2ra-902/19 — constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-902/19

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) O. Parfeni

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) E. Clim, B. Bîrcă, S. Iorgov

ÎNCHEIERE

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiției și de

avocatul Serghei Craiu în interesele lui Ninei Galear,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Nina

Galear împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului

la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au respins apelurile declarate de Ministerul Justiției și de avocatul Serghei Craiu

în interesele Ninei Galear și s-a menținut hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 23 ianuarie 2018 Nina Galear a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, concretizată prin cererea din 31 mai 2018 (f.d.64-

67), solicitând constatarea încălcării dreptul Ninei Galear la judecarea în termen

rezonabil a cauzei penale și încasarea de la bugetul de stat a sumei de 5 000 euro

cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, din data de 11 octombrie 2013, se află spre examinare dosarul penal nr.

201101994, urmărirea penala fiind pornita în 2010, împotriva lui Petru Ciuntu și

Rodica Palamarciuc pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 258 din Codul

penal.

A invocat că pe parcursul întregii perioade, din momentul depunerii plângerii,

organele de urmărire penală cât și instanța de judecată, din motive formale,

neîntemeiat tărăgănează adoptarea unei hotărâri.

Prin admiterea unor cereri neîntemeiate și amânarea ședințelor de judecată din

motive formale, instanța de judecată tergiversează artificial luarea deciziei și are

drept scop intimidarea ei.

1

Reclamanta a menționat că în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

înaintat cerere cu solicitarea urgentării examinării cauzei, însă cererea a fost

respinsă.

Prin hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Nina Galear împotriva

Ministerului Justiției privind constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în

termen rezonabil și repararea prejudiciului moral.

S-a constatat încălcat dreptul Ninei Galear la judecarea în termen rezonabil a

cauzei penale.

S-a încasat de la bugetul de stat prin intermundiul Ministerului Justiției în

beneficiul Ninei Galear suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

încălcarea dreptului la judecare cauzei penale în termen rezonabil.

În rest cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată.

În motivarea soluției prima instanță a conchis că examinarea acțiunii civile a

Ninei Galear în cadrul cauzei penale, avut loc cu încălcarea dreptului ei la

judecarea cauzei penale în termen rezonabil. Or, prin deciziile Curții de Apel

Chișinău, cauza a fost restituită instanței de fond la rejudecare de două ori, iar

ședințele de judecată în instanța de fond au fost amânate nefiind indicat motivul,

iar intervalul între ședințele de judecată n-a fost unul consecutiv.

Mai multe ședințe de judecată au fost fixate la un interval mai mare de timp,

iar ca rezultat acestea au fost amânate (nefiind lucrative).

Referitor la cuantumul despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat, instanța a

remarcat că suma solicitată de Nina Galear în cuantum de 5 000 euro este

exagerată, încalcă principiul general al echității și ar constitui un venit nejustificat.

La 19 iunie 2018 Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii din 5

iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere

integrală a acțiunii.

La 23 iunie 2018, avocatul Serghei Craiu în interesele Ninei Galear a declarat

apel împotriva hotărârii din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a ei și admiterea integrală a

acțiunii, cu încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul Ninei Galear a

sumei de 5 000 euro cu titlu de prejudiciu moral pentru încălcarea dreptului la

judecarea cauzei în termen rezonabil.

Prin decizia din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile declarate de Ministerul Justiției și de avocatul Serghei Craiu în interesele

Ninei Galear și s-a menținut hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani

La 19 martie 2019 Ministerul Justiției a declarat recurs, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe sunt neîntemeiate și pasibile de a fi casate.

În acest sens, a invocat că au fost aplicate eronat normele de drept material și

apreciate arbitrar probele anexate la materialele dosarului.

2

Totodată, consideră că instanțele de judecată neîntemeiat au dispus încasarea

sumei cu titlu de compensare a prejudiciului moral, care este una excesivă și

nejustificată.

Consideră că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, la stabilirea

necesității acordării reparării prejudiciului și, după caz, mărimea acestuia, se ține

cont de jurisprudența Curții Europene, care relevă expres că sarcina probării

prejudiciului moral nu poate fi pusă numai pe seama unei părți, dar se apreciază

individual pentru fiecare caz, luîndu-se în considerare argumentele ambelor

participanți în proces și jurisprudența Curții, excluzându-se pretenții excesive și

vădit exagerate.

La fel, reține că prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 nu acordă în mod

automat dreptul la încasarea despăgubirii prejudiciului cauzat în lipsa dovezilor că

persoana a suferit un prejudiciu în urma încălcării dreptului garantat de lege.

Acordarea de satisfacții bănești nu constituie o regulă generală, dar fiind o excepție

de la această regulă. Or, potrivit art. 5 din Legea nr. 87, simpla constatare a

încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul

moral.

Ministerul Justiției a întemeiat recursul în baza prevederilor art. 119 din

Constituția Republicii Moldova, art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și Libertăților Fundamentale, art. 429, 430, 434, 436, 437, 432 alin. (1) și

(2) lit. c) din Codul de procedură civilă.

La 9 aprilie 2019, avocatul Serghei Craiu în interesele Ninei Galear a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

parțială a hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei

hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

În motivarea recursului, fiind reiterate circumstanțele de fapt și de drept ale

cauzei, a exprimat dezacordul cu soluția instanțelor de judecată ierarhic inferioare,

invocând că atît instanța de fond și de apel nu au ținut cont de limitele

despăgubirilor stipulate în recomandarea nr. 6 privind satisfacția echitabilă la

aplicarea Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 și a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011

și au dispus încasarea despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat, sub limita

prevăzută.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată în adresa participanților la proces la 6 februarie 2019, fiind recepționată

de Ministerul justiției la 12 februarie 2019 (f.d. 144). Referitor la recursul declarat

de avocatul Serghei Craiu în interesele lui Ninei Galear, dovada legală de

recepționare a acesteia lipsește.

Din aceste considerente, Colegiul consideră că recurenții s-au conformat

prevederilor legale și au declarat recursurile în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

3

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursurilor declarate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursurilor sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

4

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p.

141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursurile declarate de

Ministerul Justiției și de avocatul Serghei Craiu în interesele lui Ninei Galear, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibile recursurile înaintate de Ministerul Justiției și de

avocatul Serghei Craiu în interesele lui Ninei Galear.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

5