2ra-599/21 — încasarea cheltuielilor pentru instruire

2ra-599/21 — încasarea cheltuielilor pentru instruire (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-599/2021

prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă (jud: D. Dubcovețchi)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, G. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Prutean,

reprezentat de avocatul Andrei Crasnostan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul

General al Poliției împotriva lui Alexandru Prutean cu privire la încasarea

cheltuielilor suportate pentru instruire, și

la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Prutean împotriva

Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției cu privire la

constatarea nulității actului juridic,

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 19 iunie 2017, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Alexandru Prutean cu privire la încasarea sumei de

24443,63 de lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru dezvoltarea profesională.

În motivarea acțiunii a indicat că prin ordinul Inspectoratului General al

Poliției nr. 225ef. din 28 iunie 2013, Alexandru Prutean a fost numit în funcția de

polițist-interimar al Serviciului Patrulare al Secției securitate publică a

Inspectoratului de Poliție Ștefan Vodă al Inspectoratului General al Poliției.

În scopul acumulării cunoștințelor teoretice și abilităților practice necesare

exercitării atribuțiilor de serviciu, la 1 iulie 2013, în temeiul dispoziției

Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3-2281 din 28 iunie 2013, Alexandru

Prutean a fost delegat la cursurile de formare profesională inițială în cadrul

Academiei „Ștefan cel Mare” al Ministerului Afacerilor Interne, pentru perioada 1

iunie 2013 – 27 decembrie 2013.

La 21 octombrie 2016, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.

558ef., în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului, a fost încetat serviciul și contractul

individual de muncă cu Alexandru Prutean, la cererea acestuia.

Conform pct. 1 din Anexa nr. 6 „Modul de întocmire a angajamentului scris al

funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea

formelor de dezvoltare profesională” la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie

2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158 din 4 iulie 2008 cu

1

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, angajamentul scris al

funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea

formelor de dezvoltare profesională (în continuare - angajament) reprezintă actul

juridic unilateral prin care funcționarul public își asumă obligația de a activa în

serviciul public după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare

profesională, inclusiv studiilor de masterat, în țară sau în străinătate, iar potrivit

pct. 3 din aceeași anexă, angajamentul se întocmește în cazul în care durata formei

sau durata cumulativă a formelor de dezvoltare profesională la care este delegat

funcționarul depășește 90 de zile într-un an calendaristic.

Respectând dispozițiile normative indicate, la 16 aprilie 2014, Alexandru

Prutean a semnat angajamentul funcționarului public (inclusiv cu statut special)

privind activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea

formelor de dezvoltare profesională, conform căruia s-a obligat după absolvirea

cursurilor de dezvoltare profesională în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a

Ministerului Afacerilor Interne cu o durată de peste 90 de zile, să activeze în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne pe o perioadă de la 2013 – 2018.

Conform angajamentul semnat, Alexandru Prutean s-a obligat să restituie

integral Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa

profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în

condițiile legislației în vigoare, în cazul în care nu va activa în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, după absolvirea cursurilor menționate, întreaga perioadă

specificată în angajament.

Reieșind din faptul că nu a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne

după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională, întreaga perioadă

specificată, pentru a încerca soluționarea litigiului apărut pe cale extrajudiciară, la

5 aprilie 2017, Alexandru Prutean a fost somat referitor la restituirea benevolă și

imediată a cheltuielilor suportate de către Inspectoratul General al Poliției pentru

dezvoltarea profesională în sumă de 13334,62 de lei, sumă achitată pârâtului cu

titlu de salariu din contul Inspectoratului General al Poliției, însă, până la sesizarea

instanței, acesta nu și-a onorat obligațiile asumate.

Conform certificatului de salariu nr. 1196 din 31 octombrie 2016, eliberat de

Inspectoratul de Poliție Ștefan Vodă, pentru perioada iunie – septembrie 2013,

suma totală a cheltuielilor au constituit 11 109,01 lei, iar conform certificatelor din

28 octombrie 2016, salariul calculat pentru perioada 6 septembrie 2013 – 27

decembrie 2013, a constituit 13 334,62 de lei.

