3ra-635/20 — anularea deciziei

Dosarul nr. 3ra-635/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (R. Berdilo)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

26 august 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Ion Guzun

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor

Interne,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Algur Ahmet împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor

Interne, intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la anularea deciziei,

împotriva deciziei din 31 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor

Interne și menținută hotărârea din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

c o n s t a t ă :

La 23 martie 2018, avocatul Hadei Eduard, în interesele cetățeanului turc Algur

Ahmet, a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Migrație și Azil al

MAI privind anularea deciziei.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 16 martie 2018 Biroul Migrație

și Azil a emis decizia nr. 7 cu privire la declararea străinului Algur Ahmet, cetățean

turc, ca persoană indezirabilă, potrivit art. 55 din Legea privind regimul străinilor nr.

200 din 16.07.2010. Decizia menționată i-a fost adusă la cunoștința lui Algur Ahmet

la 18 martie 2018, când a fost însoțit de angajații Biroului Migrație și Azil la

Aeroportul Chișinău pentru a fi trimis forțat în țara de origine – Turcia. Totodată nu i-

au fost comunicate motivele emiterii deciziei contestate.

A menționat că nu este de acord cu decizia nr. 7 din 16 martie 2018 a Biroului

Migrație și Azil deoarece nu a fost implicat niciodată în activități, care ar putea duce

la declararea ca persoană indezirabilă, neavând careva intenții să pună în pericol

1

siguranța națională a Republicii Moldova sau altei țări. În confirmarea acestui fapt a

fost prezentat cazierul judiciar care este liber de sarcini penale.

A relatat că a venit în Republica Moldova cu scopul să se căsătorească și de a

întemeia o familie cu Saltițchi Maria, care este însărcinată și împreună așteaptă un

copil. Au început să pregătească dosarul pentru oficializarea căsătoriei. Din

momentul venirii sale la Chișinău – 16 februarie 2018 și până la momentul plecării –

18 martie 2018, nu a deranjat pe nimeni și nu a fost implicat în acte ilegale pe

teritoriul Republicii Moldova.

Reclamantul consideră că i-a fost aplicată o măsură gravă pentru ceea ce nu a

comis niciodată, existând riscul să nu fie lângă copilul său când se va naște. Nu

cunoaște motivele care au stat la baza emiterii deciziei și o consideră ilegală.

A solicitat reclamantul anularea deciziei nr. 7 din 16 martie 2018 a Biroului

Migrație și Azil cu privire la declararea sa ca persoană indezirabilă pe teritoriul

Republicii Moldova pe o perioadă de 5 ani.

Prin încheierea protocolară din 17 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu Inspectoratul

General al Poliției (f.d. 37).

Prin hotărârea din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea

de chemare în judecată înaintată de Eduard Hadei, în interesele lui Algur Ahmet, a

fost admisă, s-a anulat decizia nr. 7 din 16 martie 2018 a Biroului Migrație și Azil al

MAI al RM, privind declararea cetățeanului Turciei, Algur Ahmet, persoană

indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de 5 ani.

Manifestând dezacord cu hotărârea instanței de judecată, Biroul Migrație și Azil

al Ministerului Afacerilor Interne, în termenul stabilit de lege, la 02 august 2018 a

depus cerere de apel, iar în baza încheierii Curții de Apel Chișinău de a nu da curs din

21 decembrie 2018, la 24 ianuarie 2019 a înregistrat și apelul motivat, solicitând

casarea integrală a hotărârii din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 31 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Biroul Migrație și Azil al MAI și menținută hotărârea din

10 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că argumentele reclamantului și a

reprezentantului acestuia indicate în cererea de chemare în judecată și-au găsit

confirmare pe parcursul examinării cauzei. Cu certitudine s-a constatat că decizia nr.

7 din 16 martie 2018 a Biroului Migrație și Azil al MAI, nu a fost motivată potrivit

art. 55 alin. (3) din Legea 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în R.

Moldova, iar apelantul/recurent nu a prezentat nici o probă în vederea confirmării

legalității actului administrativ contestat.

La 19 martie 2020 Biroul Migrație și Azil al MAI a depus recurs motivat

împotriva deciziei din 31 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei hotărâri noi.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată

deoarece nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei.

