2r-71/20 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2r-71/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Jud: I. Țonov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud: M. Guzun, L. Pruteanu și V. Buhnaci )

Î N C H E I E R E

18 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Alexandru Prus,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru

Prus împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

juadecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu

s-a dat curs cererii de apel depusă de Alexandru Prus și împotriva încheierii din 04

iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit cererea de apel depusă

de Alexandru Prus,

c o n s t a t ă :

La 14 ianuarie 2019, Alexandru Prus a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecarea cauzei în termen rezonabil și încasarea prejudiciului moral în sumă de

256520,63 lei.

Prin hotărârea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru Prus.

La 15 aprilie 2019, Alexandru Prus a declarat apel împotriva hotărârii din 18

martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de

apel, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Alexandru Prus. S-a comunicat apelantului despre

necesitatea prezentării cererii de apel tradusă în limba de stat, fiind-ui acordat un

termen de 10 zile din momentul primirii încheierii. S-a explicat acestuia că în cazul

în care nu vor fi înlăturate neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi

considerată depusă și va fi restituită.

Prin încheierea din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea

de apel depusă de Alexandru Prus, din motivul că apelantul nu a înlăturat

neajunsurile indicate în încheierea din 14 mai 2019.

1

La 23 decembrie 2019, Alexandru Prus a declarat recurs împotriva încheierilor

din 14 mai 2019 și 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, repunerea în termenul de declarare a recursului, casarea încheierii

contestate, cu pronunțarea unei noi încheieri de punere pe rol a cererii de apel.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a restitui cererea de

recurs depusă de către Alexandru Prus, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1), lit. b1) Cod de procedură civilă, instanța

de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă: cererea de

recurs nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).

Articolul 437 alin. (1) Cod de procedură civilă prevede că o cerere de recurs în

secțiunea I trebuie să fie dactilografiată și să cuprindă un șir de elemente indicate

exhaustiv.

Astfel, Colegiul constată că Alexandru Prus a depus cererea de recurs într-o

altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a anexa traducerea

acesteia în limba de stat.

În același timp, instanța de recurs remarcă că, prin Hotărârea nr. 17 din 04 iunie

2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată desuetudinea

Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe

teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi

presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

În lumina celor indicate, Colegiul reiterează că, unul din principiile

fundamentale ale procesului civil este principiul limbii oficiale de procedură, care

este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 Cod de procedură civilă și art. 9 din

Legea cu privire la organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru asigurarea

respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în condițiile

egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și incorporate

în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, Pactul

internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care nu impun condiții privind

limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară

în limba națională a statului.

Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba

moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii Curții

Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 05 decembrie 2013, urmează a fi

înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea

utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă

fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

2

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul

să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza

în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora. Totodată,

dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în

fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte

de procedură sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, instanța de recurs concluzionează că atunci când cererea de

recurs în Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este

aplicabilă sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de stat

din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când

nu cunosc limba de stat.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs depusă

de către Alexandru Prus este redactată într-o altă limbă decât limba oficială a

procesului și nu este însoțită de traducere, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul

declarat, deoarece nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) Cod de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 4261, alin. (1), lit. b1), alin. (2) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se restituie recursul declarat de către Alexandru Prus împotriva încheierilor din

14 mai 2019 și 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de către Alexandru Prus împotriva Ministerului Justiției

cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil

și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

3