2ra-1064/20 — repararea prejudiciului material și moral cauzat de animale

2ra-1064/20 — repararea prejudiciului material și moral cauzat de animale (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1064/20

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. C. Troianovschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, Iu. Cotruță, I. Secrieru)

ÎNCHEIERE

29 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Nina Cudrea și Emilian

Cudrea, reprezentați de avocatul Igor Coban,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ruslana Usataia,

în interesele minorei XXXXX, împotriva lui Emilian Cudrea și Ninei Cudrea cu

privire la recuperarea prejudiciului material și moral cauzat de animale și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 14 decembrie 2018, Ruslana Usataia, în interesele minorei XXXXX, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Emilian Cudrea și Ninei Cudrea

solicitând încasarea în mod solidar de la pârâți a despăgubirilor materiale în mărime

totală de 5537 de lei, constituite din: cheltuieli de tratament în mărime de 353 de lei,

scurta deteriorată-700 de lei, pozele-120 de lei, cheltuieli de transport-700 de lei,

cheltuieli de călătorie Brăviceni-Orhei-Brăviceni-164 de lei, serviciile avocatului-

3500 de lei, a despăgubirilor morale în mărime de 100000 de lei.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, în data de 13 februarie 2017, în

jurul orei 18:00, fiica sa minoră, XXXXX, se întorcea de la antrenament și trecând

pe lângă casa pârâților Emilian Cudrea și Nina Cudrea, amplasată în satul Brăviceni,

raionul Orhei, a fost atacată de trei câini de luptă de rasa „Stafford” din categoria

periculoși, care au ieșit din curtea pârâților, fără lesă și botniță și s-au năpustit asupra

acestei, târând-o, au mușcat-o de ambele picioare, față și membrul toracic stâng.

Strigătele copilului au fost auzite de vecina Raisa Sclifos și consăteanul Vitalie Rusu

și au intervenit, salvând-o.

Totodată, a menționat că, pe cazul dat a depus o cerere la Inspectoratul de

Poliție Orhei pentru tragerea la răspundere a pârâților conform legislației în vigoare,

deoarece au lăsat câinii fără supraveghere și nu i-au asigurat cu lesă și botniță.

Conform declarațiilor din 13 februarie 2017 ale lui Vasile Rusu, ultimul a relatat că

se deplasa cu bicicleta când a auzit strigătele copilului, iar la fața locului a depistat

că minora era doborâtă la pământ și târâtă de câini. Doi câini au fost alungați și au

intrat în ograda pârâților, iar al treilea câine a atacat-o iarași pe minoră și l-a alungat

cu ajutorul bicicletei. Minora a fost dusă la Raisa Sclifos. Iar din declarațiile Raisei

1

Sclifos rezultă că pârâții deseori lasă fără supraveghere, fără lesă și fără botniță.

Reclamanta a afirmat că din raportul de constatare nr. 61/D din 24 februarie

2017 rezultă că la minoră au fost depistate: 4 plăgi mușcate pe gamba dreaptă, dintre

care 2 scalpante, cu dimensiuni 5,0 x 2,0 și 2 de 1,5 cm x 0,8 cm, 15 plăgi pe gamba

stângă cu dimensiuni de 0,5 x 0,4 cm până la 5,0 x 3,5 cm, plagă punctiformă pe

coapsa stângă, plagă punctiformă pe antebrațul stâng, plagă 1,5 x 0,5 pe brațul stâng,

plagă 0,5 x 0,3 cm pe piciorul stâng. Respectiv, conform raportului s-a concluzionat

că la XXXXX s-au constatat plăgi mușcate, rupte de câine pe membrele superioare,

inferioare, torace și spate, care puteau fi dinții unui câine, prin mușcături repetate,

posibil în timpul și circumstanțelor indicate, determină o dereglare a sănătății de

scurtă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară.

Reclamanta a precizat că, prin răspunsul Inspectoratului de Poliției nr. 2642 din

09 martie 2017 a fost informată că plângerea a fost înregistrată în REI - 2 cu nr. 1065

la data de 13 februarie 2017 și împotriva lui Emilian Cudrea a fost întocmit proces-

verbal cu privire la contravenție în baza art. 157 alin. (6) Cod Contravențional, care

conform art. 414 Cod Contravențional a fost expediat Judecătoriei Orhei. Prin

hotărârea judecătorească din 11 decembrie 2017 procesul-verbal cu privire la

contravenție a fost declarat nul, din motiv că nu a fost expediat reprezentantului legal

al victimei minore. Procesul-verbal cu privire la contravenție a fost anulat din motiv

că nu au fost respectate normele de procedură, iar vinovăția pârâților a fost dovedită

prin declarațiile martorilor Vasile Rusu, Raisa Sclifos, XXXXX.

