2ra-1050/20 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere a copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-1050/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. S. Vasilache)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci)

ÎNCHEIERE

12 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Natalia Chistruga, reprezentată de către Viorel Chetrușcă,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Natalia

Chistruga împotriva lui Marcel Chistruga cu privire la desfacerea căsătoriei,

determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a

copiilor minori,

împotriva deciziei din 08 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Natalia Chistruga (Șevciuc), reprezentată de

către Viorel Chetrușcă și a fost menținută hotărârea din 11 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 09 august 2018 Natalia Chistruga (Șevciuc) a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Marcel Chistruga cu privire la desfacerea căsătoriei,

determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a

copiilor minori.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 16 iulie 2005 a înregistrat

căsătoria cu pârâtul la oficiul stării civile Buiucani, mun. Chișinău, iar din căsătorie

au doi copii, XXXX și YYYY.

A menționat că, solicită desfacerea căsătoriei, deoarece pârâtul efectiv a plecat

din familie și nu mai dorește păstrarea în continuare a familiei.

A susținut că, de mai mult timp nu mai pot găsi un consens în rezolvarea

multiplelor aspecte de conviețuire familială, cearta și intimidarea fiind modul

obișnuit de comunicare al pârâtului.

A afirmat că, eforturile sale de a păstra familiei au eșuat.

A solicitat desfacerea căsătoriei înregistrată între ea și pârât la Oficiul stării

civile Buiucani, mun. Chișinău, stabilirea domiciliului copiilor minori, XXXX și

YYYY, cu ea și încasarea de la pârât a pensiei de întreținere a copiilor minori,

1

XXXX și YYYY, în mărime de 1/3 din veniturile sale, dar nu mai puțin de 7000 de

lei lunar, de la data depunerii prezentei cereri până la atingerea de către copii a

majoratului.

Prin hotărârea din 11 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul central a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către Natalia Chistruga (Șevciuc), a fost desfăcută

căsătoria înregistrată între Natalia Chistruga (Șevciuc) și Marcel Chistruga la Oficiul

stării civile Buiucani, mun. Chișinău cu nr. 224, a fost stabilit domiciliul copiilor

minori, XXXX și YYYY, cu Natalia Chistruga (Șevciuc) și au fost încasate de la

Marcel Chistruga în beneficul Nataliei Chistruga (Șevciuc) pensia de întreținere a

copiilor minori, XXXX și YYYY, în sumă fixă în mărime de 12000 de lei lunar,

începând cu data adresării în judecată – 09 august 2018 până la atingerea majoratului

de către copii, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3000 de lei și taxa de stat

în sumă de 300 de lei. În rest acțiunea a fost respinsă. A fost încasată de la Marcel

Chistruga în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 4320 de lei.

Prin decizia din 08 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Natalia Chistruga (Șevciuc) și a fost menținută hotărârea

primei instanțe.

Instanța de apel, având în vedere interesele copiilor de a se dezvolta într-un

mediu sigur, sănătos și care să-i confere stabilitate, precum și ținând cont de vârsta

fragedă a copiilor, a considerat că, prima instanță corect a reținut că, interesul

copiilor este ca ele să fie crescute, îngrijite, educate și protejate în continuare de către

mama, Natalia Chistruga (Șevciuc), nefiind stabilite premise în vederea respingerii

cerinței formulate. Or, Marcel Chistruga a recunoscut cerința cu privire la stabilirea

domiciliului copiilor minori cu mama, iar recunoașterea efectuată nu contravine legii

și nici nu încalcă drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, interesele

societății sau ale statului.

Totodată, instanța de apel a reținut că, apelanta a solicitat în cererea de

chemare în judecată încasarea pensiei de întreținere a celor doi copii minori în

mărime lunară de 1/3 din veniturile intimatului, dar nu mai puțin de 7000 de lei lunar.

Ținând cont de faptul că, intimatul a acceptat să achite pensia de întreținere a copiilor

minori în sumă mai mare decât cea solicitată de apelantă, în mărime totală de 12000

de lei/lunar, precum și reieșind din principiul interesului superior al copilului,

consacrat la art. 9 din Convenția cu privire la drepturile copilului, la care Republica

Moldova este parte, precum și ținând cont de proporționalitatea cuantumului pensiei

de întreținere pentru fiecare copil în parte, prima instanță legal a încasat de la Marcel

Chistruga în beneficiul Nataliei Chistruga (Șevciuc) pensia de întreținere pentru

ambii copii minori în sumă fixă în mărime de 12000 de lei/lunar, începând cu data

adresării în judecată- 09 august 2018 până la atingerea majoratului de către copii.

