3ra-520/20 — revendicarea bunului imobil aflat în posesie nelegitima, anularea deciziei, declararea nulitatii contractelor dwe vinbzare-cumpare

3ra-520/20 — revendicarea bunului imobil aflat în posesie nelegitima, anularea deciziei, declararea nulitatii contractelor dwe vinbzare-cumpare (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-520/2020

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (E. Bolocan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

19 august 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Liliana Arapan și Iurie

Arapan, reprezentați de avocatul Gabriela Kornaker,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Mogîldea Maria împotriva lui Arapan Iurie și Arapan Liliana cu privire la

revendicarea bunului imobil aflat în posesie nelegitimă, înlăturarea obstacolelor în

folosirea terenulului, compensarea prejudiciului material și moral și,

acțiunea reconvențională înaintată de Arapan Liliana împotriva Consiliului

orășenesc Călărași, Primăria orașului Călărași, Mogîldea Maria, Rusu Igor, Rusu

Diana, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, SCT Călărași privind

anularea deciziei, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare

a terenului proprietate publică, declararea nulității absolute a contractului de

vânzare-cumpărare a bunului imobil, rectificarea prin radiere din registrul

bunurilor imobile a înscrisurilor efectuate în privința bunului imobil, recunoașterea

dreptului de a cumpăra terenul pentru construcții,

împotriva deciziei din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 17 februarie 2015 Mogîldea Maria a adresat cerere de chemare în judecată

împotriva lui Arapan Iurie și Arapan Liliana prin care a solicitat revendicarea

bunului imobil amplasat în XXX, cu suprafața de 0,0095 ha, numărul cadastral

XXX, aflat în posesie nelegitimă, prin demontarea porții și a gardului care

îngrădesc terenul, compensarea prejudiciului material în sumă de 4500 de lei cu

titlu de cheltuieli de reabilitare a gardului din plasă metalică și a scutului de

baschet, compensarea prejudiciului moral în sumă de 20000 de lei, compensarea

cheltuielilor de judecată în sumă de 1650 de lei compuse din taxa de stat în sumă

de 150 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1500 lei.

1

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că în anul 2012 a procurat lotul de

teren cu suprafața de 0,0095 ha, număr cadastral XXX, pe care a instalat un gard

megieș din plasă metalică și un scut de baschet de joc pentru copii, iar în vara

anului 2014 pârâții Liliana Arapan și Iurie Arapan samavolnic au construit un gard

capital din beton și poartă metalică în jurul terenului său, deposedând-o astfel pe

reclamantă de terenul respectiv.

La solicitările sale de a stopa lucrările de construcție, pârâții nu au reacționat.

Reprezentanții Primăriei Călărași ieșind la fața locului au întocmit actul din 02

aprilie 2014, prin care au constatat faptul lipsirii sale de acces la lotul personal,

după ce pârâții au construit gardul de beton și au demontat gardul megieș din plasă

metalică și scutul de baschet.

La 29 decembrie 2016, Liliana Arapan a înaintat acțiune reconvențională

împotriva Consiliului orășenesc Călărași, Mogîldea Maria, Rusu Igor, Rusu Diana,

intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, SCT Călărași prin care a solicitat

anularea deciziei Consiliului orășenesc Călărași nr. 02/10-09 din 23 martie 2012,

declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare a terenului

proprietate publică nr. 5246 din 08 mai 2012, încheiat între Primăria or. Călărași și

Rusu Igor, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare a

bunului imobil nr. 6026 din 29.05.2012, încheiat între Rusu Diana și Mogîldea

Maria, rectificarea prin radiere în registrul bunurilor imobile a înscrierilor efectuate

în privința bunului imobil teren pentru construcții amplasat în XXX, nr. cadastral

XXX, cu suprafața de 0,0095 ha, recunoașterea dreptului Lilianei Arapan de a

cumpăra terenul pentru construcții amplasat în XXX, ca teren ce depășește norma

prevăzută de legislație.

În motivarea acțiunii, pârâta/reclamanta a indicat că, prin acțiunea inițială

înaintată către Arapan Liliana și Arapan Iurie, Mogîldea Maria pretinde

revendicarea terenului pentru construcții amplasat în or. Călărași, str. Diaconaș, cu

suprafața de XXX, nr. cadastral XXX, demontarea porții și gardului care îngrădesc

terenul litigios, repararea prejudiciului material și moral.