Reclamanta a declarat că, din culpa pârâților, fiica minora a fost afectată atât

fizic, cât și moral, necesitând o perioadă îndelungată pentru întremarea sa. Din cauza

mușcăturilor cauzate, minora a absentat o perioadă îndelungată de la școală, ceea ce

s-a răsfrâns negativ asupra însușitei sale. Din cauza mușcătorilor, minora a absentat

o perioadă îndelungată de la școală, afectând negativ însușita sa. La fel, din cauza

cicatricelor rămase în locul plăgilor mușcate pe brațe și picioare, fiica minoră se

rușinează să umble în rochițe și haine cu mânicile scurte, ceea ce o face să sufere

mult.

Reclamanta a indicat că, rasa de câini „Stafford” este considerată a fi de luptă

și atac, iar în unele țări europene, în general, această rasă, este interzisă. Astfel,

pârâții cunoscând cu certitudine despre marele pericol pe care îl prezintă câinii

pentru cei din jur, nu au asigurat o pază suficientă a acestor, iar ca urmare minora a

fost atacată de cei trei câini, târâtă și mușcată. Grație intervenției lui Vasile Rusu,

care a reușit cu mare greu să alunge câinii, iar pe ultimul câine a reușit să-l alunge

doar cu bicicleta, incidentul nu s-a soldat cu consecințe fatale. Or, din vina pârâților,

minora a fost internată în spital unde a urmat tratament în perioada 13 februarie

2017-20 februarie 2017, suportând un stres enorm și dureri fizice. Spaima pe care a

suferit-o minora mai persistă și la moment, tulburându-i liniștea și somnul, iar pârâții

după cele întâmplate, nici nu și-au cerut scuze de la minoră și nu au întreprins nici o

măsură în vederea acordării ajutorului pentru tratament.

Prin hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ruslana Usataia, în interesele fiicei

minore XXXXX și s-a încasat, în mod solidar, de la Emilian Cudrea și Nina Cudrea

în beneficiul Ruslanei Usataia prejudiciul material în mărime de 1053,00 de lei ce

constă din sumă de 353 de lei cu titlu de cheltuieli de tratament, suma de 700 de lei

cu titlu de cheltuieli de transport, prejudiciul moral în mărime de 20000 de lei și

2

cheltuielile de judecată constituite din cheltuielile pentru asistență juridică în mărime

de 3500,00 de lei și suma de 120 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru

imprimarea pozelor; în rest pretențiile cu privire la încasarea sumei de 164 de lei cu

titlu de cheltuieli de călătorie, a sumei de 700 de lei cu titlu de cheltuieli suportate

pentru scurta deteriorată și a prejudiciului moral în mărimea excedentă, au fost

respinse ca fiind neîntemeiate; s-a încasat, în mod solidar, de la Emilian Cudrea și

Nina Cudrea taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 250 de lei.

Prin decizia din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Ruslana Usataia, reprezentată de Boris Dariev și apelul declarat de

Emilian Cudrea și Nina Cudrea, reprezentați de avocatul Igor Coban și avocatul

stagiar Mihaela Căpățînă și s-a menținut hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei

Orhei, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a

concluzionat că, pârâții/apelanți Cudrea Emilian și Cudrea Nina având calitatea de

proprietari a câinilor de rasa „Stafford”, la momentul producerii incidentului din 13

februarie 2017, aveau paza juridică a animalelor, iar la data producerii incidentului

au lăsat câinii în ograda gospodăriei, pe tot parcursul zilei, fără supraveghere.

Instanța de apel a considerat nefondate și arbitrare argumentele invocate în

apel, cât și în instanța de fond, precum că reacția câinilor a fost generată de

comportamentul copiilor Usatîi Vasile, XXXXX, Parfeni Ion și Barbăroș Daniel,

care au demontat o porțiune de gard în scopul sustragerii unui câine.

Or, după cum s-a indicat, câinii de rasa „Stafford” se aflau în gospodăria

pârâților/apelanți Cudrea Emilian și Cudrea Nina, aceștea fiind proprietarii câinilor,

iar faptul că copilul minor a fost atacat și mușcat de trei câini deja în drum nu poate

fi imputat copilului/victimei. Cu atât mai mult că, proprietarii cunoscând despre

pericolul câinilor de rasa respectivă, urmau să întreprindă toate măsurile

corespunzătoare pentru a nu scăpa animalele de sub pază.

Instanța de apel a mai menționat că nu poate fi reținut ca temei de exonerare la

repararea prejudiciului, proprietarii animalelor, argumentul acestor precum că

victima împreună cu fratele acestei și alți amici au deteriorat gardul, ceea ce a permis

ieșirea în stradă a câinilor, or, acest fapt dovedește de fapt neglijența proprietarilor

de a asigura paza juridică a animalelor, acestea nefiind în lesă, samovolnic, chiar și

pe teritoriul gospodăriei apelanților/pârâți.

