3ra-635/22 — contestarea actului administrativ

3ra-635/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-635/22

2-20131169-01-3ra-21062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, G. Dașchevici, G. Mîra)

Î N C H E I E R E

20 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Samimi Mohammad Ali

Yaghoob, reprezentat de avocatul Alexandru Adam,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Samimi Mohammad Ali Yaghoob împotriva Biroului Migrație

și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil,

împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul depus de Samimi Mohammad Ali Yaghoob împotriva

hotărârii din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 21 octombrie 2020 Samimi Mohammad Ali Yaghoob,

reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului Migrație și Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 82/20/DAI din

06 octombrie 2020 și obligarea acordării accesului la o nouă procedură de azil.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Samimi

Mohammad Ali Yaghoob a invocat că, prin decizia Biroului Migrație și Azil din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 82/20/DAI din

06 octombrie 2020, cetățeanului străin Samimi Mohammad Ali Yaghoob, originar

din or. Teheran, Iran, i-a fost respins accesul la o nouă procedură de azil. Iar, drept

temei s-a reținut faptul că Samimi Mohammad Ali Yaghoob nu ar fi invocat

1

anterior persecuția pe motiv de opinie politică atunci când în anul 2017 ar fi fost

intervievat pe marginea cererii de azil inițiale.

Reclamantul a menționat că, în cazul din speță Biroul Migrație și Azil din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și-a depășit

competențele legale conferite de art. 78 din Legea nr. 270-XVI din 18 decembrie

2008 privind azilul în Republica Moldova.

Totodată, reclamantul a relevat că temeiul reținut de Biroul Migrație și Azil

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova ține de categoria

agenților de persecuție stipulați în art. 47 din Legea nr. 270-XVI din 18 decembrie

2008 privind azilul în Republica Moldova. Iar, problema agenților de persecuție se

pune în fața consilierului de decizie numai în contextul examinării însăși a unei

cereri de azil, unde deja s-a oferit accesul la procedură, și nu în contextul unei

cereri de refuz în oferirea accesului la procedură. Or, chestiunea privind

examinarea accesului la o procedură de azil implică constatarea existenței celor

două condiții stabilite la art. 78 din Legea nr. 270-XVI din 18 decembrie 2008

privind azilul în Republica Moldova.

Astfel, reclamantul a accentuat că Biroul Migrație și Azil din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în mod eronat și abuziv a

respins cererea lui Samimi Mohammad Ali Yaghoob, blocând examinarea acesteia

prin neoferirea accesului în general, admițând eroarea abordată în cauza Curții

Europene a Drepturilor Omului, Ilias și Ahmed vs Ungaria.

La fel, reclamantul Samimi Mohammad Ali Yaghoob a indicat că Biroul

Migrație și Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

nu a consultat rapoartele internaționale și articolele informaționale privind situația

tensionată din Iran în ultima perioadă de timp.

Prin hotărârea din 06 iulie 2021 Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Samimi

Mohammad Ali Yaghoob împotriva Biroului Migrație și Azil cu privire la anularea

deciziei nr. 82/20/DAI din 06 octombrie 2020 și oferirea accesului la o nouă

procedură de azil (f.d. 76, 77-86).

La data de 16 iulie 2021 Samimi Mohammad Ali Yaghoob, reprezentat de

avocatul Alexandru Adam a depus cerere de apel, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii, prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Samimi Mohammad Ali Yaghoob să fie admisă

integral (f.d. 91).

Hotărârea motivată din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată reprezentantului apelantului Samimi Mohammad Ali

Yaghoob, avocatului Alexandru Adam la data de 29 septembrie 2021, prin

intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică, anexat la materialele cauzei (f.d. 87-88).

La data de 07 octombrie 2021 Samimi Mohammad Ali Yaghoob,

reprezentat de avocatul Alexandru Adam a prezentat motivarea apelului (f.d. 94-

97), solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de

admitere a acțiunii sale.

2

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen

apelul lui Samimi Mohammad Ali Yaghoob, reprezentat de avocatul Alexandru

Adam împotriva hotărârii din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Samimi Mohammad Ali Yaghoob împotriva hotărârii din 06 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a relevat că prima

instanță analizând situația și faptele invocate de Samimi Mohammad Ali Yaghoob,

inclusiv, prin aprecierile internaționale descrise de Biroul Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne în decizia nr. 82/20/DAI din 06 octombrie 2020, a

constatat lipsa actelor de persecuție în privința lui Samimi Mohammad Ali

Yaghoob din partea agenților de persecuție, conform Legii nr. 270-XVI din

18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova, a motivelor de persecuție,

și, în special lipsa circumstanțelor conform art. 78 din Legea nr. 270-XVI din

18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova de acces la o nouă

procedură, și anume: când nu se atestă circumstanțe noi nici la nivel de situație în

țară nici referitor la motivele pentru care se solicită azil, și, nici nu au survenit

careva schimbări în statul de origine care ar pune în pericol viața lui Samimi

Mohammad Ali Yaghoob.

