2ra-1050/20 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere a copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-1050/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. S. Vasilache) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci) ÎNCHEIERE 12 august 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Natalia Chistruga, reprezentată de către Viorel Chetrușcă, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Natalia Chistruga împotriva lui Marcel Chistruga cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, împotriva deciziei din 08 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Natalia Chistruga (Șevciuc), reprezentată de către Viorel Chetrușcă și a fost menținută hotărârea din 11 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, constată: La 09 august 2018 Natalia Chistruga (Șevciuc) a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Marcel Chistruga cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 16 iulie 2005 a înregistrat căsătoria cu pârâtul la oficiul stării civile Buiucani, mun. Chișinău, iar din căsătorie au doi copii, XXXX și YYYY. A menționat că, solicită desfacerea căsătoriei, deoarece pârâtul efectiv a plecat din familie și nu mai dorește păstrarea în continuare a familiei. A susținut că, de mai mult timp nu mai pot găsi un consens în rezolvarea multiplelor aspecte de conviețuire familială, cearta și intimidarea fiind modul obișnuit de comunicare al pârâtului. A afirmat că, eforturile sale de a păstra familiei au eșuat. A solicitat desfacerea căsătoriei înregistrată între ea și pârât la Oficiul stării civile Buiucani, mun.

Chișinău, stabilirea domiciliului copiilor minori, XXXX și YYYY, cu ea și încasarea de la pârât a pensiei de întreținere a copiilor minori, 1 XXXX și YYYY, în mărime de 1/3 din veniturile sale, dar nu mai puțin de 7000 de lei lunar, de la data depunerii prezentei cereri până la atingerea de către copii a majoratului. Prin hotărârea din 11 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul central a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Natalia Chistruga (Șevciuc), a fost desfăcută căsătoria înregistrată între Natalia Chistruga (Șevciuc) și Marcel Chistruga la Oficiul stării civile Buiucani, mun.

Chișinău cu nr. 224, a fost stabilit domiciliul copiilor minori, XXXX și YYYY, cu Natalia Chistruga (Șevciuc) și au fost încasate de la Marcel Chistruga în beneficul Nataliei Chistruga (Șevciuc) pensia de întreținere a copiilor minori, XXXX și YYYY, în sumă fixă în mărime de 12000 de lei lunar, începând cu data adresării în judecată – 09 august 2018 până la atingerea majoratului de către copii, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3000 de lei și taxa de stat în sumă de 300 de lei. În rest acțiunea a fost respinsă. A fost încasată de la Marcel Chistruga în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 4320 de lei. Prin decizia din 08 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Natalia Chistruga (Șevciuc) și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel, având în vedere interesele copiilor de a se dezvolta într-un mediu sigur, sănătos și care să-i confere stabilitate, precum și ținând cont de vârsta fragedă a copiilor, a considerat că, prima instanță corect a reținut că, interesul copiilor este ca ele să fie crescute, îngrijite, educate și protejate în continuare de către mama, Natalia Chistruga (Șevciuc), nefiind stabilite premise în vederea respingerii cerinței formulate. Or, Marcel Chistruga a recunoscut cerința cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama, iar recunoașterea efectuată nu contravine legii și nici nu încalcă drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, interesele societății sau ale statului.

Totodată, instanța de apel a reținut că, apelanta a solicitat în cererea de chemare în judecată încasarea pensiei de întreținere a celor doi copii minori în mărime lunară de 1/3 din veniturile intimatului, dar nu mai puțin de 7000 de lei lunar.

Ținând cont de faptul că, intimatul a acceptat să achite pensia de întreținere a copiilor minori în sumă mai mare decât cea solicitată de apelantă, în mărime totală de 12000 de lei/lunar, precum și reieșind din principiul interesului superior al copilului, consacrat la art. 9 din Convenția cu privire la drepturile copilului, la care Republica Moldova este parte, precum și ținând cont de proporționalitatea cuantumului pensiei de întreținere pentru fiecare copil în parte, prima instanță legal a încasat de la Marcel Chistruga în beneficiul Nataliei Chistruga (Șevciuc) pensia de întreținere pentru ambii copii minori în sumă fixă în mărime de 12000 de lei/lunar, începând cu data adresării în judecată- 09 august 2018 până la atingerea majoratului de către copii.

