3ra-520/20 — revendicarea bunului imobil aflat în posesie nelegitima, anularea deciziei, declararea nulitatii contractelor dwe vinbzare-cumpare

Dosarul nr.3ra-520/2020 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (E. Bolocan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, V. Sîrbu) Î N C H E I E R E 19 august 2020 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Liliana Arapan și Iurie Arapan, reprezentați de avocatul Gabriela Kornaker, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mogîldea Maria împotriva lui Arapan Iurie și Arapan Liliana cu privire la revendicarea bunului imobil aflat în posesie nelegitimă, înlăturarea obstacolelor în folosirea terenulului, compensarea prejudiciului material și moral și, acțiunea reconvențională înaintată de Arapan Liliana împotriva Consiliului orășenesc Călărași, Primăria orașului Călărași, Mogîldea Maria, Rusu Igor, Rusu Diana, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, SCT Călărași privind anularea deciziei, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare a terenului proprietate publică, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil, rectificarea prin radiere din registrul bunurilor imobile a înscrisurilor efectuate în privința bunului imobil,

recunoașterea dreptului de a cumpăra terenul pentru construcții, împotriva deciziei din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 17 februarie 2015 Mogîldea Maria a adresat cerere de chemare în judecată împotriva lui Arapan Iurie și Arapan Liliana prin care a solicitat revendicarea bunului imobil amplasat în XXX, cu suprafața de 0,0095 ha, numărul cadastral XXX, aflat în posesie nelegitimă, prin demontarea porții și a gardului care îngrădesc terenul, compensarea prejudiciului material în sumă de 4500 de lei cu titlu de cheltuieli de reabilitare a gardului din plasă metalică și a scutului de baschet, compensarea prejudiciului moral în sumă de 20000 de lei, compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 1650 de lei compuse din taxa de stat în sumă de 150 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1500 lei.

1 În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că în anul 2012 a procurat lotul de teren cu suprafața de 0,0095 ha, număr cadastral XXX, pe care a instalat un gard megieș din plasă metalică și un scut de baschet de joc pentru copii, iar în vara anului 2014 pârâții Liliana Arapan și Iurie Arapan samavolnic au construit un gard capital din beton și poartă metalică în jurul terenului său, deposedând-o astfel pe reclamantă de terenul respectiv. La solicitările sale de a stopa lucrările de construcție, pârâții nu au reacționat. Reprezentanții Primăriei Călărași ieșind la fața locului au întocmit actul din 02 aprilie 2014, prin care au constatat faptul lipsirii sale de acces la lotul personal, după ce pârâții au construit gardul de beton și au demontat gardul megieș din plasă metalică și scutul de baschet.

La 29 decembrie 2016, Liliana Arapan a înaintat acțiune reconvențională împotriva Consiliului orășenesc Călărași, Mogîldea Maria, Rusu Igor, Rusu Diana, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, SCT Călărași prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului orășenesc Călărași nr. 02/10-09 din 23 martie 2012, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare a terenului proprietate publică nr. 5246 din 08 mai 2012, încheiat între Primăria or.

Călărași și Rusu Igor, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil nr. 6026 din 29.05.2012, încheiat între Rusu Diana și Mogîldea Maria, rectificarea prin radiere în registrul bunurilor imobile a înscrierilor efectuate în privința bunului imobil teren pentru construcții amplasat în XXX, nr. cadastral XXX, cu suprafața de 0,0095 ha, recunoașterea dreptului Lilianei Arapan de a cumpăra terenul pentru construcții amplasat în XXX, ca teren ce depășește norma prevăzută de legislație. În motivarea acțiunii, pârâta/reclamanta a indicat că, prin acțiunea inițială înaintată către Arapan Liliana și Arapan Iurie, Mogîldea Maria pretinde revendicarea terenului pentru construcții amplasat în or.

