2ra-1064/20 — repararea prejudiciului material și moral cauzat de animale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi moral cauzat de animale
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1064/20 — repararea prejudiciului material și moral cauzat de animale (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-1064/20 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. C. Troianovschi) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, Iu. Cotruță, I. Secrieru) ÎNCHEIERE 29 iulie 2020 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Nina Cudrea și Emilian Cudrea, reprezentați de avocatul Igor Coban, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ruslana Usataia, în interesele minorei XXXXX, împotriva lui Emilian Cudrea și Ninei Cudrea cu privire la recuperarea prejudiciului material și moral cauzat de animale și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 14 decembrie 2018, Ruslana Usataia, în interesele minorei XXXXX, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Emilian Cudrea și Ninei Cudrea solicitând încasarea în mod solidar de la pârâți a despăgubirilor materiale în mărime totală de 5537 de lei, constituite din: cheltuieli de tratament în mărime de 353 de lei, scurta deteriorată-700 de lei, pozele-120 de lei, cheltuieli de transport-700 de lei, cheltuieli de călătorie Brăviceni-Orhei-Brăviceni-164 de lei, serviciile avocatului- 3500 de lei, a despăgubirilor morale în mărime de 100000 de lei.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, în data de 13 februarie 2017, în jurul orei 18:00, fiica sa minoră, XXXXX, se întorcea de la antrenament și trecând pe lângă casa pârâților Emilian Cudrea și Nina Cudrea, amplasată în satul Brăviceni, raionul Orhei, a fost atacată de trei câini de luptă de rasa „Stafford” din categoria periculoși, care au ieșit din curtea pârâților, fără lesă și botniță și s-au năpustit asupra acestei, târând-o, au mușcat-o de ambele picioare, față și membrul toracic stâng. Strigătele copilului au fost auzite de vecina Raisa Sclifos și consăteanul Vitalie Rusu și au intervenit, salvând-o. Totodată, a menționat că, pe cazul dat a depus o cerere la Inspectoratul de Poliție Orhei pentru tragerea la răspundere a pârâților conform legislației în vigoare, deoarece au lăsat câinii fără supraveghere și nu i-au asigurat cu lesă și botniță.
Conform declarațiilor din 13 februarie 2017 ale lui Vasile Rusu, ultimul a relatat că se deplasa cu bicicleta când a auzit strigătele copilului, iar la fața locului a depistat că minora era doborâtă la pământ și târâtă de câini. Doi câini au fost alungați și au intrat în ograda pârâților, iar al treilea câine a atacat-o iarași pe minoră și l-a alungat cu ajutorul bicicletei. Minora a fost dusă la Raisa Sclifos. Iar din declarațiile Raisei 1 Sclifos rezultă că pârâții deseori lasă fără supraveghere, fără lesă și fără botniță.
Reclamanta a afirmat că din raportul de constatare nr. 61/D din 24 februarie 2017 rezultă că la minoră au fost depistate: 4 plăgi mușcate pe gamba dreaptă, dintre care 2 scalpante, cu dimensiuni 5,0 x 2,0 și 2 de 1,5 cm x 0,8 cm, 15 plăgi pe gamba stângă cu dimensiuni de 0,5 x 0,4 cm până la 5,0 x 3,5 cm, plagă punctiformă pe coapsa stângă, plagă punctiformă pe antebrațul stâng, plagă 1,5 x 0,5 pe brațul stâng, plagă 0,5 x 0,3 cm pe piciorul stâng. Respectiv, conform raportului s-a concluzionat că la XXXXX s-au constatat plăgi mușcate, rupte de câine pe membrele superioare, inferioare, torace și spate, care puteau fi dinții unui câine, prin mușcături repetate, posibil în timpul și circumstanțelor indicate, determină o dereglare a sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară.
Reclamanta a precizat că, prin răspunsul Inspectoratului de Poliției nr. 2642 din 09 martie 2017 a fost informată că plângerea a fost înregistrată în REI - 2 cu nr. 1065 la data de 13 februarie 2017 și împotriva lui Emilian Cudrea a fost întocmit proces- verbal cu privire la contravenție în baza art. 157 alin. (6) Cod Contravențional, care conform art. 414 Cod Contravențional a fost expediat Judecătoriei Orhei. Prin hotărârea judecătorească din 11 decembrie 2017 procesul-verbal cu privire la contravenție a fost declarat nul, din motiv că nu a fost expediat reprezentantului legal al victimei minore. Procesul-verbal cu privire la contravenție a fost anulat din motiv că nu au fost respectate normele de procedură, iar vinovăția pârâților a fost dovedită prin declarațiile martorilor Vasile Rusu, Raisa Sclifos, XXXXX.
