3ra-509/20 — constatarea incalcarii termenului legal de prezentare a informatiei

3ra-509/20 — constatarea incalcarii termenului legal de prezentare a informatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-509/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Miniciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

03 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Igor Eremia, reprezentat de

către avocatul Vitalie Eremia,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Igor Eremia împotriva Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului

General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne privind constatarea încălcării

termenului legal de prezentare a informației, obligarea prezentării informației solicitate

și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 23 aprilie 2019 Igor Eremia a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General de Poliție al

Ministerului Afacerilor Interne privind constatarea încălcării termenului legal de

prezentare a informației, obligarea prezentării informației solicitate și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 28 martie 2019 de către

Inspectoratul Național de Patrulare, a fost recepționată cererea sa prin care a solicitat

eliberarea fotografiilor efectuate de către angajatul INP Huzun Constantin, cod

personal nr.xxxx, la întocmirea procesului-verbal nr. MAI04 597150 din 02 martie

2019 și menționat în procesul-verbal nominalizat la secțiunea „Anexe”.

A înaintat cererea în temeiul art. 6, 10, 11, 16 din Legea privind accesul la

informație nr. 982 din 11.05.2000, art. 425 din Codul contravențional, art. 99, 100 din

Codul de procedură penală, în scop de prezentare de probe instanței de judecată, cât și

pentru informarea proprie asupra circumstanțelor cauzei.

Inspectoratul Național de Patrulare urma să elibereze răspuns la cererea sa din 28

martie 2019, până la 18 aprilie 2019, adică în termen de 15 zile lucrătoare,

echivalentul a 20 de zile calendaristice, conform art. 16 din Legea privind accesul la

informație nr. 982 din 11.05.2000.

Conform pct. 43 lit. b) din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 1

din 02 aprilie 2007, dacă reclamantul a sesizat direct instanța de judecată, termenul va

curge de la data primirii răspunsului de la furnizorul de informații sau, în caz că nu a

1

primit răspuns, de la data la care trebuia să-l primească, adică de la expirarea

termenului de 15 zile lucrătoare, respectiv, 20 de zile calendaristice

Până la ziua înregistrării, prin intermediul cancelariei Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, a cererii de chemare în judecată, cererea sa cu privire la eliberarea

informației nu a fost satisfăcută și informația nu i-a fost eliberată.

Prin neeliberarea informației solicitate, dânsul poate fi sancționat contravențional,

din ce rezultă că în interesul Inspectoratului Național de Patrulare este neeliberarea

informației, având scopul de a-i îngrădi posibilitatea demonstrării ilegalităților comise

de către agentul constatator la întocmirea procesului-verbal contravențional.

Ca rezultat al neeliberării informației solicitate, dânsul este îndreptățit pe deplin

la repararea prejudiciului moral cauzat prin suferințele psihice care au fost suportate și

care au fost condiționate de starea de frustrare, disperare, disconfort cauzat de

tergiversarea eliberării informației legal solicitate, ceea ce-i creează tensiune internă

permanentă, care în final pot duce la dereglări de sănătate.

A solicitat reclamantul constatarea încălcării de către pârât a termenului legal de

prezentare a informațiilor oficiale; încasarea prejudiciului moral în sumă de 1000 de

lei; obligarea Inspectoratului Național de Patrulare de a prezenta fotografiile efectuate

de către angajatul, Huzun Constantin, la întocmirea procesului-verbal nr.MAI04

597150 din 02 martie 2019 și menționate în procesul-verbal la secțiunea „Anexe”.

Prin hotărârea din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Eremia Vitalie, în interesele lui

Eremia Igor a fost admisă parțial.

S-a constatat încălcarea de către Inspectoratul Național de Patrulare al

Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne a termenului legal

de eliberare a informației solicitate prin cererea lui Eremia Igor din 28 martie 2019 și

s-a obligat Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General de Poliție al

Ministerului Afacerilor Interne să prezinte reclamantului Eremia Igor fotografiile

efectuate de către angajatul Inspectoratului Național de Patrulare Huzun Constantin la

întocmirea procesului-verbal nr. MAI04 597150 din 02 martie 2019, indicate în anexa

procesului-verbal respectiv.

În rest pretenția privind repararea prejudiciului moral a fost respinsă, ca

neîntemeiată.

Pentru a decide astfel prima instanță a constatat că Igor Eremia a expediat cerere

privind furnizarea informațiilor oficiale în adresa Inspectoratului Național de

Patrulare, care a fost recepționată de ultimul la 28 martie 2019. La 17 aprilie 2019

Inspectoratul Național de Patrulare a emis răspuns la cererea reclamantului, din care

rezultă că cererea privind eliberarea probelor anexate la procesul-verbal cu privire la

contravenție poate fi depusă în cancelaria Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău.

Instanța a concluzionat că Inspectoratul Național de Patrulare a încălcat termenul

legal prevăzut de art. 16 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr.982 din

11.05.2000, de prezentare a informației solicitată de către Eremia Igor or, cererea

privind accesul la informație a fost recepționată la 28 martie 2019, iar răspunsul a fost

emis abia la data de 17 aprilie 2019, fără a fi anexată din partea pârâtului a dovezii

privind expedierea răspunsului în cauză în adresa reclamantului.

Prin urmare instanța de fond a admis capătul de cerere privind constatarea

încălcării de către Inspectoratul Național de Patrulare a termenului legal de eliberare a

informației solicitate prin cererea lui Igor Eremia din 28 martie 2019.