Călărași, str. Diaconaș, cu suprafața de XXX, nr. cadastral XXX, demontarea porții și gardului care îngrădesc terenul litigios, repararea prejudiciului material și moral. A menționat că, bunul dat a fost cumpărat de către Mogîldea Maria de la Rusu Igor, ultimul cumpărând terenul de la Primăria Călărași, fapt despre care Arapan Liliana nu a cunoscut, deoarece terenul dat a fost parte componentă a ogrăzii folosite de Liliana Arapan. Prin cererea nr. 730 din 17 august 2016 a solicitat Primăriei Călărași de a elibera copia contractului de vânzare-cumpărare conform căruia terenul litigios a fost vândut lui Rusu Igor și copia deciziei Consiliului orășenesc Călărași prin care s-a permis înstrăinarea terenului dat lui Rusu Igor, iar la 25 august 2016 a primit de la Primăria Călărași actele solicitate.

Conform deciziei Consiliului orășenesc Călărași nr. 02/10-09 din 23 martie 2012 și contractului de vânzare-cumpărare nr. 5246 din 08 mai 2012, terenul litigios a fost vândut lui Rusu Igor ca teren atribuit în folosință ce depășește norma prevăzută de legislație, prețul de vânzare fiind stabilit de 115,05 lei. Însă din considerentele că terenul menționat permanent a fost parte componentă a ogrăzii ce aparține Lilianei Arapan și s-a aflat în folosința acesteia, iar Rusu Igor nu a avut nici o atribuție cu terenul dat, atât decizia consiliului orășenesc Călărași nr. 02/10- 09 din 23 martie 2012, cât și contractul de vânzare-cumpărare din 08 mai 2012 sunt lovite de nulitate absolută, fiind contrare legii și anume, art. 4 alin. (10) din 2 Legea privind prețul normativ al terenului, deoarece conform normei citate, doar Arapan Liliana avea dreptul să cumpere acest teren și nicidecum o terță persoană.

La 01 septembrie 2016 a depus la Consiliul orășenesc Călărași cerere prealabilă prin care a solicitat revocarea actelor administrative indicate mai sus. La 01 decembrie 2016 a primit răspuns la cererea prealabilă din 01 septembrie 2016, fiind informată că potrivit datelor registrului bunurilor imobile la moment proprietar al terenului imobil litigios este Mogîldea Maria, iar Rusu Igor nu figurează ca proprietar. Însă, nulitatea actelor administrative contestate atrage și nulitatea actului de vânzare-cumpărare încheiat între Rusu Igor, Rusu Diana și Mogîldea Maria, în condițiile art. 219 alin. (2) din Codul civil. Cât privește pretenția privind rectificarea prin radiere din Registrul bunurilor imobile a înscrierilor efectuate în privința bunului imobil litigios, Arapan Liliana a invocat prevederile art. 504 alin. (1) și (2) și art. 505 alin. (1) lit. a) Codul civil.

Consideră că dreptul de proprietate asupra terenului litigios a fost înregistrat în temeiul unor acte juridice lovite de nulitate absolută. Privitor la pretenția despre recunoașterea dreptului reclamantei Arapan Liliana de a cumpăra terenul pentru construcții în condițiile art. 4 alin. (10) din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, argumentează că potrivit legii terenul de pe lângă casă atribuit în folosință temporară și lotul de pământ de pe lângă casă care depășește norma prevăzută de legislație, se vând la prețul normativ conform tarifului indicat la poziția I din anexa la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosință se află. A susținut Arapan Liliana că, terenul litigios se află în posesia sa, deci dânsa este unica persoană în drept de a cumpăra acest teren în condițiile Legii citate.

Prin hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, cererea de chemare în judecată depusă de Mogîldea Maria a fost admisă parțial, fiind obligată Arapan Liliana și Arapan Iurie să restituie în posesia proprietarului, Mogîldea Maria, terenul cu suprafața de 0,0095 ha, numărul cadastral XXX, situat în XXX, pe care Arapan Liliana și Arapan Iurie îl dețin în posesie nelegitimă, cu demontarea porții și gardului care îngrădesc acest teren. A fost încasat, în mod solidar, din contul Lilianei Arapan și Arapan Iurie în beneficiul Mariei Mogîldea suma de 4500 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat, în rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat, în mod solidar, din contul Lilianei Arapan și Arapan Iurie în beneficiul Mariei Mogîldea, suma de 1650 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată compuse din taxa de stat în mărime de 150 lei și 1500 de lei cheltuieli de asistență juridică.