Reclamanta a declarat că, din culpa pârâților, fiica minora a fost afectată atât fizic, cât și moral, necesitând o perioadă îndelungată pentru întremarea sa. Din cauza mușcăturilor cauzate, minora a absentat o perioadă îndelungată de la școală, ceea ce s-a răsfrâns negativ asupra însușitei sale. Din cauza mușcătorilor, minora a absentat o perioadă îndelungată de la școală, afectând negativ însușita sa. La fel, din cauza cicatricelor rămase în locul plăgilor mușcate pe brațe și picioare, fiica minoră se rușinează să umble în rochițe și haine cu mânicile scurte, ceea ce o face să sufere mult. Reclamanta a indicat că, rasa de câini „Stafford” este considerată a fi de luptă și atac, iar în unele țări europene, în general, această rasă, este interzisă.
Astfel, pârâții cunoscând cu certitudine despre marele pericol pe care îl prezintă câinii pentru cei din jur, nu au asigurat o pază suficientă a acestor, iar ca urmare minora a fost atacată de cei trei câini, târâtă și mușcată. Grație intervenției lui Vasile Rusu, care a reușit cu mare greu să alunge câinii, iar pe ultimul câine a reușit să-l alunge doar cu bicicleta, incidentul nu s-a soldat cu consecințe fatale. Or, din vina pârâților, minora a fost internată în spital unde a urmat tratament în perioada 13 februarie 2017-20 februarie 2017, suportând un stres enorm și dureri fizice. Spaima pe care a suferit-o minora mai persistă și la moment, tulburându-i liniștea și somnul, iar pârâții după cele întâmplate, nici nu și-au cerut scuze de la minoră și nu au întreprins nici o măsură în vederea acordării ajutorului pentru tratament.
Prin hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ruslana Usataia, în interesele fiicei minore XXXXX și s-a încasat, în mod solidar, de la Emilian Cudrea și Nina Cudrea în beneficiul Ruslanei Usataia prejudiciul material în mărime de 1053,00 de lei ce constă din sumă de 353 de lei cu titlu de cheltuieli de tratament, suma de 700 de lei cu titlu de cheltuieli de transport, prejudiciul moral în mărime de 20000 de lei și 2 cheltuielile de judecată constituite din cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 3500,00 de lei și suma de 120 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru imprimarea pozelor; în rest pretențiile cu privire la încasarea sumei de 164 de lei cu titlu de cheltuieli de călătorie, a sumei de 700 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru scurta deteriorată și a prejudiciului moral în mărimea excedentă, au fost respinse ca fiind neîntemeiate; s-a încasat, în mod solidar, de la Emilian Cudrea și Nina Cudrea taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 250 de lei.
Prin decizia din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Ruslana Usataia, reprezentată de Boris Dariev și apelul declarat de Emilian Cudrea și Nina Cudrea, reprezentați de avocatul Igor Coban și avocatul stagiar Mihaela Căpățînă și s-a menținut hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a concluzionat că, pârâții/apelanți Cudrea Emilian și Cudrea Nina având calitatea de proprietari a câinilor de rasa „Stafford”, la momentul producerii incidentului din 13 februarie 2017, aveau paza juridică a animalelor, iar la data producerii incidentului au lăsat câinii în ograda gospodăriei, pe tot parcursul zilei, fără supraveghere.
Instanța de apel a considerat nefondate și arbitrare argumentele invocate în apel, cât și în instanța de fond, precum că reacția câinilor a fost generată de comportamentul copiilor Usatîi Vasile, XXXXX, Parfeni Ion și Barbăroș Daniel, care au demontat o porțiune de gard în scopul sustragerii unui câine. Or, după cum s-a indicat, câinii de rasa „Stafford” se aflau în gospodăria pârâților/apelanți Cudrea Emilian și Cudrea Nina, aceștea fiind proprietarii câinilor, iar faptul că copilul minor a fost atacat și mușcat de trei câini deja în drum nu poate fi imputat copilului/victimei. Cu atât mai mult că, proprietarii cunoscând despre pericolul câinilor de rasa respectivă, urmau să întreprindă toate măsurile corespunzătoare pentru a nu scăpa animalele de sub pază.
