2ra-599/21 — încasarea cheltuielilor pentru instruire
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea cheltuielilor pentru instruire
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-599/21 — încasarea cheltuielilor pentru instruire (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-599/2021 prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă (jud: D. Dubcovețchi) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, G. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 28 aprilie 2021 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Prutean, reprezentat de avocatul Andrei Crasnostan, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva lui Alexandru Prutean cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru instruire, și la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Prutean împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției cu privire la constatarea nulității actului juridic, împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 19 iunie 2017, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Prutean cu privire la încasarea sumei de 24443,63 de lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru dezvoltarea profesională.
În motivarea acțiunii a indicat că prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 225ef. din 28 iunie 2013, Alexandru Prutean a fost numit în funcția de polițist-interimar al Serviciului Patrulare al Secției securitate publică a Inspectoratului de Poliție Ștefan Vodă al Inspectoratului General al Poliției.
În scopul acumulării cunoștințelor teoretice și abilităților practice necesare exercitării atribuțiilor de serviciu, la 1 iulie 2013, în temeiul dispoziției Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3-2281 din 28 iunie 2013, Alexandru Prutean a fost delegat la cursurile de formare profesională inițială în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” al Ministerului Afacerilor Interne, pentru perioada 1 iunie 2013 – 27 decembrie 2013. La 21 octombrie 2016, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 558ef., în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, a fost încetat serviciul și contractul individual de muncă cu Alexandru Prutean, la cererea acestuia.
Conform pct. 1 din Anexa nr. 6 „Modul de întocmire a angajamentului scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională” la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158 din 4 iulie 2008 cu 1 privire la funcția publică și statutul funcționarului public, angajamentul scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională (în continuare - angajament) reprezintă actul juridic unilateral prin care funcționarul public își asumă obligația de a activa în serviciul public după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională, inclusiv studiilor de masterat, în țară sau în străinătate, iar potrivit pct. 3 din aceeași anexă, angajamentul se întocmește în cazul în care durata formei sau durata cumulativă a formelor de dezvoltare profesională la care este delegat funcționarul depășește 90 de zile într-un an calendaristic.
Respectând dispozițiile normative indicate, la 16 aprilie 2014, Alexandru Prutean a semnat angajamentul funcționarului public (inclusiv cu statut special) privind activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, conform căruia s-a obligat după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne cu o durată de peste 90 de zile, să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe o perioadă de la 2013 – 2018. Conform angajamentul semnat, Alexandru Prutean s-a obligat să restituie integral Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condițiile legislației în vigoare, în cazul în care nu va activa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, după absolvirea cursurilor menționate, întreaga perioadă specificată în angajament.
Reieșind din faptul că nu a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională, întreaga perioadă specificată, pentru a încerca soluționarea litigiului apărut pe cale extrajudiciară, la 5 aprilie 2017, Alexandru Prutean a fost somat referitor la restituirea benevolă și imediată a cheltuielilor suportate de către Inspectoratul General al Poliției pentru dezvoltarea profesională în sumă de 13334,62 de lei, sumă achitată pârâtului cu titlu de salariu din contul Inspectoratului General al Poliției, însă, până la sesizarea instanței, acesta nu și-a onorat obligațiile asumate.
Conform certificatului de salariu nr. 1196 din 31 octombrie 2016, eliberat de Inspectoratul de Poliție Ștefan Vodă, pentru perioada iunie – septembrie 2013, suma totală a cheltuielilor au constituit 11 109,01 lei, iar conform certificatelor din 28 octombrie 2016, salariul calculat pentru perioada 6 septembrie 2013 – 27 decembrie 2013, a constituit 13 334,62 de lei. Astfel, reclamantul a conchis că Alexandru Prutean urmează să restituie Inspectoratului General al Poliției suma de 24 443,63 de lei. La 12 septembrie 2017, Alexandru Prutean a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției cu privire la recunoașterea nulității absolute a actului juridic unilateral – angajamentul nr. 386 din 16 aprilie 2014, semnat de către Alexandru Prutean în favoarea Ministerului Afacerilor Interne.
În motivarea acțiunii a indicat că la 28 iunie 2013, în baza ordinului nr. 225ef., Alexandru Prutean a fost angajat în funcția de polițist-interimar al Serviciului Patrulare al Secției securitate publică a Inspectoratului de Poliție Ștefan-Vodă.
Începând cu 1 iulie 2013 și până la 27 decembrie 2013, Alexandru Prutean a fost detașat la cursuri de formare profesională la Departamentul dezvoltare 2 profesională și managerială din cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, iar în urma frecventării acestor cursuri, a primit certificatul nr. 6518 din 27 decembrie 2013. Ulterior, la 16 aprilie 2014, la indicațiile conducerii Serviciului Patrulare al Secției securitate publică a Inspectoratului de Poliție Ștefan Vodă, Alexandru Prutean a semnat angajamentul nr. 386, prin care i s-a impus obligația ca după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională la Academia „Ștefan cel Mare” cu durata de 180 de zile, să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în perioada 2013-2018, iar în cazul eliberării până la perioada specificată să restituie Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării acestuia la instruire.
