2ra-1609/20 — incasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1609/20

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. V. Pîslariuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Malîi, I. Dutca, O. Cojocaru)

ÎNCHEIERE

18 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Serghei Codrean și avocatul

Serghei Șteliman,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Jurea împotriva

lui Serghei Codrean cu la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 02 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 09 septembrie 2019, Ion Jurea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serghei Codrean solicitând încasarea prejudiciului moral în sumă de

50000 de lei, a sumei de 1500 de lei achitată pentru participarea avocatului în cadrul

dosarului contravențional și a cheltuielilor de judecată suportate în cauza dată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, în data de 24 aprilie 2018 a fost

întocmit procesul-verbal contravențional seria/nr. MAI 04316553 în privința lui

Serghei Codrean, care la data de 12 aprilie 2018 ora 07:20, care i-a aplicat lovituri

în timp ce se afla pe str.XXXXX, cauzându-i dureri fizice. La 03 mai 2018 Serghei

Codrean a depus contestație împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție

și prin hotărârea din 19 martie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată contestația depusă de Serghei Codrean. Or, instanța a

concluzionat, că fapta contravențională prevăzută de art. 78 alin. (1) Cod

contravențional a fost probată în conformitate cu reglementările legale, ca fiind

săvârșită de către Serghei Codrean.

Reclamantul a menționat că, relațiile cu Serghei Codrean sunt tensionate,

practic de când se cunosc. Din anul 2004 își desfășoară activitate de întreprinzător,

confecționând plasă metalică care o realizează, la locul de muncă situat pe adresa

XXXXX. În anul 2015, Serghei Codrean a încheiat contract cu aceiași întreprindere

și a început a realiza mărfuri industriale împreună cu soția sa. Inițial aveau în vânzare

alte produse decât plasă metalică și nu erau concurenți, însă ulterior a început să

vândă plasă metalică. Astfel, între ei au apărut disensiuni și o concurență neloială

din partea familiei Codrean. Ulterior, familia Codrean a devenit agresivă și violentă,

de la discuții pe tonuri mai ridicate, au trecut la agresiuni fizice.

De asemenea, a precizat că au fost mai multe tentative de a-i intimida, de a-i

1

provoca agresiuni fizice. La ultima agresiune, fiind în plină stradă, a hotărât să se

adreseze organelor de drept. Locul de comerț este chiar lângă trotuar, care leagă

centrul municipiului cu gara auto și este foarte aglomerat, având în vedere fluxul

mare de oameni. Astfel, orice discuție pe tonuri mai înalte, altercație este în văzul

trecătorilor.

Reclamantul a afirmat că, în data de 12 aprilie 2018, în jurul orei 07:00, a venit

la locul de muncă și familia Codrean erau la ghereta lor. Ușa de la intrarea în ghereta

sa este îndreptată spre stradă și de ușă erau rezemate câteva rulouri de plasă metalică

ce aparțineau familiei Codrean și îl împiedica să deschidă ușa gheretei și să scoată

marfa din ea. Astfel, a dat la o parte rulourile de plasă și familia Codrean observând,

a început să-l numească cu cuvinte necenzurate și indecente. Serghei Codrean s-a

apropiat și cu putere l-a lovit cu palma peste corp, în regiunea gâtului. Mai mulți

trecători au văzut scena de violență. După conflict a plecat imediat la IP Orhei, apoi

la instituția de medicina legală.

Reclamantul a declarat că, loviturile aplicate și cuvintele necenzurate,

indecente și vulgare l-au stresat și afectat emoțional enorm. După aplicarea

leziunilor corporale retrăiește mult, are un simț al inferiorității și marginalizării în

societate. Dacă până la acest caz venea la locul de muncă cu plăcere, după incident,

a devenit mai rezervat, timid și nu este atât de binevoitor și deschis cu cumpărătorii.