Astfel, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia instanței de fond cu

privire la încasarea în mod solidar de la Cudrea Emilian și Cudrea Nina în beneficiul

Ruslanei Usataia, prejudiciul material în mărime de 1053,00 de lei, ce constă din

suma de 353 de lei cu titlu de cheltuieli de tratament, suma de 700 de lei cu titlu de

cheltuieli de transport.

Instanța de apel a considerat că suma încasată de 20000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral, în viziunea instanței păstrează un raport rezonabil de

proporționalitate cu prejudiciul moral suferit.

La 18 iunie 2020, prin intermediul poștei (f.d.216), Emilian Cudrea și Nina

Cudrea, reprezentați de avocatul Igor Coban, au depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea spre rejudecare

în instanța de apel, în alt complet de judecată, iar în cazul în care instanța de recurs

va considera că este competentă de a corecta erorile judiciare comise de instanța de

3

apel și instanța de fond, să dispună admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere integrală a acțiunii. La fel, au solicitat comunicarea înștiințărilor

judiciare, precum și despre decizia adoptată cu eliberarea unei copii certificate și

semnate a actului jurisdicțional adoptat, la adresa din mun.Chișinău, str. Andrei

Doga, nr. 32/2 ap.80.

În motivarea recursului s-a invocat încălcarea normelor de drept material având

în vedere că instanța a interpretat în mod eronat legea.

Totodată, au menționat că instanța de apel, superficial și incomplet, ca și

instanța de fond, au analizat prevederile legale materiale pertinente, art.1411 Cod

civil, interpretându-le restrictiv și incorect. Or, instanța de apel și instanța de fond

trebuiau să țină cont că pentru antrenarea răspunderii conform art.1411 Cod civil,

condițiile ce vizează puterea de direcție, de control și supraveghere asupra

animalului trebuie întrunite cumulativ. În speță, la momentul incidentului nu se aflau

la domiciliu, care în dimineața zilei de 13 februarie 2017 au plecat la serviciu,

izolând câinele și puii acestui în curte, poarta fiind încuiată, iar izolarea acestor în

curte este suficientă pentru a nu atrage răspunderea conform art.1411 Cod civil și

art. 157 Cod contravențional. Referitor la puterea de direcție, urma fi constată lipsa

acestei, deoarece se aflau la serviciu, iar reacția agresivă a câinilor a fost determinată

de demontarea unei porțiuni din gardul gospodăriei. Astfel, în calitate de păzitori

juridici a animalelor nu le poate fi imputat incidentul.

De asemenea, prin prisma prevederilor art. 432 alin.(4) Cod de procedură

civilă, pornind de la faptul că vătămarea corporală a fost calificată ca fiind ușoară,

suma de 20000 de lei cu titlu de prejudiciu este una exagerată în raport cu suferința

fizică propriu-zisă. Suferințele psihice nici nu au fost dovedite. Respectiv, în lipsa

unui suport probatoriu elocvent, nu poate fi acordată o sumă atât de mare cu titlu de

prejudiciu moral.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatei conform scrisorii

de însoțire datate cu 27 iunie 2020 (f.d.221) și a fost recepționată la 02 iulie 2020,

conform avizului de recepție (f.d.222).

Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 03 decembrie 2019, iar cererea de

recurs a fost depusă la 18 iunie 2020, prin intermediul poștei (f.d.216).

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale în adresa

participanților la proces la 13 ianuarie 2020, conform scrisorii de însoțire (f.d.199).

Din textul recursului se distinge că decizia instanței de apel nu a fost comunicată

părții recurente și respectiv a luat cunoștință de decizia instanței de apel la 17 iunie

2020, ca urmare a adresării unei cereri în acest sens Judecătoriei Orhei, sediul

Central. În confirmarea poziției recurenților, instanța de recurs relevă că, din avizul

de recepție parvenit de la Cabinetul Avocatului „Coban Igor” se atestă recepționarea

de către Igor Coban la 17 iunie 2020 a copiei deciziei instanței de apel (f.d.208),

expediată la cererea din 05 iunie 2020 depusă de avocatul stagiar Mihaela Căpățînă

4

(f.d.205-207). Alte înscrisuri care să ateste contrariul, la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Nina Cudrea și Emilian Cudrea,

reprezentați de avocatul Igor Coban, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nina Cudrea și Emilian

Cudrea, reprezentați de avocatul Igor Coban, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

5

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Nina Cudrea și Emilian Cudrea,

reprezentați de avocatul Igor Coban.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nina Cudrea și Emilian Cudrea,

reprezentați de avocatul Igor Coban, împotriva deciziei din 03 decembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

6