2

Pretenția cu privire la obligarea Inspectoratului Național de Patrulare să prezinte

lui Igor Eremia fotografiile efectuate de către angajatul Constantin Huzun la

întocmirea procesului-verbal nr.MAI04 597150 din 02 martie 2019 a fost admisă, or

informația solicitată de reclamant face parte din informația ce poate și urmează a fi

furnizată prin prisma Legii privind accesul la informație nr.982 din 11.05.2000, părțile

dosarului sunt subiecți ai acestei legi, iar pârâtul Inspectoratul Național de Patrulare nu

a furnizat în termenii stabiliți informația solicitată lui Igor Eremia, faptul nefurnizării

fiind probat prin răspunsul nr.34/17/11387 din 17 aprilie 2019.

Pretenția de încasare a prejudiciului moral în sumă de 1000 de lei, a fost respinsă

ca neîntemeiată, or reclamantul Igor Eremia nu a probat cauzarea prin refuzul

pârâtului de a-i furniza informația solicitată, a unor suferințe psihice sau lezarea unor

alte drepturi nepatrimoniale ce urmează a fi compensate în bani.

Prin decizia din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Eremia Igor, s-a admis apelul declarat de Inspectoratul Național de

Patrulare al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, s-a

casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 07 noiembrie 2019 și

s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în

judecată depusă de Eremia Igor împotriva Inspectoratului Național de Patrulare al

Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne privind

constatarea încălcării termenului legal de prezentare a informației, obligarea

prezentării informației solicitate și repararea prejudiciului moral.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că pârâtul Inspectoratul Național

de Patrulare a emis răspuns la cererea reclamantului la 17 aprilie 2019, în interiorul

termenului de 15 zile lucrătoare stabilit de legea privind accesul la informație.

Totodată Inspectoratul Național de Patrulare a fost în imposibilitate de a elibera lui

Igor Eremia fotografiile care au constituit ca mijloc de probă în cadrul cauzei

contravenționale inițiate pe numele ultimului, or contestația lui Igor Eremia împotriva

procesului-verbal cu privire la contravenție, împreună cu dosarul cauzei

contravenționale a fost expediat în instanța de judecată la 18 martie 2019 în

conformitate cu prevederile art. 448 alin. (4) Cod contravențional, fotografiile fiind

anexate la cauza nominalizată, iar cererea de acces la informație a fost primită de

Inspectoratul Național de Patrulare la 28 martie 2019.

Instanța de apel a concluzionat că Inspectoratul Național de Patrulare la

examinarea cererii de acces la informație depusă de Igor Eremia a respectat

prevederile Legii cu privire la accesul la informație nr.982 din 11.05.2000,

informându-l pe ultimul despre imposibilitatea oferirii informației solicitate. Prin

urmare instanța de apel a conchis că este eronată concluzia primei instanțe, care a

constatat încălcarea de către Inspectoratul Național de Patrulare a termenului legal de

eliberare a informației solicitate prin cererea lui Eremia Igor din 28 martie 2019, cu

obligarea să prezinte reclamantului fotografiile efectuate.

Totodată, având în vedere netemeinicia pretențiilor invocate de reclamant cu

privire la constatarea încălcării accesului la informație, obligarea prezentării

informației solicitate, subsecvent instanța de apel a conchis că urmează a fi respinse și

pretențiile cu privire la încasarea prejudiciului moral.

La 03 martie 2020 Igor Eremia, reprezentat de avocatul Vitalie Eremia, a depus

cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei din 30

ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei hotărâri noi cu privire la

admiterea integrală a acțiunii.

3

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia

să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii

sau analogia dreptului.

A menționat că instanța de apel a dat o apreciere arbitrară probelor, a inversat în

mod intenționat poziția recurentului Eremia Igor, invocând circumstanțe care nu au

existat, interpretând denaturat poziția participanților la proces, făcând trimitere la

circumstanțe inventate.

A specificat că instanța de apel contrar prevederilor art. 17 din Legea privind

accesul la informație nr. 982 din 11.05.2000, a menționat faptul că Inspectoratul

Național de Patrulare corect a comunicat lui Eremia Igor că dacă ultimul dorește

obținerea informației solicitate trebuie să se adreseze instanței de judecată, or intimatul

urma în 3 zile lucrătoare să readreseze cererea altui furnizor, cu informarea obligatorie

a solicitantului.

Instanța de apel nu a luat în considerare probele anexate la dosar, care confirmă

că la procesul-verbal cu privire la contravenție nu sunt anexate fotografiile solicitate

de către recurent. Totodată Inspectoratul Național de Patrulare nu a prezentat nici o

probă ce ar confirma expedierea răspunsului în adresa recurentului, pentru a fi posibilă

verificarea data expedierii răspunsului în termen, data recepționării, sau în general că

s-ar fi dat răspuns la cererea din 28 martie 2019.

La 06 martie 2020 a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Eremia Igor,

reprezentat de avocatul Eremia Vitalie, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței.

Prin referința înregistrată la 23 martie 2020, intimatul Inspectoratul Național de

Patrulare al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne a

solicitat respingerea recursului declarat de Igor Eremia, reprezentat de avocatul Vitalie

Eremia, or temeiurile de înaintare a cererii de recurs sunt neîntemeiate și

neargumentate, cu menținerea în vigoare a deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de

Apel Chișinău.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 30 ianuarie 2020 și expediată

participanților la proces la 19 februarie 2020 (f.d.86), iar recurentul și avocatul său a

recepționat-o la 29 februarie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție respectiv

(f.d.87-88).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea

4

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

5

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Igor Eremia, reprezentat de avocatul Vitalie Eremia, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6