Astfel, reclamantul a conchis că Alexandru Prutean urmează să restituie

Inspectoratului General al Poliției suma de 24 443,63 de lei.

La 12 septembrie 2017, Alexandru Prutean a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu

Inspectoratul General al Poliției cu privire la recunoașterea nulității absolute a

actului juridic unilateral – angajamentul nr. 386 din 16 aprilie 2014, semnat de

către Alexandru Prutean în favoarea Ministerului Afacerilor Interne.

În motivarea acțiunii a indicat că la 28 iunie 2013, în baza ordinului nr.

225ef., Alexandru Prutean a fost angajat în funcția de polițist-interimar al

Serviciului Patrulare al Secției securitate publică a Inspectoratului de Poliție

Ștefan-Vodă.

Începând cu 1 iulie 2013 și până la 27 decembrie 2013, Alexandru Prutean a

fost detașat la cursuri de formare profesională la Departamentul dezvoltare

2

profesională și managerială din cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului

Afacerilor Interne, iar în urma frecventării acestor cursuri, a primit certificatul nr.

6518 din 27 decembrie 2013.

Ulterior, la 16 aprilie 2014, la indicațiile conducerii Serviciului Patrulare al

Secției securitate publică a Inspectoratului de Poliție Ștefan Vodă, Alexandru

Prutean a semnat angajamentul nr. 386, prin care i s-a impus obligația ca după

absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională la Academia

„Ștefan cel Mare” cu durata de 180 de zile, să activeze în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, în perioada 2013-2018, iar în cazul eliberării până la perioada

specificată să restituie Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile suportate pentru

dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării acestuia la

instruire.

A menționat că în virtutea mai multor circumstanțe legate de relația lui

Alexandru Prutean, ca angajat, cu factorii de conducere ai Serviciului Patrulare al

Secției securitate publică a Inspectoratului de Poliție Ștefan Vodă, acesta a fost

nevoit să depună cerere de demisie și la 21 octombrie 2016, în baza ordinului nr.

558 ef., a fost concediat din funcția deținută.

Alexandru Prutean a indicat că angajamentul nr. 386 din 16 aprilie 2014, este

lovit de nulitate absolută, din motiv că acesta a fost întocmit cu încălcarea pct. 2

din Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 și este fondat

pe o cauză ilicită, care contravine legii. Or, potrivit normelor legale pertinente

speței, se impune conduita obligatorie a autorității publice de a accepta

angajamentul de restituire a cheltuielilor pentru dezvoltarea funcționarului public

numai până la emiterea ordinului de detașate la cursuri de formare profesională și

nicidecum ulterior finisării acestora, iar în lipa unui asemenea angajament,

autoritatea publică nu emisă actul administrativ în baza căruia funcționarul se

detașează la cursuri de formare profesională.

Totodată, Alexandru Prutean a invocat că a fost nevoit să semneze un

asemenea angajament, după circa 9 luni de la data emiterii ordinului de detașare la

cursuri de formare profesională și după 3,5 luni de la data finisării acestor cursuri,

însă, în angajament i s-a impus obligația de a activa în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne în perioada anilor 2013 – 2018, adică, începând cu o dată

anterioară semnării acestui angajament.

Astfel, Alexandru Prutean a susținut că prin acest act juridic s-a urmărit doar

scopul de a i se impune o obligație, care nu se încadrează în parametrii legali și în

acest mod este evident, că acesta are la bază o cauză ilegală, care urmărește

justificarea acțiunilor anterioare ale angajatorului, fapt care în mod evident

constituie o fraudă.

Prin încheierea protocolară a din 4 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a dispus conexarea dosarului nr. 2-4185/2017 la dosarul aflat pe rolul

Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă nr. 18-2-2659-21062017.

Prin hotărârea din 29 iulie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă s-

a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Prutean. S-a

constatat nulitatea absolută a angajamentului nr. 386 din 16 aprilie 2014, semnat de

către Alexandru Prutean în favoarea Ministerului Afacerilor Interne.

