2r-238/20 — repararea prejudiciului material și moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi moral
- Temei legal
- cazurile în care nu se dă curs cererii de apel, restituirea cererii de apel
2r-238/20 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.2r-238/20
Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud. Gh. Tocaiuc)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Garbuz, A. Ciobanu, Iu. Grosu)
DECIZIE
03 iunie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței , judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de Anatolii Jurcov,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolii Jurcov
împotriva Luciei Danilișin cu privire la repararea prejudiciului cauzat ca urmare a
încălcării dreptului la un proces echitabil și încasarea sumei,
împotriva încheierii din 13 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a
restituit cererea de apel depusă de Anatolii Jurcov,
c o n s t a t ă:
La 27 martie 2019, prin intermediul poștei (f.d.5), Anatolii Jurcov a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Luciei Danilișin solicitând încasarea
prejudiciului în sumă de 10000 de euro cauzat ca urmare a încălcării dreptului la un
proces echitabil.
La 02 aprilie 2019, prin intermediul poștei (f.d.30), Anatolii Jurcov a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Luciei Danilișin solicitând încasarea sumei
de 51000 de euro, ce constituie costul apartamentului nr.20 situat în or. Dondușeni,
str. 31 August, nr.4/1, precum și venitul ratat, prejudiciul moral și cheltuielile de
judecată.
Prin încheierea din 22 aprilie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-au
conexat cauzele civile într-o procedură.
Prin încheierea din 22 aprilie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a
remis Curții de Apel Bălți pentru examinarea chestiunii strămutării prezentei cauze
civile la o instanță egală în grad.
Prin încheierea din 24 mai 2019 a Curții de Apel Bălți s-a admis cererea de
strămutare și s-a strămutat cauza civilă spre examinare Judecătoriei Soroca, sediul
Central.
Prin încheierea din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, s-a
încetat procesul civil la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolii Jurcov
împotriva Luciei Danilișin cu privire la repararea prejudiciului cauzat ca urmare a
încălcării dreptului la un proces echitabil și încasarea sumei.
1
La 12 iulie 2019, prin intermediul poștei (f.d.63), Anatolii Jurcov a depus cerere
de recurs împotriva încheierii din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul
Central.
Prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a admis recursul
declarat de Anatolii Jurcov și s-a casat integral încheierea din 26 iunie 2019 a
Judecătoriei Soroca, sediul Central, cu restituirea cauzei spre rejudecare Judecătoriei
Soroca, sediul Central, în același complet de judecată, pentru soluționarea fondului
cauzei.
Prin hotărârea din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, s-a
respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Anatolii
Jurcov împotriva Luciei Danilișin cu privire la repararea prejudiciului cauzat ca
urmare a încălcării dreptului la un proces echitabil și încasarea sumei.
La 22 noiembrie 2019, prin intermediul poștei (f.d.87), Anatolii Jurcov a depus
cerere de apel împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei Soroca,
sediul Central.
Prin încheierea din 20 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți nu s-a dat curs cererii
de apel depuse de Anatolii Jurcov împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2019 a
Judecătoriei Soroca, sediul Central; s-a comunicat apelantului despre necesitatea
prezentării la Curtea de Apel Bălți a cererii de apel în care să fie indicată esența și
temeiurile apelului, argumentul ilegalității sau netemeiniciei hotărârii contestate, a
motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și a probelor invocate în
susținerea apelului, însoțit de traducerea în limba română, în copii pentru toți
participanții la proces, stabilindu-i termen până la data de 10 martie 2020 ora 16:00;
totodată, s-a explicat apelantului că, în caz dacă nu va lichida neajunsurile
menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită.
La 27 februarie 2020, prin intermediul poștei (f.d.105), Anatolii Jurcov a depus
în instanța de apel un înscris prin care și-a exprimat dezacordul cu conținutul
încheierii din 20 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți.
Prin încheierea din 13 martie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a restituit apelul
declarat de Anatolii Jurcov împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei
Soroca, sediul Central.
La 27 martie 2020, prin intermediul poștei (f.d.109), Anatolii Jurcov a depus
cerere de recurs împotriva încheierii din 13 martie 2020 a Curții de Apel Bălți
solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate.