A menționat că, bunul dat a fost cumpărat de către Mogîldea Maria de la Rusu

Igor, ultimul cumpărând terenul de la Primăria Călărași, fapt despre care Arapan

Liliana nu a cunoscut, deoarece terenul dat a fost parte componentă a ogrăzii

folosite de Liliana Arapan.

Prin cererea nr. 730 din 17 august 2016 a solicitat Primăriei Călărași de a

elibera copia contractului de vânzare-cumpărare conform căruia terenul litigios a

fost vândut lui Rusu Igor și copia deciziei Consiliului orășenesc Călărași prin care

s-a permis înstrăinarea terenului dat lui Rusu Igor, iar la 25 august 2016 a primit de

la Primăria Călărași actele solicitate.

Conform deciziei Consiliului orășenesc Călărași nr. 02/10-09 din 23 martie

2012 și contractului de vânzare-cumpărare nr. 5246 din 08 mai 2012, terenul

litigios a fost vândut lui Rusu Igor ca teren atribuit în folosință ce depășește norma

prevăzută de legislație, prețul de vânzare fiind stabilit de 115,05 lei. Însă din

considerentele că terenul menționat permanent a fost parte componentă a ogrăzii ce

aparține Lilianei Arapan și s-a aflat în folosința acesteia, iar Rusu Igor nu a avut

nici o atribuție cu terenul dat, atât decizia consiliului orășenesc Călărași nr. 02/10-

09 din 23 martie 2012, cât și contractul de vânzare-cumpărare din 08 mai 2012

sunt lovite de nulitate absolută, fiind contrare legii și anume, art. 4 alin. (10) din

2

Legea privind prețul normativ al terenului, deoarece conform normei citate, doar

Arapan Liliana avea dreptul să cumpere acest teren și nicidecum o terță persoană.

La 01 septembrie 2016 a depus la Consiliul orășenesc Călărași cerere

prealabilă prin care a solicitat revocarea actelor administrative indicate mai sus.

La 01 decembrie 2016 a primit răspuns la cererea prealabilă din 01 septembrie

2016, fiind informată că potrivit datelor registrului bunurilor imobile la moment

proprietar al terenului imobil litigios este Mogîldea Maria, iar Rusu Igor nu

figurează ca proprietar. Însă, nulitatea actelor administrative contestate atrage și

nulitatea actului de vânzare-cumpărare încheiat între Rusu Igor, Rusu Diana și

Mogîldea Maria, în condițiile art. 219 alin. (2) din Codul civil.

Cât privește pretenția privind rectificarea prin radiere din Registrul bunurilor

imobile a înscrierilor efectuate în privința bunului imobil litigios, Arapan Liliana a

invocat prevederile art. 504 alin. (1) și (2) și art. 505 alin. (1) lit. a) Codul civil.

Consideră că dreptul de proprietate asupra terenului litigios a fost înregistrat în

temeiul unor acte juridice lovite de nulitate absolută.

Privitor la pretenția despre recunoașterea dreptului reclamantei Arapan Liliana

de a cumpăra terenul pentru construcții în condițiile art. 4 alin. (10) din Legea

privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului,

argumentează că potrivit legii terenul de pe lângă casă atribuit în folosință

temporară și lotul de pământ de pe lângă casă care depășește norma prevăzută de

legislație, se vând la prețul normativ conform tarifului indicat la poziția I din anexa

la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosință se află.

A susținut Arapan Liliana că, terenul litigios se află în posesia sa, deci dânsa

este unica persoană în drept de a cumpăra acest teren în condițiile Legii citate.

Prin hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași,

cererea de chemare în judecată depusă de Mogîldea Maria a fost admisă parțial,

fiind obligată Arapan Liliana și Arapan Iurie să restituie în posesia proprietarului,

Mogîldea Maria, terenul cu suprafața de 0,0095 ha, numărul cadastral XXX, situat

în XXX, pe care Arapan Liliana și Arapan Iurie îl dețin în posesie nelegitimă, cu

demontarea porții și gardului care îngrădesc acest teren. A fost încasat, în mod

solidar, din contul Lilianei Arapan și Arapan Iurie în beneficiul Mariei Mogîldea

suma de 4500 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat, în rest acțiunea s-a

respins ca neîntemeiată.

S-a încasat, în mod solidar, din contul Lilianei Arapan și Arapan Iurie în

beneficiul Mariei Mogîldea, suma de 1650 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată

compuse din taxa de stat în mărime de 150 lei și 1500 de lei cheltuieli de asistență

juridică.

