temeiul art.6, 10, 11, 16 al Legii privind accesul la informație, o cerere prin care a
solicitat: Eliberarea fotografiilor efectuate de către angajatul INP- Sergiu Moga, la
întocmirea procesului-verbal nr. MAI04 610734 din 15 martie 2019 și menționat în
procesul-verbal nominalizat supra la secțiunea „Anexe"; eliberarea unei copii
certificate de pe buletinul metrologic al sistemului de măsurare a vitezei Iskra - Video
11795 D; Eliberarea unei copii certificate de pe certificatul ce atestă competența
angajatului INP Sergiu Moga, la utilizarea sistemului de măsurare a vitezei Iskra -
Video 11795 D; Eliberarea unei copii certificate de pe fișa de dislocare din data de
15 martie 2019, din care făcea parte agentul INP (f.d.15).
Instanțele judecătorești inferioare au reținut că prin scrisoarea/răspunsul
Inspectoratului Național de Patrulare nr. 34/17-2231 din 22 aprilie 2019, cu titlu de
anexe pe 4 file au fost expediate în adresa Tudoriței Buza copiile actelor solicitate
prin cererea din 04 aprilie 2019.
Instanța de apel a notat că Buza Tudorița are un drept constituțional de acces la
informație, care corespunde obligației corelative a furnizorului de a examina cererea
și de a furniza informația solicitată, dacă deține informația în cauză și dacă informația
solicitată nu cade sub restricțiile prevăzute de lege. Or, dreptul de acces la informație
nu este un drept absolut, acesta poate fi îngrădit în condițiile legii.
Instanțele judecătorești inferioare au reținut că informația solicitată de Tudorița
Buza a fost furnizată integral, în termen, fapt confirmat de reprezentantul reclamantei
atît pe parcursul examinării pricinii în instanța de fond, cât și în instanța de apel, însă
informația nu a fost autentificată/semnată de persoana responsabilă a furnizorului de
informații, la caz Inspectoratul Național de Patrulare, aceasta fiind eliberată doar în
copii neautentificate. În lumina celor expuse, instanța de apel a apreciat că fiind
întemeiată soluția instanței de fond prin care s-a constatat încălcarea dreptului de
acces la informație a lui Tudorița Buza de către Inspectoratul Național de Patrulare,
informație solicitată prin cererea primei din 04 aprilie 2019, prin eliberarea acesteia
fără a fi semnată de persoana responsabilă și s-a obligat Inspectoratul Național de
Patrulare de a furniza Tudoriței Buza informația solicitată prin cererea sa din
04 aprilie 2019, în modul prevăzut de Legea privind accesul la informație nr. 982-
XIV din 11 mai 2000.
Instanța de apel a menționat că , în temeiul art. 21 alin. (3) din Legea nr. 982-
XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație, persoana care se consideră lezată
într-un drept sau interes legitim poate ataca orice acțiune sau inacțiune a persoanei
responsabile pentru primirea și examinarea cererilor de acces la informații, dar în
special cu privire la: refuzul neîntemeiat de a primi și înregistra cererea, refuzul de a
asigura accesul liber și necondiționat la registrele publice aflate la dispoziția
furnizorului de informații, încălcarea termenelor și procedurii de soluționare a cererii
de acces la informație, neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a
informațiilor solicitate, refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate,
atribuirea neîntemeiată a informației la categoria informațiilor care conțin secrete de
stat, secrete comerciale sau la categoria altor informații oficiale cu accesibilitate
limitată, secretizarea neîntemeiată a unor informații, stabilirea plății și mărimii
acesteia pentru informațiile furnizate, cauzarea unor prejudicii materiale și/sau morale
prin acțiunile ilegale ale furnizorului de informații. Prin urmare, se consideră
furnizare necorespunzătoare a informației nu doar cazul în care dreptul de liber acces
4
la informație este lezat total sau parțial, prin - furnizarea unei alte informații decît cea
solicitată; - furnizarea numai a unei părți din informația solicitată; - eliberarea unui
extras dintr-un document, dar și cazul cînd informația este furnizată, dar într-un mod
neadecvat, care nu asigură finalitatea exercitării dreptului de acces la informație.