Instanța de apel a evidențiat că, minimul de existență nu prevede cheltuielile

necesare pentru dezvoltarea acestuia: procurarea cărților, frecventarea anumitor

secții sportive sau de creație, etc., activități necesare creșterii și evoluării

psihoemoționale echilibrate a copilului. Or, suma dispusă spre încasare cu titlul de

pensie de întreținere a copiilor minori va asigura copiilor un trai decent și condiții

adecvate pentru educația și dezvoltarea acestora, fiind una rațională și proporțională

2

cheltuielilor pentru întreținerea copiilor, mai mult că, intimatul contribuie

suplimentar la întreținerea copiilor, fapt confirmat prin probele anexate la dosar.

Afară de aceasta, instanța de apel a învederat că, din actele cauzei rezultă că,

intimatul nu a negat faptul că, 1/3 din veniturile sale este mai mare decât suma de

12000 de lei, în litigiul dedus judecății, însă apelanta locuiește la domiciliul tatălui

intimatului, fără să suporte careva cheltuieli, iar contractul de muncă al intimatului

expiră peste un an și cinci luni, fiind incertă continuarea acestuia.

La 27 mai 2020 Natalia Chistruga, reprezentată de către avocatul Viorel

Chetrușcă, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, deoarece nu a fost aplicată legea care trebuia să fie

aplicată, a fost interpretată eronat legea și au fost apreciate arbitrar probele, fapt ce

a dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

A menționat că, instanțele judecătorești nu au avut nici un temei legal de a se

pronunța într-o eventualitate în privința înrăutățirii stării materiale a intimatului.

A susținut că, legea asigură posibilitatea încasării din salariul și/sau din alte

venituri ale părinților în mărime de 1/3 pentru 2 copii, iar acțiunea în această parte

nicidecum nu a fost una ilegală și nu poate fi respinsă.

A afirmat că, recurenta nu a pretins/recunoscut că, cererea sa s-ar limita la

12000 de lei și e suficientă această sumă, acest aspect fiind eronat interpretat, scos

din context, dar care oricum este contrar intereselor anume ale acestor copii.

A relevat că, în această speță nu se poate vorbi despre minimul de existență

pentru copil, iar orice alegație în acest sens are doar menirea speculativă și ilegală

de a motiva niște concluzii eronate și arbitrare, care încalcă drepturile copiilor.

A notat că, chiar și indicarea că, ambii părinți au obligația de a contribui

material la întreținerea copiilor este nepotrivită speței și neopozabilă recurentei.

A declarat că, este evident faptul că, în această speță, anume datorită pensiei

de întreținere în mărime de 1/3 din veniturile tatălui, care cert le va declara cu bună-

credință, copiii se vor bucura de o educație și întreținere de o calitate efectivă, decât

posibilitățile care vor fi posibil de cumpărat contra sumei de 12000 de lei.

A invocat că, intimatul își permite material această situație și nu are de suferit

în acest caz și, drept un bun părinte, are doar de a se bucura și de a se mîndri de

soluția pretinsă prin recurs.

Prin referința depusă la 10 august 2020 Marcel Chistruga a solicitat

respingerea recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia

deciziei contestate în adresa părților la 07 noiembrie 2019, însă date, care ar

confirma recepționarea acesteia de către recurentă, lipsesc la materialele dosarului.

Astfel, recursul declarat de către Natalia Chistruga, reprezentată de către

avocatul Viorel Chetrușcă, la 27 mai 2020 este în termen.

3

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Natalia Chistruga,

reprezentată de către avocatul Viorel Chetrușcă, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

4

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Natalia Chistruga, reprezentată de către avocatul Viorel Chetrușcă,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Natalia Chistruga, reprezentată de către avocatul

Viorel Chetrușcă, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Natalia Chistruga, reprezentată de către avocatul

Viorel Chetrușcă, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

5