S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Inspectoratul General al Poliției împotriva lui Alexandru Prutean cu privire la

încasarea cheltuielilor suportate pentru instruire.

3

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 5 august 2019,

Inspectoratul General al Poliției a declarat apel, prin care a solicitat admiterea

apelului și casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea depusă

de Inspectoratul General al Poliției să fie admisă integral, iar cererea de chemare în

judecată depusă de Alexandru Prutean să fie respinsă.

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Inspectoratul General al Poliției. S-a casat hotărârea din 29 iulie 2019 a

Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva lui Alexandru

Prutean cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru instruire și la cererea

de chemare în judecată depusă de Alexandru Prutean împotriva Ministerului

Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției cu privire la constatarea

nulității actului juridic, și s-a emis o hotărâre nouă prin care: s-a admis cererea de

chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva lui

Alexandru Prutean cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru instruire. S-

a încasat din contul lui Alexandru Prutean în beneficiul Inspectoratului General al

Poliției suma de 24 443,63 de lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru instruire. S-

a încasat din contul lui Alexandru Prutean în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 733,30 de lei. S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată

depusă de Alexandru Prutean împotriva Ministerului Afacerilor Interne și

Inspectoratului General al Poliției cu privire la constatarea nulității actului juridic.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 6 alin. (1), 216, 217, 220 Cod civil (în

vigoare până la 1 martie 2019), instanța de apel a menționat că pentru a aprecia

asupra valabilității unui act juridic, este necesar de stabilit respectarea condițiilor

de valabilitate de fond și de formă la data încheierii sale.

În materia de drept civil, prin condițiile de valabilitate a actului juridic se

înțeleg toate cerințele stabilite de lege sau de părți pentru valabilitatea actului

juridic civil. În cazul când nu sunt întrunite aceste condiții, actul nu poate exista

sau dacă există nu este valabil. Condițiile esențiale pentru valabilitatea oricărui act

juridic civil se împart în condiții de fond și de formă.

Cerințele cu privire la consimțământ, capacitate, obiect și cauză reprezintă

condiții de fond, iar cele de fond se referă la modalitatea de exteriorizare a

manifestării de voință, cum este cerința autentificării, sunt condiții de formă.

Prin prisma prevederilor pct. 1 și 2, pct. 6 subpct. 3) din Anexa nr. 6 privind

„Modul de întocmire a angajamentului scris al funcționarului public privind

activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională”

la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a

prevederilor Legii nr.158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public, Colegiul a reținut că angajamentul scris al

funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea

formelor de dezvoltare profesională (în continuare – angajament) reprezintă actul

juridic unilateral prin care funcționarul public își asumă obligația de a activa în

serviciul public după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare

profesională, inclusiv studiilor de masterat, în țară sau în străinătate.

Analizând înscrisurile cauzei în raport cu normele legale citate, Colegiul a

constatat că angajamentul nr. 386 din 16 aprilie 2014, a fost încheiat cu respectarea

condițiilor de valabilitate, situație ce denotă că soluția fondului de constatare a

4

nulității angajamentului din 16 aprilie 2014, semnat de Prutean Alexandru, este

afectat de eroare.

Sub acest aspect, Colegiul a enunțat că soluția fondului de constatare a

nulității angajamentului nr. 386 din 16 aprilie 2014, a fost motivată prin faptul că

angajamentul respectiv a fost semnat după emiterea actului de delegare la instruire

a lui Prutean Alexandru, însă, această poziție derivă din interpretarea eronată a

dispozițiilor normative.

Astfel, instanța de apel a reiterat că dispozițiile actului normativ indicat supra,

stabilesc că angajamentul este semnat de către funcționarul public înaintea emiterii

actului administrativ de delegare la instruire.

Totodată, același act normativ stabilește că, în cazul în care angajamentul nu

este semnat, actul administrativ nu se emite.

Colegiul a subliniat că semnarea angajamentului după finisarea cursurilor de

instruire profesională, în nici un mod nu denotă, că un atare angajament este lovit

de nulitate absolută, or, dispozițiile normative citate, nu stabilesc că un astfel de

angajament este lovit de nulitate absolută.