Instanța de apel a stabilit că informația solicitată de Tudorița Buza a fost
furnizată integral, în termen, fapt confirmat de reprezentantul reclamantei, însă
informația nu a fost autentificată/semnată de persoana responsabilă a furnizorului de
informații, la caz Inspectoratul Național de Patrulare, aceasta fiind eliberată doar în
copii neautentificate. Mai mult, însăși reprezentantul Inspectoratului Național de
Patrulare în ședința de judecată din 30 octombrie 2019, a declarat că nu cunoaște
despre faptul dacă acestea au fost autentificate de către persoana responsabilă când au
fost eliberate reclamantei. Prin urmare, reieșind din cadrul legal precitat, raportat la
materialele cauzei, instanța de fond just a constatat că încălcarea de către Inspectoratul
Național de Patrulare a procedurii de eliberare a informației solicitate de către
Tudorița Buza, ori art. 18 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la
informație, expres prevede că informațiile eliberate conform prezentei legi, vor fi
semnate de persoana responsabilă.
Totodată, instanța de apel a constatat că hotărîrea instanței de fond este
neîntemeiată, în partea dispunerii încasării din contul Inspectoratului Național de
Patrulare în beneficiul lui Tudorița Buza cu titlu de prejudiciu moral suma de 200 lei,
soluția în cauză fiind adoptată cu aprecierea eronată a probelor administrate și
aplicarea eronată a normelor de drept material și normelor de drept procedural.
Instanța de apel a menționat că conform art. 21 alin. (1) al Legii nr. 982 din
11 mai 2000 cu privire la accesul la informație, persoana care se consideră lezată într-
un drept sau interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile
acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios administrativ
competentă. Iar, conform prevederilor art. 23 alin (1) al Legii nr. 982 din 11 mai 2000,
în cazul în care persoana care consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea
ce privește accesul la informație i-au fost lezate, precum și în cazul în care nu este
satisfăcută de soluția dată de către conducerea furnizorului de informații sau de către
organul ierarhic superior al acestuia, ea poate ataca acțiunile sau inacțiunea
furnizorului de informații direct în instanța de contencios administrativ competentă.
Instanța de apel a indicat că Legea nr. 982 din 11 mai 2000 cu privire la accesul
la informație prevede direct dreptul de sesizare a instanței de contencios administrativ,
fără respectarea procedurii prealabile, în cazul lezării drepturilor sau interesele
legitime în ceea ce privește accesul la informație. Conform art. 24 al Legii nr. 982 din
11 mai 2000 cu privire la accesul la informație, în funcție de gravitatea efectelor pe
care le-a avut refuzul nelegitim al funcționarului public, responsabil pentru furnizarea
informațiilor oficiale, de a asigura accesul la informația solicitată, instanța de judecată
decide aplicarea unor sancțiuni în conformitate cu legislația, repararea prejudiciului
cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce
prejudiciază dreptul de acces la informații, precum și satisfacerea neîntîrziată a cererii
solicitantului.
Instanța de apel a reținut că procedura administrativă în prezenta cauză a fost
inițială la data de 04 aprilie 2019, după intrarea în vigoare a reglementărilor Codului
administrativ. Conform art. 3 din Codul administrativ, legislația administrativă are
5
drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a
controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor
și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținîndu-se cont de
interesul public și de regulile statului de drept. Conform art.19 din Codul
administrativ, cererea prealabilă este instituția care oferă o cale de soluționare
prejudiciară a litigiilor administrative. Conform art. 10 alin. (2) din Codul
administrativ, decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru
prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ
individual. În cazul depunerii cererii privind acordarea despăgubirilor pentru
prejudiciul cauzat prin emiterea unui act administrativ individual sau normativ ilegal,
termenul general începe să curgă din data în care hotărîrea instanței de judecată prin
care s-a anulat actul administrativ ilegal a rămas definitivă. Dacă autoritatea publică
a anulat un act administrativ ilegal, termenul general începe să curgă din data în care
decizia cu privire la anularea actului administrativ ilegal a rămas incontestabilă.
Instanța de apel a invocat prevederile art. 166 Cod administrativ, în care este
prevăzut că cererea prealabilă poate fi depusă numai dacă persoana își revendică
drepturile încălcate prin emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ
individual. Conform art. 167 alin. (4) Cod administrativ, dacă prin cererea prealabilă
se solicită și repararea prejudiciului, atunci cererea privind repararea prejudiciului se
examinează de autoritatea publică emitentă în procedură administrativă separată.