S-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea reconvențională înaintată de Arapan

Liliana împotriva Consiliului orășenesc Călărași, Primăria orașului Călărași,

Mogîldea Maria, Rusu Igor și Rusu Diana, intervenient accesoriu Agenția Servicii

Publice, SCT Călărași cu privire la anularea deciziei Consiliului orășenesc Călărași

nr. 02/10-09 din 23.03.2012, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-

cumpărare a terenului proprietate publică nr. 5246 din 08.05.2012, încheiat între

Primăria orașului Călărași și Rusu Igor, declararea nulității absolute a contractului

de vânzare-cumpărare a bunului imobil nr. 6026 din 29.05.2012, încheiat între

Rusu Diana și Mogîldea Maria, rectificarea prin radiere din registrul bunurilor

imobile a înscrierilor efectuate în privința bunului imobil – teren pentru construcții

3

amplasat în XXX, nr. cadastral XXX, cu suprafața de 0,0095 ha, recunoașterea

dreptului Lilianei Arapan de a cumpăra terenul pentru construcții amplasat în

XXX, ca teren ce depășește norma prevăzută de legislație.

Pentru a decide astfel instanța de fond a constatat că terenurile părților la

proces sunt învecinate, fiecare deținând acte de proprietate referitor la terenul său.

Liliana Arapan și Iurie Arapan, fiind conștienți de faptul că terenul litigios nu le

aparține, în mod abuziv l-au îngrădit cu un gard de beton și au instalat o poartă,

prin ce au încălcat dreptul de proprietate a Mariei Mogîldea, opozabil terților din

momentul înregistrării. Mai mult, comisia formată de Primăria or.Călărași s-a

deplasat la fața locului, și a constatat că Liliana Arapan, efectuând lucrările de

construcție a gardului și instalarea porții, îngrădește dreptul de proprietate a Mariei

Mogîldea, prima fiind preîntâmpinată să oprească lucrările pe terenul ce nu-i

aparține.

Prin urmare instanța de fond, în vederea apărării dreptului de proprietate

încălcat, a admis pretențiile reclamantei Mogîldea Maria, cu obligarea Lilianei

Arapan și Iurie Arapan să restituie în posesia proprietarului terenul cu suprafața de

0,0095 ha, situat în XXX pe care pârâții îl dețin în posesie nelegitimă, cu

demontarea porții și gardului care îngrădesc acest lot de teren.

Referitor la pretențiile Mariei Mogîldea privind compensarea prejudiciului

material cauzat, reieșind din prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil, instanța a

remarcat că pârâții ocupă nelegitim terenul litigios, aceștia fiind responsabili pentru

restabilirea gardului din plasă și a scutului de baschet, care au fost instalate de către

proprietar și dezinstalate de Liliana Arapan și Iurie Arapan în rezultatul posesiunii

și folosinței nelegitime a terenului, considerând întemeiată solicitarea de încasare a

prejudiciului material cauzat și pretins în mărime de 4500 de lei.

Pretenția privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei, a

fost respinsă or, instanța a concluzionat referitor la netemeinicia acesteia.

Acțiunea reconvențională înaintată de Liliana Arapan și Iurie Arapan a fost

respinsă, instanța concluzionând că la emiterea deciziei Consiliului orășenesc

Călărași nr.02/10-09 din 23 martie 2012, respectiv încheierea contractului de

vânzare-cumpărare a terenului proprietate publică nr. 5246 din 08 mai 2012

încheiat între Primăria or. Călărași și Rusu Igor, a fost respectată competența și

procedura legală de examinare a cererii privind vânzarea bunului imobil, actele

juridice contestate fiind legale în fond.

Instanța nu a reținut argumentul Lilianei Arapan privind dreptul preferențial

de procurare a terenului în litigiu, or nu a fost probat în modul stabilit de art. 508

alin. (1) Codul civil, care prevede că drepturile de creanță, faptele sau raporturile

juridice aferente imobilelor consemnate în registru devin opozabile terților numai

prin notare.

În consecință, ținându-se cont de caracterul subsecvent al pretențiilor, și luând

în considerație securitatea raporturilor juridice născute în temeiul deciziei

Consiliului orășenesc Călărași nr.02/10-09 din 23 martie 2012, în contextul în care

Arapan Liliana nu a demonstrat existența temeiurilor de declarare a nulității actelor

juridice contestate, instanța a respins ca fiind neîntemeiate și pretențiile privind

anularea contractelor de vânzare-cumpărare și rectificarea prin radiere a datelor din

Registrul bunurilor imobile.