În acest context, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia

primei instanțe expusă în hotărârea din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, referitor la motivul solicitării anterioare a azilului în Republica

Moldova, având în vedere că din actele cauzei rezultă că, solicitantul Samimi

Mohammad Ali Yaghoob a indicat că în urmă cu 7 ani s-a convertit la religia

creștină. La vârsta de 10 ani împreună cu sora sa frecventa biserica, însă, ulterior

a decis să se convertească la creștinism.

Instanța de apel a învederat că, în detrimentul străinului au fost apreciate

următoarele aspecte:

- străinul în prima procedură administrativă de azil niciodată nu a

menționat faptul că are temere să revină în țara de origine pe motiv politic,

invocând doar singurul motiv și anume religios, privind convertirea sa la religia

creștină;

- străinul a avut posibilitatea să menționeze despre viziunea sa politică și

în cadrul examinării în procesele de judecată înaintate împotriva Direcției Azil și

Integrare a Biroului Migrație și Azil, însă nu a făcut declarații pe marginea acestui

aspect la nici o etapă de examinare judiciară;

- în cadrul interviului din 06 februarie 2017 cu privire la prima cerere de

azil, la întrebarea consilierului de decizie „Faceți parte dintr-un partid politic? Ați

desfășurat activități politice? Vreun membru de familie a făcut/face parte din vreun

partid politic?”, răspunsul solicitantul a fost „Nici eu, nici nimeni din familie nu

am făcut parte din partide politice” (f.d. 37).

- de asemenea, în cadrul interviului din 06 februarie 2017 Samimi

Mohammad Ali Yaghoob a menționat că alte motive cu privire la solicitarea

azilului în Republica Moldova în afară de cel religios: „Nu are” (f.d. 39).

3

Instanța de apel a menționat că art. 10 alin. (1) lit. e) și alin. (2) din

Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie

2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească

resortisanții țărilor terțe sau apatrizii, pentru a putea beneficia de protecție

internațională la un statut uniform pentru refugiați, sau pentru persoanele eligibile,

pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate, prevede

că atunci când evaluează motivele persecuției, statele membre țin seama de

următoarele elemente: noțiunea de opinii politice include, în special, opiniile,

ideile sau credințele într-un domeniu legat de potențialii agenți de persecuție,

menționați la articolul 6, precum și de politicile și metodele acestora, indiferent

dacă respectivele opinii, idei sau credințe se traduc sau nu prin acte întreprinse de

solicitant. Atunci când se evaluează dacă un solicitant este îndreptățit să se teamă

că va fi persecutat, este indiferent dacă posedă efectiv caracteristica legată de rasă,

religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinii politice care

stau la originea persecuției, atât timp cât o astfel de caracteristică îi este atribuită

de agentul de persecuție.

Instanța de apel a relevat că, a avea opinii politice diferite de cele ale

guvernului nu înseamnă în sine, un motiv pentru a cere statutul de refugiat, ci

solicitantul trebuie să demonstreze că se teme de persecuție datorită acestor opinii.

Aceasta presupune că solicitantul are opinii netolerate de autorități, opinii ce sunt

critice la adresa politicii sau a metodelor utilizate. Se presupune de asemenea,

faptul că, astfel de opinii au ajuns la cunoștința autorităților sau îi sunt atribuite de

către acestea solicitantului.

Instanța de apel a indicat că solicitantul, care afirmă că se teme de

persecuție din cauza opiniei politice, trebuie să demonstreze că autoritățile din țara

sa de origine îi cunoșteau opiniile înainte de părăsirea țării. El ar fi putut să-și

ascundă opiniile politice și să nu fi suferit niciodată vreo discriminare sau

persecuție.

Astfel, instanța de apel a accentuat că solicitantul trebuie să demonstreze

că se teme de persecuție datorită acestor opinii politice netolerate de autorități sau

sunt critice la adresa politicii și aceste opinii trebuie să fi ajuns la cunoștința

autorităților.

Instanța de apel a notat că, străinul Samimi Mohammad Ali Yaghoob până

la depunerea cererii din 02 octombrie 2020, nu a invocat că este membru al vreunui

partid politic în țara de origine și nu a invocat o temere față de autoritățile naționale

pe motive politice.

Totodată, instanța de apel a reținut că elementului „temere” – care este o

stare de spirit și o condiție subiectivă – îi este adăugat calificativul „bine

întemeiată”, din care rezultă că statutul de refugiat nu este determinat doar de

simpla existență a unei stări de spirit a celui în cauză, ci și de situația obiectivă pe

care se bazează aceasta. Termenul „temeri bine întemeiate” conține, atât un

element subiectiv cât și unul obiectiv, iar pentru determinarea existenței unei

temeri bine întemeiate trebuie luate în considerare ambele elemente.

În acest context, instanța de apel a învederat că de către Biroul Migrație și

Azil al Ministerului Afacerilor Interne au fost evaluate declarațiile făcute de

4

solicitantul de azil. Însă, declarațiile solicitantului nu pot fi luate în considerare în

abstract, ci trebuie analizate în contextul unor situații concrete, iar cunoașterea

condițiilor din țara de origine a solicitantului este indispensabilă. În acest sens a

fost consultată informația din țara de origine.