Conform art. 207 alin. (1), (2) lit. f) din Codul administrativ, instanța verifică din
oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul
administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară
ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios
administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: nu sînt întrunite condițiile
prevăzute la art. 208. În temeiul art. 208 alin. (1) Cod administrativ, în cazurile
prevăzute de lege, pînă la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va
respecta procedura prealabilă.
Instanța de apel a menționat și faptul că pentru a formula o acțiune în contencios
administrativ, este necesar ca actul emis trebuie să parvină de la o autoritate
administrativă, condiția existenței vătămării unui drept recunoscut de lege
reclamantului, existența capacității de exercițiu și a celei procesuale, vătămarea
dreptului să fie cauzată printr-un act administrativ sau prin refuzul autorității
administrative de a soluționa în termenul legal cererea, obligativitatea îndeplinirii
procedurii administrative prealabile (în cazul prevăzut de lege).
Instanța de apel a reținut că Tudorița Buza nu s-a adresat cu cerere prealabilă
către Inspectoratul Național de Patrulare cu privire la compensarea prejudiciului
moral prin nefurnizarea corespunzătoare a informației solicitate, în temeiul Legii
privind acesul la informație, or, prevederile Codului administrativ în vigoare din data
de 01 aprilie 2019, prevăd expres obligativitatea părții de a respecta procedura
prealabilă în cazul solicitării reparării prejudiciului. Decizia autorității publice privind
acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă
ilegală constituind un act administrativ individual.
Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei enunțate, la 05 martie 2020,
Tudorița Buza, reprezentată de avocatul Igor Eremia, a depus recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei
6
instanței de apel cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea depusă de Tudorița
Buza să fie admisă integral.
În motivarea recursului recurenta Tudorița Buza a indicat că decizia instanței
de apel este neîntemeiată și ilegală, deoarece instanța de apel nu a constatat și elucidat
pe deplin circumstanțele importante ale cauzei, iar concluziile, expuse în decizie, sunt
în contradicție cu circumstanțele cauzei.
Recurenta a indicat că informația solicitată este una extrem de importantă, atât
timp cât pe numele Tudoriței Buza este întocmită o cauză contravențională ilegală
prin care se dorește sancționarea cu amendă a Tudoriței Buza, invocându-se că prin
interiorul localității ea s-ar fi deplasat cu viteză mai mare decât permite Regulamentul
Circulației Rutiere al Republicii Moldova, însă informația solicitată de către Tudorița
Buza de la Inspectoratul Național de Patrulare nu urmărește doar scopul prezentării
unor probe în cadrul dosarului contravențional, aceste înscrisuri sunt solicitate cu
scopul de a se informa desinestătător cu privire la circumstanțele petrecute în acea zi,
ori informația solicitată este o informație care poate și urma să fie prezentată în modul
și în forma care ar permite vizualizarea cât și utilizarea ei.
Recurenta Tudorița Buza a menționat că, în principiu, relația corelativă dintre
informația solicitată și motivul solicitării este una extrem de importantă, atât timp cât
prin Constituția Republici Moldova este interzisă atragerea la răspundere penală sau
contravențională dacă persoana este nevinovată, ceea ce în speța în cauză, instanța de
judecată trebuia și urma să aprecieze mai eficient, în sensul acordării unei reparații
echitabile riscului și suferințelor suportate de către reclamantă, prin acordarea
reparației integral solicitate în volum de 1000 lei, din considerentul că unicul deținător
al informației este Inspectoratul Național de Patrulare, respectiv este furnizor de
informații obligat prin lege de a o elibera la solicitare.
Recurenta Tudorița Buza a menționat că instanța de apel eronat a aplicat
prevederile art. 208 Codului administrativ ce se referă la obligația respectării
procedurii administrative prealabile.
