2ra-2246/19 — cu privire la repararea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la repararea prejudiciului material, moral şi a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-2246/19 — cu privire la repararea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-2246/19
Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani – M. Sajin
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu
ÎNCHEIERE
11 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Nina Rotaru,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ignatii
Baranețchii împotriva Ninei Rotaru cu privire la repararea prejudiciului material, moral
și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din data de 08 august 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care
s-a admis apelul declarat de către Nina Rotaru, s-a casat parțial hotărârea din data de
24 ianuarie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani cu emiterea unei noi hotărâri în
partea casată,
constată:
La 30 noiembrie 2018 Ignatii Baranețchii a depus cerere de chemare în judecată,
concretizată ulterior, împotriva Ninei Rotaru, prin care a solicitat încasarea
prejudiciului material în mărime de 39 756 lei, prejudiciului moral în mărime de 20 000
lei și cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 5 000 lei.
În motivarea cererii de chemare în judecată Ignatii Baranețchii a indicat că până
în anul 2017 au trăit în concubinaj cu Nina Rotaru. La 16 mai 2018, aproximativ la ora
19:30, Nina Rotaru, fiind supărată de faptul întreruperii concubinajului, intenționat cu
scopul violării ilegale a domiciliului lui Ignatii Baranețchii, fără acordul și împotriva
voinței ultimului, prin deteriorarea unui geam, a pătruns în locuința lui, situată în satul
xxxxx, raionul Rîșcani, unde, având pregătită din timp o cutie de vopsea și o perie, a
murdărit pereții casei, ușile, podul casei, podeaua, mai multe haine și obiecte de
lingerie, efectuând mai multe înscrisuri licențioase.
Reclamantul a menționat că pe marginea acțiunilor ilegale întreprinse de către
Nina Rotaru s-a intentat un dosar penal. La 02 noiembrie 2018 prin sentința Judecătoriei
Drochia, sediul Rîșcani Nina Rotaru a fost recunoscută vinovată de săvârșirea
infracțiunii prevăzută de art. 179, alin. (1) din Codul penal, fiindu-i aplicată sacțiune
1
sub formă de amendă în mărime de 500 unități contravenționale, ceea ce constituie
suma de 25 000 lei.
Ignatii Baranețchii a mai indicat că în cadrul examinării cauzei penale inculpata
Nina Rotaru a recunoscut integral vinovăția conform învinuirii aduse și a regretat de
cele comise, solicitând examinarea cauzei penale în procedura simplificată prevăzută
de către prevederile art.3641 din Codul de procedură penală.
Totodată, în cadrul examinării cauzei penale, reclamantul având calitatea
procesuală de parte vătămată a adus la cunoștința instanței de judecată că în urma
acțiunilor inculpatei Nina Rotaru a suferit material și moral, urmând să prezinte
instanței de judecată probe confirmative a cuantumului despăgubirilor.
Ignatii Baranețchii în legătură că în termenul acordat de instanța de judecată nu a
reușit să prezinte probe confirmative a cuantumului prejudiciului suportat în urma
acțiunilor inculpatei Nina Rotaru, a depus prezenta acțiunea în instanța de drept comun
în ordine civilă.
În opinia reclamantului se consideră îndreptățit de a solicita repararea
prejudiciului material cauzat prin acțiunile Ninei Rotaru, care a dat dovadă de o
atitudine ce încalcă regulile bunei-cuviințe și ale moralității, având o comportare
indecentă manifestată prin murdărirea cu vopsea a pereților externi și interni ai casei de
locuit, a geamurilor, ușilor, a podului, podelei, a mobilierului și a mai multor haine și
obiecte de lenjerie.
De asemenea, Ignatii Baranețchii a considerat că prin atitudinea sa cinică,
obraznică și grosolană Nina Rotaru i-a cauzat prejudiciu moral estimat de către acesta
la suma de 20 000 lei. Până în prezent pârâta nu și-a cerut scuze pentru cele comise, nu
i-a reparat prejudiciul, el până în prezent nu poate locui în casă, nu poate întâlni un
oaspete, etc. Mai mult, deși Nina Rotaru și-a recunoscut vina în instanța de judecată, a
făcut acest lucru doar pentru a primi pedeapsa mai blândă, fiind o tactica de apărare a
acesteia. În realitate ultima nu regretă de nimic și nu-i pasă de nimic, comportamentul
ei este unul cinic.
Prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din data de 24 ianuarie 2019
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a încasat de la Nina Rotaru în
beneficiul lui Ignatii Baranețchii prejudiciul material în mărime de 25 000 lei,
prejudiciul moral în mărime de 5 000 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 4 000
lei. ( f.d. 74,79-84)
În susținerea concluziei sale instanța de fond a reținut prin prisma prevederilor art.