4

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe Liliana Arapan și Iurie Arapan

au contestat-o cu apel, la 18 iulie 2018 au depus apel nemotivat, iar la 25 ianuarie

2019 apel motivat, cu respectarea termenelor stabilite de lege (f.d. 1-2, 28-32,

vol.II).

Prin decizia din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Arapan Iurie și Arapan Liliana, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei

Strășeni, sediul Călărași din 21 iunie 2018, în partea încasării în mod solidar din

contul Lilianei Arapan și Iurie Arapan în beneficiul Mariei Mogîldea a sumei de

4500 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat, în această parte fiind emisă o

decizie nouă prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată

înaintată de Mogîldea Maria împotriva lui Arapan Iurie și Arapan Liliana în partea

compensării prejudiciului material.

În rest, hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 21 iunie 2018 s-a

menținut.

Pentru a decide astfel instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată soluția

instanței de fond în partea dispunerii încasării, în mod solidar, din contul Lilianei

Arapan și al lui Arapan Iurie în beneficiul Mariei Mogîldea a sumei de 4500 de lei

cu titlu de prejudiciu material cauzat, or la acest capitol la materialele cauzei nu se

atestă nici o probă în confirmarea faptului suportării prejudiciului material în

cuantumul menționat, deși art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede

expres că, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă

drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Din aceste

considerente, instanța a casat hotărârea primei instanțe în partea încasării

prejudiciului material și a emis o decizie nouă privind respingerea pretenției

privind compensarea prejudiciului material.

Referitor la celelalte pretenții, instanța a concluzionat privind legalitatea

hotărârii primei instanțe.

La 11 februarie 2020 (data de pe plicul poștal) Arapan Liliana și Arapan Iurie,

reprezentați de avocatul Gabriela Kornaker, au depus recurs împotriva deciziei din

05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei și

hotărârii instanței de fond, ca fiind ilegale și neîntemeiate, cu adoptarea unei

hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată depusă de Mogîldea Maria să

fie respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea reconvențională depusă de Arapan Liliana

să fie admisă integral.

În motivarea recursului recurenții și-au exprimat dezacordul cu decizia

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, reiterând circumstanțele de fapt

indicate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, ca temei de

înaintare a recursului fiind indicate prevederile art.432 Cod de procedură civilă, în

special alin. (2) lit. a) – instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; alin.

(2) lit.b) – instanța a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; alin. (2) lit. c) – a

interpretat în mod eronat legea; alin. (4) – instanța a apreciat arbitrar probele.

Au menționat că unicul înscris pe care se bazează instanțele de judecată în

susținerea poziției sale este actul de constatare întocmit de către Primăria orașului

Călărași la 02 aprilie 2012, un atare act însă nu se regăsește la materialele cauzei.

La dosar se regăsește actul de constatare al ședinței comisiei pentru examinarea

solicitării verbale a petiționarului Mogîldea Maria din 02 aprilie 2014, care prin

cerere a fost solicitată declararea probei ca fiind falsă, cu excluderea din dosar al

5

actului de constatare, însă instanța de apel a respins cererea dată fără a motiva

soluția.

Au accentuat că Liliana Arapan în realitate era plecată peste hotare, însă în

actul de constatare din 02 aprilie 2014 dânsa figurează ca membru al comisiei, ceea

ce nu corespunde realității, or se invocă că aceasta a fost preîntâmpinată că terenul

aparține altei persoane și să oprească lucrările efectuate pe acest teren.

Au susținut că reclamanta nu a prezentat nici o probă care ar indica concret

dacă a fost îngrădită și care suprafață de teren a fost îngrădită de către Liliana

Arapan, nu a fost prezentat un raport de expertiză sau o constatare a unui specialist

autorizat, nu s-au efectuat careva măsurări în acest sens la momentul întocmirii

actului din 02 aprilie 2014, acapararea terenului fiind stabilită la vedere.