S-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea reconvențională înaintată de Arapan Liliana împotriva Consiliului orășenesc Călărași, Primăria orașului Călărași, Mogîldea Maria, Rusu Igor și Rusu Diana, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, SCT Călărași cu privire la anularea deciziei Consiliului orășenesc Călărași nr. 02/10-09 din 23.03.2012, declararea nulității absolute a contractului de vânzare- cumpărare a terenului proprietate publică nr. 5246 din 08.05.2012, încheiat între Primăria orașului Călărași și Rusu Igor, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil nr. 6026 din 29.05.2012, încheiat între Rusu Diana și Mogîldea Maria, rectificarea prin radiere din registrul bunurilor imobile a înscrierilor efectuate în privința bunului imobil – teren pentru construcții 3 amplasat în XXX, nr. cadastral XXX, cu suprafața de 0,0095 ha, recunoașterea dreptului Lilianei Arapan de a cumpăra terenul pentru construcții amplasat în XXX, ca teren ce depășește norma prevăzută de legislație.

Pentru a decide astfel instanța de fond a constatat că terenurile părților la proces sunt învecinate, fiecare deținând acte de proprietate referitor la terenul său. Liliana Arapan și Iurie Arapan, fiind conștienți de faptul că terenul litigios nu le aparține, în mod abuziv l-au îngrădit cu un gard de beton și au instalat o poartă, prin ce au încălcat dreptul de proprietate a Mariei Mogîldea, opozabil terților din momentul înregistrării. Mai mult, comisia formată de Primăria or.Călărași s-a deplasat la fața locului, și a constatat că Liliana Arapan, efectuând lucrările de construcție a gardului și instalarea porții, îngrădește dreptul de proprietate a Mariei Mogîldea, prima fiind preîntâmpinată să oprească lucrările pe terenul ce nu-i aparține.

Prin urmare instanța de fond, în vederea apărării dreptului de proprietate încălcat, a admis pretențiile reclamantei Mogîldea Maria, cu obligarea Lilianei Arapan și Iurie Arapan să restituie în posesia proprietarului terenul cu suprafața de 0,0095 ha, situat în XXX pe care pârâții îl dețin în posesie nelegitimă, cu demontarea porții și gardului care îngrădesc acest lot de teren. Referitor la pretențiile Mariei Mogîldea privind compensarea prejudiciului material cauzat, reieșind din prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil, instanța a remarcat că pârâții ocupă nelegitim terenul litigios, aceștia fiind responsabili pentru restabilirea gardului din plasă și a scutului de baschet, care au fost instalate de către proprietar și dezinstalate de Liliana Arapan și Iurie Arapan în rezultatul posesiunii și folosinței nelegitime a terenului, considerând întemeiată solicitarea de încasare a prejudiciului material cauzat și pretins în mărime de 4500 de lei.

Pretenția privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei, a fost respinsă or, instanța a concluzionat referitor la netemeinicia acesteia. Acțiunea reconvențională înaintată de Liliana Arapan și Iurie Arapan a fost respinsă, instanța concluzionând că la emiterea deciziei Consiliului orășenesc Călărași nr.02/10-09 din 23 martie 2012, respectiv încheierea contractului de vânzare-cumpărare a terenului proprietate publică nr. 5246 din 08 mai 2012 încheiat între Primăria or. Călărași și Rusu Igor, a fost respectată competența și procedura legală de examinare a cererii privind vânzarea bunului imobil, actele juridice contestate fiind legale în fond.

Instanța nu a reținut argumentul Lilianei Arapan privind dreptul preferențial de procurare a terenului în litigiu, or nu a fost probat în modul stabilit de art. 508 alin. (1) Codul civil, care prevede că drepturile de creanță, faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate în registru devin opozabile terților numai prin notare. În consecință, ținându-se cont de caracterul subsecvent al pretențiilor, și luând în considerație securitatea raporturilor juridice născute în temeiul deciziei Consiliului orășenesc Călărași nr.02/10-09 din 23 martie 2012, în contextul în care Arapan Liliana nu a demonstrat existența temeiurilor de declarare a nulității actelor juridice contestate, instanța a respins ca fiind neîntemeiate și pretențiile privind anularea contractelor de vânzare-cumpărare și rectificarea prin radiere a datelor din Registrul bunurilor imobile.