Instanța de apel a evidențiat că, minimul de existență nu prevede cheltuielile necesare pentru dezvoltarea acestuia: procurarea cărților, frecventarea anumitor secții sportive sau de creație, etc., activități necesare creșterii și evoluării psihoemoționale echilibrate a copilului. Or, suma dispusă spre încasare cu titlul de pensie de întreținere a copiilor minori va asigura copiilor un trai decent și condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea acestora, fiind una rațională și proporțională 2 cheltuielilor pentru întreținerea copiilor, mai mult că, intimatul contribuie suplimentar la întreținerea copiilor, fapt confirmat prin probele anexate la dosar.

Afară de aceasta, instanța de apel a învederat că, din actele cauzei rezultă că, intimatul nu a negat faptul că, 1/3 din veniturile sale este mai mare decât suma de 12000 de lei, în litigiul dedus judecății, însă apelanta locuiește la domiciliul tatălui intimatului, fără să suporte careva cheltuieli, iar contractul de muncă al intimatului expiră peste un an și cinci luni, fiind incertă continuarea acestuia. La 27 mai 2020 Natalia Chistruga, reprezentată de către avocatul Viorel Chetrușcă, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, a fost interpretată eronat legea și au fost apreciate arbitrar probele, fapt ce a dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. A menționat că, instanțele judecătorești nu au avut nici un temei legal de a se pronunța într-o eventualitate în privința înrăutățirii stării materiale a intimatului. A susținut că, legea asigură posibilitatea încasării din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/3 pentru 2 copii, iar acțiunea în această parte nicidecum nu a fost una ilegală și nu poate fi respinsă.

A afirmat că, recurenta nu a pretins/recunoscut că, cererea sa s-ar limita la 12000 de lei și e suficientă această sumă, acest aspect fiind eronat interpretat, scos din context, dar care oricum este contrar intereselor anume ale acestor copii. A relevat că, în această speță nu se poate vorbi despre minimul de existență pentru copil, iar orice alegație în acest sens are doar menirea speculativă și ilegală de a motiva niște concluzii eronate și arbitrare, care încalcă drepturile copiilor. A notat că, chiar și indicarea că, ambii părinți au obligația de a contribui material la întreținerea copiilor este nepotrivită speței și neopozabilă recurentei.

A declarat că, este evident faptul că, în această speță, anume datorită pensiei de întreținere în mărime de 1/3 din veniturile tatălui, care cert le va declara cu bună- credință, copiii se vor bucura de o educație și întreținere de o calitate efectivă, decât posibilitățile care vor fi posibil de cumpărat contra sumei de 12000 de lei. A invocat că, intimatul își permite material această situație și nu are de suferit în acest caz și, drept un bun părinte, are doar de a se bucura și de a se mîndri de soluția pretinsă prin recurs. Prin referința depusă la 10 august 2020 Marcel Chistruga a solicitat respingerea recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei contestate în adresa părților la 07 noiembrie 2019, însă date, care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă, lipsesc la materialele dosarului. Astfel, recursul declarat de către Natalia Chistruga, reprezentată de către avocatul Viorel Chetrușcă, la 27 mai 2020 este în termen. 3 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Natalia Chistruga, reprezentată de către avocatul Viorel Chetrușcă, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

4 Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Natalia Chistruga, reprezentată de către avocatul Viorel Chetrușcă, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Natalia Chistruga, reprezentată de către avocatul Viorel Chetrușcă, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Natalia Chistruga, reprezentată de către avocatul Viorel Chetrușcă, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Mariana Pitic 5