Recurentul a menționat că informația enunțată în demers poartă un grad de

secretizare conform prevederilor Legii nr. 245 din 27 noiembrie 2008 cu privire la

secretul de stat, respectiv nu poate fi dezvăluită nici în cadrul examinării în instanța

de judecată. Astfel, IGP al MAI a evaluat, că activitățile desfășurate de către

2

cetățeanul Algur Ahmet, prezintă pericol pentru securitatea națională și ordinea

publică.

A mai relatat recurentul că decizia privind declararea străinului persoană

indezirabilă a fost întocmită în conformitate cu prevederile art. 55 al Legii nr. 200 din

16 iulie 2010, fiind respectate toate normele legale în cazul emiterii deciziei pe

rațiune de securitate națională, așa dar în conformitate cu art. 56 alin. (2) al aceleiași

legi, astfel de date și informații nu pot fi sub nici o formă, direct sau indirect, aduse la

cunoștință străinului declarat persoană indezirabilă, inclusiv în cadrul examinării în

instanța de judecată a contestării deciziei privind declararea străinului persoană

indezirabilă.

Recurentul a mai invocat că începând cu 16 februarie 2018 (momentul venirii la

Chișinău) și până la 18 martie 2018 (momentul plecării în Turcia) cetățeanul Algur

Ahmet a dispus de suficient timp pentru încheierea căsătoriei și depunerea actelor la

autoritatea competentă pentru străini pentru a obține permisul de ședere, însă ultimul

nu a pregătit actele necesare ceea ce se poate considera că străinul nu a avut scopul

documentării pe teritoriul Republicii Moldova.

La 21 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat participanților la proces

copia recursului depus de Biroul Migrație și Azil împotriva deciziei din 31 ianuarie

2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 25 iunie 2020 Inspectoratul General al Poliției a depus referință la cererea de

recurs, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei

decizii prin care să fie respinsă în totalitate cererea de chemare în judecată depusă de

Algur Ahmet împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne,

or instanța de apel nu a examinat pe deplin cauza prin prisma circumstanțelor de fapt

și de drept invocate de părți.

Intimatul Algur Ahmet, reprezentat de avocatul Hadei Eduard, nu și-a valorificat

dreptul și nu a depus referință la cererea de recurs.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în

conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

3

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a1) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus împotriva unui act ce nu se

supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5).

În conformitate cu art. 429 alin. (4) lit. c) Cod de procedură civilă, nu pot fi

atacate cu recurs deciziile emise de instanța de apel, fără drept de recurs.

La caz, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că, Algur Ahmet, reprezentat de avocatul Eduard

Hadei, a contestat în justiție decizia privind declararea străinului ca persoană

indezirabilă nr. 7 din 16 martie 2018 emisă de Biroul Migrație și Azil al MAI.

Conform art. 57 alin. (3) din Legea privind regimul străinilor în Republica

Moldova nr. 200 din 16.07.2010, cauza privind contestarea deciziei de declarare a

străinului persoană indezirabilă se examinează în termen de 30 de zile calendaristice

de la data primirii. Decizia primei instanțe este definitivă și executorie, însă poate fi

contestată cu recurs în instanța de apel.

Prin urmare, având în vedere obiectul litigiului, prevederile art. 57 alin. (3) din

Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova nr. 200 din 16.07.2010, care

prevede modalitatea de contestare a actului judecătoresc, că hotărârea primei instanțe

a fost adoptată la 10 iulie 2018, prin prisma legislației aplicabile până la data intrării

în vigoare a Codului administrativ, art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că, recursul Biroului Migrație și Azil al MAI a fost depus împotriva

unui act, care nu se supune recursului.

Or, admiterea spre examinare a recursului Biroului Migrație și Azil al MAI în

condițiile în care a fost depus reprezintă o încălcare a principiului egalității părților în

drepturi procedurale și vine în contradicție cu prevederile art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

La caz, se mai reține că, printre regulile juridice care guvernează materia căilor

de atac se enumeră legalitatea instituirii și exercitării acestora, care în esență se

rezumă la dreptul de a utiliza o cale de atac doar atunci când este acordată de lege.

Mai puțin contează faptul dacă o instanță de judecată a indicat în dispozitiv despre

calea de atac atunci când în virtutea legii actul judecătoresc nu se supune căilor de

atac.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

recursul depus de către Biroul Migrație și Azil al MAI ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270 Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

4

d i s p u n e :

Recursul declarat de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne,

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Ion Guzun

Victor Burduh

5