4 Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe Liliana Arapan și Iurie Arapan au contestat-o cu apel, la 18 iulie 2018 au depus apel nemotivat, iar la 25 ianuarie 2019 apel motivat, cu respectarea termenelor stabilite de lege (f.d. 1-2, 28-32, vol.II). Prin decizia din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Arapan Iurie și Arapan Liliana, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 21 iunie 2018, în partea încasării în mod solidar din contul Lilianei Arapan și Iurie Arapan în beneficiul Mariei Mogîldea a sumei de 4500 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat, în această parte fiind emisă o decizie nouă prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Mogîldea Maria împotriva lui Arapan Iurie și Arapan Liliana în partea compensării prejudiciului material.

În rest, hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 21 iunie 2018 s-a menținut. Pentru a decide astfel instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată soluția instanței de fond în partea dispunerii încasării, în mod solidar, din contul Lilianei Arapan și al lui Arapan Iurie în beneficiul Mariei Mogîldea a sumei de 4500 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat, or la acest capitol la materialele cauzei nu se atestă nici o probă în confirmarea faptului suportării prejudiciului material în cuantumul menționat, deși art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede expres că, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Din aceste considerente, instanța a casat hotărârea primei instanțe în partea încasării prejudiciului material și a emis o decizie nouă privind respingerea pretenției privind compensarea prejudiciului material. Referitor la celelalte pretenții, instanța a concluzionat privind legalitatea hotărârii primei instanțe. La 11 februarie 2020 (data de pe plicul poștal) Arapan Liliana și Arapan Iurie, reprezentați de avocatul Gabriela Kornaker, au depus recurs împotriva deciziei din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei și hotărârii instanței de fond, ca fiind ilegale și neîntemeiate, cu adoptarea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată depusă de Mogîldea Maria să fie respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea reconvențională depusă de Arapan Liliana să fie admisă integral.

În motivarea recursului recurenții și-au exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, reiterând circumstanțele de fapt indicate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, ca temei de înaintare a recursului fiind indicate prevederile art.432 Cod de procedură civilă, în special alin. (2) lit. a) – instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; alin. (2) lit.b) – instanța a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; alin. (2) lit. c) – a interpretat în mod eronat legea; alin. (4) – instanța a apreciat arbitrar probele. Au menționat că unicul înscris pe care se bazează instanțele de judecată în susținerea poziției sale este actul de constatare întocmit de către Primăria orașului Călărași la 02 aprilie 2012, un atare act însă nu se regăsește la materialele cauzei.

La dosar se regăsește actul de constatare al ședinței comisiei pentru examinarea solicitării verbale a petiționarului Mogîldea Maria din 02 aprilie 2014, care prin cerere a fost solicitată declararea probei ca fiind falsă, cu excluderea din dosar al 5 actului de constatare, însă instanța de apel a respins cererea dată fără a motiva soluția. Au accentuat că Liliana Arapan în realitate era plecată peste hotare, însă în actul de constatare din 02 aprilie 2014 dânsa figurează ca membru al comisiei, ceea ce nu corespunde realității, or se invocă că aceasta a fost preîntâmpinată că terenul aparține altei persoane și să oprească lucrările efectuate pe acest teren.