Astfel, instanța de apel a relevat că în urma cercetării de către Biroul

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne pe internet din surse publice de

specialitate accesibile publicului, în special baze de date – refworld.com și

ecoi.net, nu au fost găsite informații referitoare la existența persecuțiilor asupra

membrilor Partidului Politic „National Movement of the Iranian Rezistance” sau

aceștia să fie condamnați la privațiune de libertate pe viață sau cel mai drastic –

omorâți de către autoritățile naționale iraniene.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că Biroul Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne întemeiat a concluzionat că, Samimi Mohammad

Ali Yaghoob nu a individualizat nici o acțiune care ar fi îndreptată asupra acestuia,

ce ar prezenta un pericol pentru viața personală, întreprinsă din partea agenților de

persecuție.

Instanța de apel a concluzionat că, situația din țara de origine a lui Samimi

Mohammad Ali Yaghoob nu prezintă un pericol pentru viața și pentru securitatea

acestuia în cazul întoarcerii în țara de origine – Iran.

Instanța de apel a subliniat că Biroul Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne întemeiat a apreciat că, în prezent pe teritoriul Iranului nu se

desfășoară conflict armat internațional sau intern, și această țară nu se află în

situație de război, fapt ce ar conduce la aplicarea în speță a prevederilor art. 78 din

Legea nr. 270-XVI din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova.

Instanța de apel a accentuat că, din actele cauzei se atestă că la data de

18 ianuarie 2017 de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

în privința lui Samimi Mohammad Ali Yaghoob a fost emisă decizia nr. 15 de

revocare a dreptului de ședere pe teritoriul Republicii Moldova. Tot, la 18 ianuarie

2017 de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a fost emisă

decizia nr. 11 de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova, cu aplicarea

interdicției pe un termen de 5 ani (f.d. 43, 41-42).

Astfel, instanța de apel a specificat că, Samimi Mohammad Ali Yaghoob

nu a întrunit exigențele legale pentru oferirea noului acces la procedura de azil, iar

pe cale de consecință, prima instanță întemeiat a statuat că, decizia Biroului

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 82/20/DAI din 06 octombrie

2020, este întemeiată și legală, iar obligarea de a-i acorda accesul la o nouă

procedură de azil nu are suport juridic și factologic.

La data de 07 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Samimi

Mohammad Ali Yaghoob, reprezentat de Alexandru Adam, a depus recurs

împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată depuse de Samimi

Mohammad Ali Yaghoob (f.d. 144-145).

5

Iar, la data de 15 iulie 2022 Samimi Mohammad Ali Yaghoob, reprezentat

de avocatul Alexandru Adam a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei

din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 155-159).

În motivarea recursului, recurentul Samimi Mohammad Ali Yaghoob,

reprezentat de avocatul Alexandru Adam, a invocat interpretarea eronată a legii de

către instanțele ierarhic inferioare, precum și faptul că nu au fost constatate și

elucidate pe deplin circumstanțele cauzei.

În esență, recurentul Samimi Mohammad Ali Yaghoob, reprezentat de

avocatul Alexandru Adam, a reiterat aceleași temeiuri de fapt și de drept, invocate

în cererea de chemare de judecată și în cererea de apel.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile

curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de

15 februarie 2022, iar la data de 18 martie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat avocatului Alexandru Adam, care

reprezintă interesele lui Samimi Mohammad Ali Yaghoob copia dispozitivului

deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 143).

La data de 07 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Samimi

Mohammad Ali Yaghoob, reprezentat de Alexandru Adam, a depus recurs

împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată depuse de Samimi

Mohammad Ali Yaghoob (f.d. 144-145).

Decizia motivată din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată avocatului Alexandru Adam, care reprezintă interesele lui Samimi

Mohammad Ali Yaghoob, prin intermediul poștei electronice, la data de 11 iulie

2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei

(f.d. 154).

La data de 15 iulie 2022 Samimi Mohammad Ali Yaghoob, reprezentat de

avocatul Alexandru Adam a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 155-159).

Astfel, recursul depus de către Samimi Mohammad Ali Yaghoob,

reprezentat de avocatul Alexandru Adam împotriva deciziei din 15 februarie 2022

a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Deși, la data de 15 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, în adresa

Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a fost expediat recursul

depus de Samimi Mohammad Ali Yaghoob, reprezentat de avocatul Alexandru

Adam, intimatul fiind informat despre posibilitatea depunerii referinței, însă acesta

6

nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință la recursul

depus de Samimi Mohammad Ali Yaghoob, reprezentat de avocatul Alexandru

Adam.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Samimi Mohammad

Ali Yaghoob, reprezentat de avocatul Alexandru Adam, în raport cu actele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.

(2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință

nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

7

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Samimi Mohammad Ali Yaghoob,

reprezentat de avocatul Alexandru Adam.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Samimi Mohammad Ali Yaghoob, reprezentat de

avocatul Alexandru Adam se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

8