14, art. 1398, alin. (1) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019) că în speță
sunt prezente condițiile necesare pentru obligația Ninei Rotaru la plata despăgubirilor
materiale și anume fapta delictuală prin deteriorarea intenționată la 16 mai 2018 a
locuinței lui Ignatii Baranețchii, situată în satul xxxxx, raionul Rîșcani, vinovăția Ninei
Rotaru stabilită prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 02 noiembrie
2018 și legătura cauzală dintre infracțiunea săvârșită și prejudiciul cauzat.
În aceste circumstanțe instanța de fond a concluzionat ca fiind parțial întemeiată
pretenția lui Ignatii Baranețchii cu privire la repararea prejudiciului material. Totodată,
a reținut că Ignatii Baranețchii prin prisma art. 118 alin. (1) din Codul de procedură
2
civilă nu a prezentat probe ce confirmă procurarea materialelor de construcții, astfel,
suma dispusă spre încasare este întemeiată și probată.
De asemenea, instanța de fond a concluzionat ca fiind întemeiată pretenția cu
privire la repararea prejudiciului moral, însă acesta urmează a fi reparat în conformitate
cu principiul echității, suma de 5 000 lei, fiind rezonabilă și echitabilă.
Subsecvent pretenției admise instanța de fond prin prisma art. 96 din Codul de
procedură civilă a dispus încasarea cheltuielilor de judecată suportate de partea care a
avut câștig de cauză pentru serviciile de asistență juridică de la partea care a pierdut
procesul.
Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 08 august 2019 a admis apelul
declarat de către Nina Rotaru, a casat parțial hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul
Rîșcani din data de 24 ianuarie 2019 cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri
prin care a respins acțiunea lui Ignatii Baranețchii privind încasarea prejudiciului
material, în rest a menținut hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din data de
24 ianuarie 2019, a încasat din contul Ninei Rotaru în beneficiul lui Ignatii Baranețchii
cheltuielile de judecată în mărime de 1 000 lei. ( f.d. 150,151-161)
Instanța de apel a reținut că declarațiile lui Ignatii Baranețchii și aprecierea de către
acesta a prejudiciului material nu sunt suficiente pentru a stabili cuantumul
prejudiciului real cauzat prin acțiunile pârâtei, ori în temeiul art. 118 alin. (1) din Codul
de procedură civilă Ignatii Baranețchii urma să prezinte probe care ar fi dovedit suma
prejudiciului material.
Referitor la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată
instanța de apel a concluzionat ca fiind corectă soluția instanței de fond.
Totodată, instanța de apel a reținut că în cadrul examinării cauzei în ordine de apel
Ignatii Baranețchii a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată suportate de către
acesta pentru serviciile de asistență juridică suportate în instanța de apel, prezentând
ordinul de încasare a numerarului în mărime de 2 000 lei.
În temeiul art. 96, alin. (1) din Codul de procedură civilă instanța de apel a conchis
că suma de 1 000 lei este rezonabilă, reală și necesară pentru asistența juridică acordată
în cadrul instanței de apel.
Împotriva deciziei instanței de apel, la 18 octombrie 2019 a depus recurs Nina
Rotaru, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de
apel și a hotărârii instanței de fond în partea ce ține de încasarea cheltuielilor de
judecată. (f.d. 169-170)
În motivarea recursului Nina Rotaru a indicat dezacordul cu cuantumul sumei
dispuse spre încasare cu titlu de cheltuieli de judecată, ori suma nu este proporțională
părții admise din acțiune, fapt ce în opinia acesteia contravine art. 94 din Codul de
procedură civilă potrivit căruia cheltuielile de judecată se încasează proporțional părții
admise din acțiune.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la
08 august 2019, a fost publicată pe portalul național al instanțelor de judecată și
3
expediată participanților la proces la 06 septembrie 2019. Potrivit avizului de recepție
anexat la fila dosarului 165 Nina Rotaru a recepționat decizia instanței de apel la 13
septembrie 2019.
Recursul declarat de către Nina Rotaru la 18 octombrie 2019, este depus în
termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Nina
Rotaru, este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că
Nina Rotaru, a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de
judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot
fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat
de către Nina Rotaru, asemenea aspecte nu se regăsesc.
4
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,
primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei
de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal
invocă Nina Rotaru, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de către Nina Rotaru, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.
(1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Nina Rotaru, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Iurie Bejenaru
5