Au menționat că Iurie Arapan nu este proprietar al imobilului cu care se

mărginește terenul litigios, terenul aparținând cu drept de proprietate Lilianei

Arapan, cu care sunt divorțați, astfel că Iurie Arapan a fost obligat să demoleze o

proprietate străină, ceea ce este ilegal, or numai proprietarul poate fi obligat să

demoleze proprietatea sa.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

Examinând recursul depus de Arapan Liliana și Arapan Iurie, reprezentați de

avocatul Gabriela Kornaker, în raport cu materialele cauzei, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ,

Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

Astfel, potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 05 noiembrie 2019. Totodată, din materialele dosarului și anume procesul-verbal

al ședinței de judecată, rezultă că la pronunțarea dispozitivului deciziei Curții de

Apel Chișinău din 05 noiembrie 2019, recurentul Arapan Iurie și reprezentantul lui

Arapan Iurie și Arapan Liliana, avocatul Gabriel Kornaker, au fost prezenți (f.d.

133-138, vol.II).

Totodată decizia integrală din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a

fost expediată în adresa părților la proces la 05 decembrie 2019 (f.d. 161, vol.II),

fiind recepționată de către recurenții Liliana Arapan și Iurie Arapan la 12

decembrie 2019, fapt menționat și în textul cererii de recurs (f.d. 165, 169, 184,

6

vol.II), iar de către avocatul recurenților Gabriela Kornacker la 11 decembrie 2019

(f.d. 167, vol.II).

Colegiul menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim

pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice.

La caz, termenul de declarare a recursului a început să curgă la 13 decembrie

2019 și a expirat la 13 ianuarie 2020, reieșind din termenul stabilit la art. 245 Cod

administrativ, anume 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

În aceste circumstanțe, recursul declarat de către Liliana Arapan și Iurie

Arapan, reprezentați de către avocatul Gabriela Kornacker, la data de 11 februarie

2020 este depus peste termenul legal prevăzut de lege, la caz fiind prezent temeiul

de declarare a recursului ca fiind inadmisibil, prevăzut la art. 246 alin. (2) lit. d) din

Codul administrativ.

Suplimentar la cele expuse, având în vedere dovezile din dosar, instanța de

recurs subliniază că instanța de apel a expediat în mod eficient hotărârea din 05

noiembrie 2019, iar lipsa unor acțiuni concrete de a ataca hotărârea judecătorească

demonstrează că, Liliana Arapan și Iurie Arapan, reprezentați de către avocatul

Gabriela Kornacker, nu au depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru

a-și proteja drepturile (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag.

60, 61)

Instanța de recurs consideră că nerespectarea termenului de declarare a

recursului a fost cauzat de comportamentul recurenților, totodată ultimii nici nu au

solicitat prin cerere repunerea recursului în termen în sensul art. 244 alin. (2),

art.237 alin. (1), art. 65 alin.(1)–(3) și (5) din Codul administrativ și, nici nu au

argumentat cauza omiterii termenului legal de atac.

În conformitate cu art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții

la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile

procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-

credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

La acest capitol completul accentuează că recurenții au cunoscut despre

modul de derulare a procesului în instanța de apel și urma să se intereseze de soarta

dosarului despre care cunoștea cu certitudine că se află pe rolul instanței de apel, să

demonstreze păstrarea interesului față de caz, pentru a dispune de posibilitatea

contestării deciziei instanței de apel, în termen.

Liliana Arapan și Iurie Arapan, reprezentați de către avocatul Gabriela

Kornacker, trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă,

interesându-se de soarta și etapa procedurală la care se află prezentul litigiu, în care

au calitatea de recurenți, pentru a depune în termen recursul.

Folosirea cu buna-credință a drepturilor și obligațiilor procedurale prezumă că

partea trebuie la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze

despre decizia motivată a instanței de apel, întru respectarea termenelor prevăzute

de lege.

Contrar acestor prevederi legale, Liliana Arapan și Iurie Arapan, reprezentați

de către avocatul Gabriela Kornacker nu au depus diligența necesară, nu au

întreprins acțiuni concrete de a afla soarta dosarului din moment ce recurenții au

7

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, astfel prezumându-se interesul

acestuia la soluționarea prezentului litigiu, urmând să întreprindă măsurile necesare

de a proteja drepturile sale de acces la instanță prin depunerea în termen a unui

recurs, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar

intervenind aplicarea cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului

inadmisibil în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a

reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția

drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov vs Ucraina, hotărârea din 03

aprilie 2008).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de către Liliana Arapan și Iurie Arapan,

reprezentați de către avocatul Gabriela Kornacker.

În conformitate cu art. 230, 245, 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Liliana Arapan și Iurie Arapan, reprezentați de către

avocatul Gabriela Kornacker, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

8