2r-352/20 — încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin contravenție
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului material şi moral cauzat prin contravenţie
- Temei legal
- Restituirea cererii de apel. Neîndeplinirea în termen a indicatiilor instantei de apel
2r-352/20 — încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin contravenție (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2r–352/20
Prima instanță: Judecătoria Edineț (sediul central), (jud. M. Iftodi)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)
Î N C H E I E R E
29 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
Examinând recursul declarat de către Gorobeț Valeriu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vornices
Aliona împotriva lui Gorobeț Valeriu cu privire la încasarea prejudiciului material
și moral cauzat prin contravenție,
împotriva încheierii din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
restituit apelul declarat de Gorobeț Valeriu împotriva hotărârii din 19 decembrie
2019 a Judecătoriei Edineț (sediul central),
c o n s t a t ă:
La 06 septembrie 2019, Vornices Aliona s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva lui Gorobeț Valeriu cu privire la încasarea prejudiciului material
și moral cauzat prin contravenție.
Prin hotărârea din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Edineț (sediul central), a
fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Vornices Aliona.
A fost încasat de la Gorobeț Valeriu în beneficiul lui Vornices Aliona
prejudiciul material în sumă de 15 302 lei, cheltuielile de asistență juridică în mărime
de 3000 lei, taxa de stat în mărime de 559,06 lei și prejudiciu moral în mărime de
3000 lei.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe Gorobeț Valeriu, a contestat-o cu
apel, solicitând casarea integrală a hotărârii cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin
care cererea să fie respinsă integral.
Prin încheierea din 16 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs cererii
de apel depuse de Gorobeț Valeriu și i-a fost cordat apelantului un termen până la
07 mai 2020, pentru prezentarea dovezii achitării taxei de stat în mărime de 419,29
de lei, cu explicarea că în caz de neîndeplinire în termenul stabilit a indicațiilor din
prezenta încheiere, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate
documentele anexate va fi restituită.
Prin încheierea din 25 mai 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost lăsat în continuare
fără curs apelul formulat de Gorobeț Valeriu, s-a oferit termen suplimentar
apelantului până la 11 iunie 2020, ora 9:00 (inclusiv) pentru prezentarea dovezii de
1
plată a taxei de stat în sumă de 419,29 lei.
Prin încheierea din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost restituit apelul
declarat de Gorobeț Valeriu împotriva hotărârii din 19 decembrie 2019 a
Judecătoriei Edineț (sediul central) în legătură cu neîndeplinirea indicațiilor
instanței.
La 18 iunie 2020 (prin oficiul poștal), Gorobeț Valeriu a declarat recurs
împotriva încheierii din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea
acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel pentru examinarea
fondului apelului.
În motivarea recursului a indicat că, executând indicațiile instanței de apel, la
05 iunie 2020, a achitat taxa de stat stabilită și a expediat dovada achitării acesteia
în adresa instanței de apel prin poștă electronică.
Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 11 iunie
2020, recepționată de recurent la 17 iunie 2020 (f.d. 108), iar recursul a fost declarat
la 18 iunie 2020 prin oficiul poștal, instanța de recurs consideră că recurentul s-a
conformat prevederilor legale și a declarat recursul în termen.
Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la
recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data
și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Colegiul
judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea
de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul
actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea
publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și
alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia,
hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08
noiembrie 2016, § 33 – 34).
Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile
legale aplicabile speței, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gorobeț Valeriu
urmează a fi respins din următoarele motive.
În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
Conform art. 10 alin. (1) al Codului de procedură civilă, sancțiunile procedurale
sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin
pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de
îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare
abuzivă a unui drept procedural.
Potrivit art. 16 al Codului de procedură civilă, neexecutarea nemotivată a
actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor, delegațiilor, citațiilor, altor adresări
legale, precum și lipsa de considerație față de judecată, atrag răspunderea prevăzută
2
în prezentul cod și în alte legi.
În corespundere cu art. 100 alin. (1) al Codului de procedură civilă, actele de
procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra
semnătură, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, iar conform
art. 110 al aceleiași legi, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de
judecată (judecător), în interiorul căruia participanții la proces și alte persoane legate
de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să
încheie un ansamblu de acte.
Potrivit art. 113 al Codului de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de
procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța judecătorească (judecător).
Prin prisma normelor de drept citate, raportate la înscrisurile speței, Colegiul
constată că, Gorobeț Valeriu recepționând, la 25 martie 2020 și la 29 mai 2020,
încheierile instanței de apel, a cunoscut cu certitudine despre obligația de a prezenta
dovada achitării taxei de stat în termenul până la 11 iunie 2020.
În această ordine de idei, Colegiul trage concluzia că, instanța de apel și-a
îndeplinit obligația pozitivă de comunicare a actului de procedură emis și i-a
comunicat recurentului încheierea prin care nu s-a dat curs apelului.
Reținând cele constatate, precum și obligația părților și participanților la proces
de a se folosi cu bună-credință de drepturile procedurale, Gorobeț Valeriu urma să
înlăture neajunsurile stipulate în încheierile din 16 martie 2020 și din 25 mai 2020 a
Curții de Apel Bălți în termenul stabilit, iar în cazul imposibilității îndeplinirii
actului dispunând de dreptul de a solicita prelungirea acestui termen, prezentând
probe în susținerea acestei imposibilități.
Potrivit art. 61 al Codului de procedură civilă, părțile sunt obligate să se
folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească
pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea
procesului sau inducerea sa în eroare.
Gorobeț Valeriu cunoscând cu certitudine necesitatea prezentării dovezii de
plată a taxei de stat în cuantumul stabilit, ținând cont de complexitatea cauzei deduse
justiției, timpul acordat pentru acțiuni procesuale, raportate la circumstanțele legate
de situația epidemiologică din țară, urma să prevadă volumul obligațiilor impuse și
să respecte principiul bunei-credințe înlăturând corespunzător neajunsurile depistate
prezentând în acest sens dovada achitării taxei de stat.
Instanța de recurs respinge argumentele recurentului cu privire la faptul că,
instanța de apel i-a comunicat suplimentar despre faptul tolerării expedierii dovezii
achitării taxei de stat prin poștă electronică, or la materialele cauzei o astfel de
comunicare nu se regăsește, la fel, nici dovada expedierii de către Gorobeț Valeriu
prin poștă electronică a dovezii achitării taxei de stat și confirmarea recepționării
acesteia de către destinatar.
În acest sens Colegiul atestă că, într-adevăr legislația procesuală permite
efectuarea actelor de procedură prin diferite metode, inclusiv prin tehnologii
informaționale, însă, toate aceste metode trebuie să asigure transmiterea textului
cuprins în act, iar confirmarea primirii lui să fie probată. La caz, însă, se constată că
recurentul nu a făcut dovada nici a expedierii nici a recepționării actului procesual,
motiv pentru care alegațiile acestuia sunt tratate ca fiind declarative.
Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare
3
pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea
diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta
dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007,
cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA
Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).
Așadar, ca urmare a măsurilor ”fără șanse de câștig” întreprinse pentru protecția
drepturilor sale, Colegiul reiterează că, acele consecințe negative prevăzute de
legislație sunt opozabile recurentului în plină măsură.
Luând în considerație cele indicate mai sus, Colegiul apreciază recursul
declarat de Gorobeț Valeriu, ca unul neîntemeiat și care necesită a fi respins, cu
menținerea încheierii din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 ale Codului de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de către Gorobeț Valeriu.
Se menține încheierea din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă
la cererea de chemare în judecată depusă de Vornices Aliona împotriva lui Gorobeț
Valeriu cu privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin
contravenție.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
4