Instanța de apel a mai menționat că nu poate fi reținut ca temei de exonerare la repararea prejudiciului, proprietarii animalelor, argumentul acestor precum că victima împreună cu fratele acestei și alți amici au deteriorat gardul, ceea ce a permis ieșirea în stradă a câinilor, or, acest fapt dovedește de fapt neglijența proprietarilor de a asigura paza juridică a animalelor, acestea nefiind în lesă, samovolnic, chiar și pe teritoriul gospodăriei apelanților/pârâți. Astfel, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia instanței de fond cu privire la încasarea în mod solidar de la Cudrea Emilian și Cudrea Nina în beneficiul Ruslanei Usataia, prejudiciul material în mărime de 1053,00 de lei, ce constă din suma de 353 de lei cu titlu de cheltuieli de tratament, suma de 700 de lei cu titlu de cheltuieli de transport.
Instanța de apel a considerat că suma încasată de 20000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, în viziunea instanței păstrează un raport rezonabil de proporționalitate cu prejudiciul moral suferit. La 18 iunie 2020, prin intermediul poștei (f.d.216), Emilian Cudrea și Nina Cudrea, reprezentați de avocatul Igor Coban, au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată, iar în cazul în care instanța de recurs va considera că este competentă de a corecta erorile judiciare comise de instanța de 3 apel și instanța de fond, să dispună admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.
La fel, au solicitat comunicarea înștiințărilor judiciare, precum și despre decizia adoptată cu eliberarea unei copii certificate și semnate a actului jurisdicțional adoptat, la adresa din mun.Chișinău, str. Andrei Doga, nr. 32/2 ap.80. În motivarea recursului s-a invocat încălcarea normelor de drept material având în vedere că instanța a interpretat în mod eronat legea. Totodată, au menționat că instanța de apel, superficial și incomplet, ca și instanța de fond, au analizat prevederile legale materiale pertinente, art.1411 Cod civil, interpretându-le restrictiv și incorect. Or, instanța de apel și instanța de fond trebuiau să țină cont că pentru antrenarea răspunderii conform art.1411 Cod civil, condițiile ce vizează puterea de direcție, de control și supraveghere asupra animalului trebuie întrunite cumulativ.
În speță, la momentul incidentului nu se aflau la domiciliu, care în dimineața zilei de 13 februarie 2017 au plecat la serviciu, izolând câinele și puii acestui în curte, poarta fiind încuiată, iar izolarea acestor în curte este suficientă pentru a nu atrage răspunderea conform art.1411 Cod civil și art. 157 Cod contravențional. Referitor la puterea de direcție, urma fi constată lipsa acestei, deoarece se aflau la serviciu, iar reacția agresivă a câinilor a fost determinată de demontarea unei porțiuni din gardul gospodăriei. Astfel, în calitate de păzitori juridici a animalelor nu le poate fi imputat incidentul. De asemenea, prin prisma prevederilor art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, pornind de la faptul că vătămarea corporală a fost calificată ca fiind ușoară, suma de 20000 de lei cu titlu de prejudiciu este una exagerată în raport cu suferința fizică propriu-zisă.
Suferințele psihice nici nu au fost dovedite. Respectiv, în lipsa unui suport probatoriu elocvent, nu poate fi acordată o sumă atât de mare cu titlu de prejudiciu moral. Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatei conform scrisorii de însoțire datate cu 27 iunie 2020 (f.d.221) și a fost recepționată la 02 iulie 2020, conform avizului de recepție (f.d.222). Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 03 decembrie 2019, iar cererea de recurs a fost depusă la 18 iunie 2020, prin intermediul poștei (f.d.216). Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale în adresa participanților la proces la 13 ianuarie 2020, conform scrisorii de însoțire (f.d.199). Din textul recursului se distinge că decizia instanței de apel nu a fost comunicată părții recurente și respectiv a luat cunoștință de decizia instanței de apel la 17 iunie 2020, ca urmare a adresării unei cereri în acest sens Judecătoriei Orhei, sediul Central. În confirmarea poziției recurenților, instanța de recurs relevă că, din avizul de recepție parvenit de la Cabinetul Avocatului „Coban Igor” se atestă recepționarea de către Igor Coban la 17 iunie 2020 a copiei deciziei instanței de apel (f.d.208), expediată la cererea din 05 iunie 2020 depusă de avocatul stagiar Mihaela Căpățînă 4 (f.d.205-207).
Alte înscrisuri care să ateste contrariul, la materialele cauzei lipsesc. Astfel, recursul este declarat în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Nina Cudrea și Emilian Cudrea, reprezentați de avocatul Igor Coban, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nina Cudrea și Emilian Cudrea, reprezentați de avocatul Igor Coban, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, 5 însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Nina Cudrea și Emilian Cudrea, reprezentați de avocatul Igor Coban.
În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nina Cudrea și Emilian Cudrea, reprezentați de avocatul Igor Coban, împotriva deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.