A menționat că în virtutea mai multor circumstanțe legate de relația lui Alexandru Prutean, ca angajat, cu factorii de conducere ai Serviciului Patrulare al Secției securitate publică a Inspectoratului de Poliție Ștefan Vodă, acesta a fost nevoit să depună cerere de demisie și la 21 octombrie 2016, în baza ordinului nr. 558 ef., a fost concediat din funcția deținută. Alexandru Prutean a indicat că angajamentul nr. 386 din 16 aprilie 2014, este lovit de nulitate absolută, din motiv că acesta a fost întocmit cu încălcarea pct. 2 din Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 și este fondat pe o cauză ilicită, care contravine legii.
Or, potrivit normelor legale pertinente speței, se impune conduita obligatorie a autorității publice de a accepta angajamentul de restituire a cheltuielilor pentru dezvoltarea funcționarului public numai până la emiterea ordinului de detașate la cursuri de formare profesională și nicidecum ulterior finisării acestora, iar în lipa unui asemenea angajament, autoritatea publică nu emisă actul administrativ în baza căruia funcționarul se detașează la cursuri de formare profesională. Totodată, Alexandru Prutean a invocat că a fost nevoit să semneze un asemenea angajament, după circa 9 luni de la data emiterii ordinului de detașare la cursuri de formare profesională și după 3,5 luni de la data finisării acestor cursuri, însă, în angajament i s-a impus obligația de a activa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne în perioada anilor 2013 – 2018, adică, începând cu o dată anterioară semnării acestui angajament.
Astfel, Alexandru Prutean a susținut că prin acest act juridic s-a urmărit doar scopul de a i se impune o obligație, care nu se încadrează în parametrii legali și în acest mod este evident, că acesta are la bază o cauză ilegală, care urmărește justificarea acțiunilor anterioare ale angajatorului, fapt care în mod evident constituie o fraudă. Prin încheierea protocolară a din 4 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a dispus conexarea dosarului nr. 2-4185/2017 la dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă nr. 18-2-2659-21062017. Prin hotărârea din 29 iulie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă s- a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Prutean.
S-a constatat nulitatea absolută a angajamentului nr. 386 din 16 aprilie 2014, semnat de către Alexandru Prutean în favoarea Ministerului Afacerilor Interne. S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva lui Alexandru Prutean cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru instruire. 3 Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 5 august 2019, Inspectoratul General al Poliției a declarat apel, prin care a solicitat admiterea apelului și casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea depusă de Inspectoratul General al Poliției să fie admisă integral, iar cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Prutean să fie respinsă.
Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției. S-a casat hotărârea din 29 iulie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva lui Alexandru Prutean cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru instruire și la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Prutean împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției cu privire la constatarea nulității actului juridic, și s-a emis o hotărâre nouă prin care: s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva lui Alexandru Prutean cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru instruire.
S- a încasat din contul lui Alexandru Prutean în beneficiul Inspectoratului General al Poliției suma de 24 443,63 de lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru instruire. S- a încasat din contul lui Alexandru Prutean în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 733,30 de lei. S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Prutean împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției cu privire la constatarea nulității actului juridic. Pentru a decide astfel, prin prisma art. 6 alin. (1), 216, 217, 220 Cod civil (în vigoare până la 1 martie 2019), instanța de apel a menționat că pentru a aprecia asupra valabilității unui act juridic, este necesar de stabilit respectarea condițiilor de valabilitate de fond și de formă la data încheierii sale.
În materia de drept civil, prin condițiile de valabilitate a actului juridic se înțeleg toate cerințele stabilite de lege sau de părți pentru valabilitatea actului juridic civil. În cazul când nu sunt întrunite aceste condiții, actul nu poate exista sau dacă există nu este valabil. Condițiile esențiale pentru valabilitatea oricărui act juridic civil se împart în condiții de fond și de formă. Cerințele cu privire la consimțământ, capacitate, obiect și cauză reprezintă condiții de fond, iar cele de fond se referă la modalitatea de exteriorizare a manifestării de voință, cum este cerința autentificării, sunt condiții de formă. Prin prisma prevederilor pct. 1 și 2, pct. 6 subpct.
3) din Anexa nr. 6 privind „Modul de întocmire a angajamentului scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională” la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, Colegiul a reținut că angajamentul scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională (în continuare – angajament) reprezintă actul juridic unilateral prin care funcționarul public își asumă obligația de a activa în serviciul public după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională, inclusiv studiilor de masterat, în țară sau în străinătate.