Recurenta Tudorița Buza consideră că aplicarea prioritară a Codului
administrativ, în partea respectării procedurii prealabile, în cazul solicitării reparării
prejudiciului moral, ar constitui o ingerință directă și neîntemeiată în dreptul de acces
la informație, ori Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul informație la art. 21-
23 prevede că persoana se poate adresa instanței de judecată fără respectarea
procedurii prealabile. Mai mult, în art. 24 din Legea nominalizată, se specifică că
prejudiciul moral cauzat pentru încălcarea dreptului de acces la informație, se va
aprecia de către instanța de judecată, în acest sens, Legea nr. 982 din 11 mai 2000 cu
privire la accesul la informație, nu prevede că pentru prejudiciul moral trebuie de
respectat o procedură prealabilă prin urmare acțiunea privind constatarea încălcării
termenului legal de acces la informație este într-o strânsă legătură cu prejudiciul
moral,
La 12 martie 2020 Inspectoratul Național de Patrulare a Inspectoratului General
al Poliției a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea
acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu
emiterea unei noi decizii prin care acțiunea depusă de Tudorița Buza să fie respinsă
integral ca nefondată.
7
În motivarea recursului recurentul Inspectoratul Național de Patrulare a
Inspectoratului General al Poliției a indicat că decizia instanței de apel și hotărârea
instanței de fond sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece instanța de apel nu a constatat
și elucidat pe deplin circumstanțele importante ale cauzei, iar concluziile, expuse în
hotărâre și decizie, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.
Recurentul a menționat că conform declarațiilor oferite în cadrul examinării
acțiunii, de către Tudorița Buza, precum și din argumentarea instanței de fond în
hotărârea din 05 noiembrie 2019, se invocă nefurnizarea de către Inspectoratul
național de patrulare a informației solicitate din considerent, iar copiile anexate la
răspunul nr. 34/17-2231 din 22 aprilie 2019 sunt neautentificate. În concluzie,
Inspectoratul național de patrulare consideră că presupusa cerere privind accesul la
informație constituie un abuz de drepturi din partea intimatei Tudorița Buza, cu scopul
de a se îmbogăți fără justa cauză.
În partea solicitaării prejudiciului moral pentru neprezentarea în termen a
informației, recurentul Inspectoratul Național de Patrulare consideră că scopul
solicitării presupusului prejudiciu moral ar fi unul nejustificat și chiar abuziv, din
motiv că Tudorița Buzu a recunoscut că informația solicitată a fost furnizată integral
și în termen, însă nu a fost autentificată/semnată de persoana responsabilă care a
eliberat informația.
Recurentul a invocat prevederile art. 24 al Legii privind accesul la informație,
art. 2036 alin. (1) și art. 2037 alin. (1) Cod civil, menționînd că, pretenția reclamantei
referitor la repararea prejudiciului moral instanța de judecată justificat a respins-o,
deoarece, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral
este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și
integrală despăgubire.
Intimații Tudorița Buzu, Inspectoratul Național de Patrulare a Inspectoratului
General al Poliției nu și-au valorificat dreptul de a depune referințe la recursul depus
de Tudorița Buzu și Inspectoratul Național de Patrulare a Inspectoratului General al
Poliției, deși după cum rezultă din avizul de primire, anexat la materialele cauzei, a
recepționat copia cererilor de recurs depuse de Tudorița Buzu și Inspectoratul
Național de Patrulare a Inspectoratului General al Poliției la data de 25 martie 2020
și 09 aprilie 2020 (f.d. 106, 108 vol. I).
Examinând admisibilitatea cereriilor de recurs, Completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră
în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea
în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
8
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în
termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește
un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în
termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune
împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 05 februarie 2020 (f.d. 75-89) și a
fost notificată recurenților prin intermediul poștei electronice la 18 februarie 2020
(f.d. 90), respectiv, recursurile depuse de Tudorița Buza și Inspectoratul Național de
Patrulare a Inspectoratului General al Poliției la 05 martie 2020 și 12 martie 2020,
sunt în termen.
Examinând temeiurile recursurilor depuse de Tudorița Buzu și Inspectoratul
Național de Patrulare a Inspectoratului General al Poliției în raport cu materialele
cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
consideră că recursurile depuse de Tudorița Buzu și Inspectoratul Național de
Patrulare a Inspectoratului General al Poliției nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul
recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
9
Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în
verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute
în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ precizează că, în contextul normelor procedurale din
Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu
verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța
atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din
recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de
o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibile recursurile depuse de Tudorița Buzu și Inspectoratul Național de
Patrulare a Inspectoratului General al Poliției.
În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ
și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursurile depuse de Tudorița Buzu și Inspectoratul Național de Patrulare a
Inspectoratului General al Poliției se declară inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
10