Deci, în condițiile în care, deși ulterior emiterii actului de delegare la

instruire, adică după 28 iunie 2013, Alexandru Prutean totuși a semnat

angajamentul privind activitatea în cadrul MAI după absolvirea cursurilor de

formare profesională inițială, ultimul a acceptat a-și asuma obligația de a activa în

serviciul public după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională, iar în caz de

încetare a raporturilor de muncă din vina acesteia - să restituie cheltuielile pentru

instruire.

În acest context, Colegiul a concluzionat că prin semnarea angajamentului din

16 aprilie 2014, Alexandru Prutean în deplinătatea discernământului său și-a

asumat răspunderea pentru ca după absolvirea cursurilor sau programelor de

dezvoltare profesională, inclusiv la Academia „Ștefan cel Mare” a MAI cu durata

de 180 de zile, să activeze în cadrul MAI de la 4 la 5 ani, iar în cazul în care nu va

activa în cadrul MAI după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, întreaga

perioadă specificată în angajament, ori nu va absolvi, din vina sa, forma de

dezvoltare profesională, să restituie MAI cheltuielile suportate pentru dezvoltarea

sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire în condițiile

legii.

De altfel, s-a reținut că Alexandru Prutean la momentul semnării

angajamentului, 16 aprilie 2014, avea opțiunea să refuze semnarea acestuia în caz

de dezacord cu condițiile angajamentului, însă dânsul l-a acceptat semnându-l.

Afirmațiile lui Alexandru Prutean precum că a fost constrâns să semneze un

asemenea angajament, au fost apreciate de Colegiu ca fiind neîntemeiate și

declarative, în condițiile în care, la dosarul cauzei nu sunt administrate probe care

ar confirma aceste argumente ale intimatului-pârât.

În lumina celor relevate, Colegiul a conchis că acțiunea depusă de Alexandru

Prutean cu privire la constatarea nulității absolute a angajamentului nr. 386 din 16

aprilie 2014, este neîntemeiată.

Reținând prevederile art. 512 alin. (1), 514, 572 Cod civil (în vigoare până la

1 martie 2019) și faptul că Alexandru Prutean nu și-a onorat obligațiile asumate

prin angajamentul nr. 386 din 16 aprilie 2014, în sensul că nu a activat în cadrul

organelor poliției în perioada 2013 – 2018, Colegiul a considerat întemeiată cerința

de încasare a cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea sa profesională.

5

Astfel, Colegiul a desconsiderat concluzia primei instanțe cu referire la faptul

că nu este întemeiată poziția MAI privind impunerea obligațiunii de achitare a

cheltuielilor de instruire prin prisma art. 17 din Legea cu privire la activitatea

Poliției și statutul polițistului, care a fost abrogat, or, la caz, Ministerul Afacerilor

Interne nu a formulat cerință cu privire la încasarea cheltuielilor de instruire.

La 19 februarie 2021, Alexandru Prutean, reprezentat de avocatul Andrei

Crasnostan, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei nu

a constat just și a dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult nu a examinat

cauza sub toate aspectele și nu a stabilit cu certitudine raportul juridic litigios,

circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 noiembrie 2020

și a expediat-o participanților la proces la 23 decembrie 2020 (f.d. 24, Vol. III), or,

la actele cauzei nu se regăsește dovada de recepționare a acesteia de către recurent.

Astfel, recursul declarat la 19 februarie 2021, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 10 martie 2021

instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea

depunerii referinței (f.d. 49, Vol. III).

La 31 martie 2021 și la 7 aprilie 2021, Ministerul Afacerilor Interne și

respectiv Inspectoratul General al Poliției au depus referințe, prin care au solicitat

respingerea recursului ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Alexandru Prutean, reprezentat

de avocatul Andrei Crasnostan, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

6

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Prutean,

reprezentat de avocatul Andrei Crasnostan, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

7

recunoaște recursul declarat de Alexandru Prutean, reprezentat de avocatul Andrei

Crasnostan, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Prutean, reprezentat

de avocatul Andrei Crasnostan, împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

8