Aplicarea loviturilor și cauzarea leziunilor corporale în plină stradă l-au făcut ca să

se decepționeze în cei ce îl înconjoară și are permanent o frică și o stare psihologic

încordată. Prin acțiunile comise, Serghei Codrean i-a cauzat un prejudiciu moral

enorm, care îl estimează la suma de 50000 de lei. De altfel, a fost nevoit de a apela

la serviciile avocatului în cadrul cauzei contravenționale, pentru ce i-a achitat

onorariu.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,

corectată prin încheierea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ion Jurea și s-a încasat

de la Serghei Codrean în beneficiului lui Ion Jurea suma de 5000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin contravenție; s-a încasat de la Serghei Codrean în

beneficiului lui Ion Jurea cheltuielile de judecată în sumă de 1500 de lei pentru

asistență juridică, suportate în cauza contravențională la contestația înaintată de

Serghei Codrean împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție din 24 aprilie

2018 cu privire la comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod

contravențional și suma de 1500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică

suportate în prezenta cauză; s-a încasat de la Serghei Codrean în beneficiul statului,

taxa de stat în sumă de 100 de lei. În rest, pretențiile reclamantului Ion Jurea

împotriva lui Serghei Codrean au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 02 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Serghei Codrean, reprezentat de avocatul Serghei Șteliman și s-a

menținut hotărârea din 27 noiembrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, fiind stabilit de către

instanțele judecătorești comiterea de către Serghei Codrean a contravenției

prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravențional al RM manifestată prin vătămare

neînsemnată a integrității corporale, prima instanță just a conchis asupra încasării

prejudiciului moral, stabilind corect raportul material litigios și normele legale

aplicabile.

2

Cu referire la dezacordul apelantului față de cuantumul prejudiciului moral,

instanța de apel a menționat că, în mod justificat instanța ierarhic inferioară a

identificat criteriile de evaluare a prejudiciului moral , stipulate la art. 1423 CC al

RM și a reținut că lui Ion Jurea i-au fost cauzate consecințe nefaste determinate de

retrăiri, încordare psihică, stare de disconfort și alți factori din care derivă suferințe

morale suportate de intimat.

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic și afirmațiile lui Serghei Codrean

privind cuantumul exagerat al asistenței juridice acordate lui Ion Jurea în mărime

totală de 3000 de lei, întrucât această sumă este una reală, necesară și rezonabilă,

constituind plata pentru reprezentarea intimatului în cadrul a două procese judiciare

distincte.

Drept urmare, instanța de apel a relevat că, apelantul Serghei Codrean nu a adus

argumente care ar dovedi netemeinicia hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central,

din 27 noiembrie 2019, iar dezacordul față de aceasta nu determină casarea actului

judecătoresc, care poate avea loc doar în anumite condiții.

La 08 septembrie 2020, Serghei Codrean și avocatul Serghei Șteliman au depus

cerere de recurs împotriva deciziei din 02 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei

instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare

în judecată ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de fond și instanța de apel nu au

aplicat prevederile art. 1417 alin.(2) Cod civil, prevederi ce urmau a fi aplicate.

Acest argument a fost invocat în referință, explicații, susținerile verbale în prima

instanță, însă nu s-a luat în considerare. La fel, a fost invocat și în apel.

De asemenea, au indicat despre lipsa unei aprecieri în general al argumentului

său, or, instanța urmează a motiva admiterea sau respingerea unui argument sau

altul. Prin faptul că nu a fost motivată respingerea argumentului privind necesitatea

reducerii proporționale a prejudiciului în legătură cu faptul că Ion Jurea l-a provocat

prin acțiunile sale ilegale, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de

art. 6 parag.1 CEDO.

De asemenea, au exprimat dezacordul cu încasarea cheltuielilor de judecată,

având în vedere că încasarea acestor urma a fi realizată proporțional părții admise

din acțiune și nu integral. Au pretins interpretarea eronată a prevederilor art. 94

alin.(1) Cod de procedură civilă.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului, conform

scrisorii de însoțire datate cu 09 octombrie 2020 (f.d.105). Corespondența expediată

intimatului a fost restituită instanței cu mențiunea „nereclamat” (f.d.106-107).

Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 02 iunie 2020, iar cererea de recurs

a fost depusă la 08 septembrie 2020.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la

proces la 25 iunie 2020, conform scrisorii de însoțire (f.d.79). Recurentul Serghei

Codrean a recepționat copia deciziei instanței de apel la 16 iulie 2020, la cererea sa,

3

conform mențiunii efectuate în acest sens (f.d.82), alte înscrisuri care să ateste

contrariul, lipsesc. Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Serghei Codrean și avocatul

Serghei Șteliman, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serghei Codrean și avocatul

Serghei Șteliman, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și

(4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

4

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Serghei Codrean și avocatul Serghei

Șteliman.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Serghei Codrean și avocatul

Serghei Șteliman împotriva deciziei din 02 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5