Analizând înscrisurile cauzei în raport cu normele legale citate, Colegiul a constatat că angajamentul nr. 386 din 16 aprilie 2014, a fost încheiat cu respectarea condițiilor de valabilitate, situație ce denotă că soluția fondului de constatare a 4 nulității angajamentului din 16 aprilie 2014, semnat de Prutean Alexandru, este afectat de eroare. Sub acest aspect, Colegiul a enunțat că soluția fondului de constatare a nulității angajamentului nr. 386 din 16 aprilie 2014, a fost motivată prin faptul că angajamentul respectiv a fost semnat după emiterea actului de delegare la instruire a lui Prutean Alexandru, însă, această poziție derivă din interpretarea eronată a dispozițiilor normative. Astfel, instanța de apel a reiterat că dispozițiile actului normativ indicat supra, stabilesc că angajamentul este semnat de către funcționarul public înaintea emiterii actului administrativ de delegare la instruire.
Totodată, același act normativ stabilește că, în cazul în care angajamentul nu este semnat, actul administrativ nu se emite. Colegiul a subliniat că semnarea angajamentului după finisarea cursurilor de instruire profesională, în nici un mod nu denotă, că un atare angajament este lovit de nulitate absolută, or, dispozițiile normative citate, nu stabilesc că un astfel de angajament este lovit de nulitate absolută. Deci, în condițiile în care, deși ulterior emiterii actului de delegare la instruire, adică după 28 iunie 2013, Alexandru Prutean totuși a semnat angajamentul privind activitatea în cadrul MAI după absolvirea cursurilor de formare profesională inițială, ultimul a acceptat a-și asuma obligația de a activa în serviciul public după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională, iar în caz de încetare a raporturilor de muncă din vina acesteia - să restituie cheltuielile pentru instruire.
În acest context, Colegiul a concluzionat că prin semnarea angajamentului din 16 aprilie 2014, Alexandru Prutean în deplinătatea discernământului său și-a asumat răspunderea pentru ca după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională, inclusiv la Academia „Ștefan cel Mare” a MAI cu durata de 180 de zile, să activeze în cadrul MAI de la 4 la 5 ani, iar în cazul în care nu va activa în cadrul MAI după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, întreaga perioadă specificată în angajament, ori nu va absolvi, din vina sa, forma de dezvoltare profesională, să restituie MAI cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire în condițiile legii.
De altfel, s-a reținut că Alexandru Prutean la momentul semnării angajamentului, 16 aprilie 2014, avea opțiunea să refuze semnarea acestuia în caz de dezacord cu condițiile angajamentului, însă dânsul l-a acceptat semnându-l. Afirmațiile lui Alexandru Prutean precum că a fost constrâns să semneze un asemenea angajament, au fost apreciate de Colegiu ca fiind neîntemeiate și declarative, în condițiile în care, la dosarul cauzei nu sunt administrate probe care ar confirma aceste argumente ale intimatului-pârât. În lumina celor relevate, Colegiul a conchis că acțiunea depusă de Alexandru Prutean cu privire la constatarea nulității absolute a angajamentului nr. 386 din 16 aprilie 2014, este neîntemeiată.
Reținând prevederile art. 512 alin. (1), 514, 572 Cod civil (în vigoare până la 1 martie 2019) și faptul că Alexandru Prutean nu și-a onorat obligațiile asumate prin angajamentul nr. 386 din 16 aprilie 2014, în sensul că nu a activat în cadrul organelor poliției în perioada 2013 – 2018, Colegiul a considerat întemeiată cerința de încasare a cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea sa profesională. 5 Astfel, Colegiul a desconsiderat concluzia primei instanțe cu referire la faptul că nu este întemeiată poziția MAI privind impunerea obligațiunii de achitare a cheltuielilor de instruire prin prisma art. 17 din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, care a fost abrogat, or, la caz, Ministerul Afacerilor Interne nu a formulat cerință cu privire la încasarea cheltuielilor de instruire.
La 19 februarie 2021, Alexandru Prutean, reprezentat de avocatul Andrei Crasnostan, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei nu a constat just și a dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult nu a examinat cauza sub toate aspectele și nu a stabilit cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic. Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței.
În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 noiembrie 2020 și a expediat-o participanților la proces la 23 decembrie 2020 (f.d. 24, Vol. III), or, la actele cauzei nu se regăsește dovada de recepționare a acesteia de către recurent. Astfel, recursul declarat la 19 februarie 2021, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 10 martie 2021 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 49, Vol. III). La 31 martie 2021 și la 7 aprilie 2021, Ministerul Afacerilor Interne și respectiv Inspectoratul General al Poliției au depus referințe, prin care au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil. Examinând temeiurile recursului declarat de Alexandru Prutean, reprezentat de avocatul Andrei Crasnostan, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate 6 sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Prutean, reprezentat de avocatul Andrei Crasnostan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a 7 recunoaște recursul declarat de Alexandru Prutean, reprezentat de avocatul Andrei Crasnostan, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Prutean, reprezentat de avocatul Andrei Crasnostan, împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.