Au susținut că reclamanta nu a prezentat nici o probă care ar indica concret dacă a fost îngrădită și care suprafață de teren a fost îngrădită de către Liliana Arapan, nu a fost prezentat un raport de expertiză sau o constatare a unui specialist autorizat, nu s-au efectuat careva măsurări în acest sens la momentul întocmirii actului din 02 aprilie 2014, acapararea terenului fiind stabilită la vedere. Au menționat că Iurie Arapan nu este proprietar al imobilului cu care se mărginește terenul litigios, terenul aparținând cu drept de proprietate Lilianei Arapan, cu care sunt divorțați, astfel că Iurie Arapan a fost obligat să demoleze o proprietate străină, ceea ce este ilegal, or numai proprietarul poate fi obligat să demoleze proprietatea sa.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. Examinând recursul depus de Arapan Liliana și Arapan Iurie, reprezentați de avocatul Gabriela Kornaker, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1). Astfel, potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 05 noiembrie 2019. Totodată, din materialele dosarului și anume procesul-verbal al ședinței de judecată, rezultă că la pronunțarea dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2019, recurentul Arapan Iurie și reprezentantul lui Arapan Iurie și Arapan Liliana, avocatul Gabriel Kornaker, au fost prezenți (f.d. 133-138, vol.II). Totodată decizia integrală din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa părților la proces la 05 decembrie 2019 (f.d. 161, vol.II), fiind recepționată de către recurenții Liliana Arapan și Iurie Arapan la 12 decembrie 2019, fapt menționat și în textul cererii de recurs (f.d.

165, 169, 184, 6 vol.II), iar de către avocatul recurenților Gabriela Kornacker la 11 decembrie 2019 (f.d. 167, vol.II). Colegiul menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. La caz, termenul de declarare a recursului a început să curgă la 13 decembrie 2019 și a expirat la 13 ianuarie 2020, reieșind din termenul stabilit la art. 245 Cod administrativ, anume 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. În aceste circumstanțe, recursul declarat de către Liliana Arapan și Iurie Arapan, reprezentați de către avocatul Gabriela Kornacker, la data de 11 februarie 2020 este depus peste termenul legal prevăzut de lege, la caz fiind prezent temeiul de declarare a recursului ca fiind inadmisibil, prevăzut la art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.

Suplimentar la cele expuse, având în vedere dovezile din dosar, instanța de recurs subliniază că instanța de apel a expediat în mod eficient hotărârea din 05 noiembrie 2019, iar lipsa unor acțiuni concrete de a ataca hotărârea judecătorească demonstrează că, Liliana Arapan și Iurie Arapan, reprezentați de către avocatul Gabriela Kornacker, nu au depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru a-și proteja drepturile (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60, 61) Instanța de recurs consideră că nerespectarea termenului de declarare a recursului a fost cauzat de comportamentul recurenților, totodată ultimii nici nu au solicitat prin cerere repunerea recursului în termen în sensul art. 244 alin. (2), art.237 alin. (1), art. 65 alin.(1)–(3) și (5) din Codul administrativ și, nici nu au argumentat cauza omiterii termenului legal de atac.

În conformitate cu art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună- credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate. La acest capitol completul accentuează că recurenții au cunoscut despre modul de derulare a procesului în instanța de apel și urma să se intereseze de soarta dosarului despre care cunoștea cu certitudine că se află pe rolul instanței de apel, să demonstreze păstrarea interesului față de caz, pentru a dispune de posibilitatea contestării deciziei instanței de apel, în termen.

Liliana Arapan și Iurie Arapan, reprezentați de către avocatul Gabriela Kornacker, trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, interesându-se de soarta și etapa procedurală la care se află prezentul litigiu, în care au calitatea de recurenți, pentru a depune în termen recursul. Folosirea cu buna-credință a drepturilor și obligațiilor procedurale prezumă că partea trebuie la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze despre decizia motivată a instanței de apel, întru respectarea termenelor prevăzute de lege.

Contrar acestor prevederi legale, Liliana Arapan și Iurie Arapan, reprezentați de către avocatul Gabriela Kornacker nu au depus diligența necesară, nu au întreprins acțiuni concrete de a afla soarta dosarului din moment ce recurenții au 7 declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, astfel prezumându-se interesul acestuia la soluționarea prezentului litigiu, urmând să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță prin depunerea în termen a unui recurs, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind aplicarea cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov vs Ucraina, hotărârea din 03 aprilie 2008). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Liliana Arapan și Iurie Arapan, reprezentați de către avocatul Gabriela Kornacker.

În conformitate cu art. 230, 245, 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Liliana Arapan și Iurie Arapan, reprezentați de către avocatul Gabriela Kornacker, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh 8