În motivarea recursului s-a invocat că, în temeiul art. 364 alin.(1)-(3) Cod de
procedură civilă, a depus cererea de apel în formă scrisă în limba rusă, limba pe care
o posedă. De altfel, textul normei nu indică despre faptul că cererea de apel urmează
a fi tradusă, se menționează doar despre înscrisurile redactate într-o limbă străină,
precum că urmează a fi depuse traduse, însă înscrisuri nu a prezentat.
Totodată, a menționat că probe noi nu a prezentat, toate au fost prezentate în
prima instanță.
Recurentul a opinat că Curtea de Apel Bălți era obligată să examineze cauza în
ordine de apel în baza cererii depuse.
De asemenea, a afirmat că necunoașterea limbii nu poate servi ca temei de a
leza dreptul părții la un proces echitabil garantat de CEDO.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
2
Instanța de apel a adoptat încheierea contestată în data de 13 martie 2020, iar
Anatolii Jurcov a declarat recurs la 27 martie 2020, prin intermediul poștei (f.d.109).
Materialele cauzei atestă expedierea copiei încheierii instanței de apel la 16
martie 2020 și recepționarea de către partea recurentă la 19 martie 2020, conform
avizului de recepție (f.d.110). Astfel, recursul este declarat în termen.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va admite
recursul declarat de Anatolii Jurcov și va casa încheierea contestată cu restituirea
cauzei spre rejudecare în instanța de apel la etapa primirii cererii de apel, din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la
recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
În conformitate cu art. 427 lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și
să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema
soluționată prin încheierea casată.
Colegiul relevă că hotărârea din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei Soroca,
sediul Central, a fost contestată cu apel la 22 noiembrie 2019, prin intermediul poștei
(f.d.87), de către Anatolii Jurcov (f.d.85).
În temeiul art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea de apel nu
întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata
taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului,
dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs
cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
Prin încheierea din 20 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți nu s-a dat curs cererii
de apel depuse de Anatolii Jurcov împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2019 a
Judecătoriei Soroca, sediul Central; s-a comunicat apelantului despre necesitatea
prezentării la Curtea de Apel Bălți a cererii de apel în care să fie indicată esența și
temeiurile apelului, argumentul ilegalității sau netemeiniciei hotărârii contestate, a
motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și a probelor invocate în
susținerea apelului, însoțit de traducerea în limba română, în copii pentru toți
participanții la proces, stabilindu-i termen până la data de 10 martie 2020 ora 16:00
(f.d.97).
La 27 februarie 2020, prin intermediul poștei (f.d.105), Anatolii Jurcov a depus
în instanța de apel un înscris prin care și-a exprimat dezacordul cu conținutul
încheierii din 20 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți (f.d.104).
Instanța de apel, în temeiul art. 369 alin.(1) lit.a) Cod de procedură civilă, prin
încheierea din 13 martie 2020, a restituit apelul declarat de Anatolii Jurcov împotriva
hotărârii din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, motivând că
nu a fost prezentat instanței apelul motivat însoțit de traducerea în limba de stat
(f.d.106).
Or, în virtutea art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de apel
restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).
3
Colegiul prin prisma criticilor aduse actului judecătoresc contestat și
argumentelor aduse în favoarea casării acestuia, va admite recursul și va casa
încheierea contestată cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, la etapa
primirii cererii de apel, din considerentele ce succed.
În dezvoltarea acestei ipoteze, Colegiul relevă că, instanța de apel a motivat
restituirea cererii de apel depuse de Anatolii Jurcov prin faptul că apelantul nu a
prezentat instanței apelul motivat însoțit de traducere în limba de stat.
Inițial Colegiul precizează că art. 13 alin. (1), (4) din Constituția Republicii
Moldova prevede că limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească,
funcționând pe baza grafiei latine. Modul de funcționare a limbilor pe teritoriul
Republicii Moldova se stabilește prin lege organică.
Conform art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 9 alin. (1)
din Legea privind organizarea judecătorească nr. 514 din 06 iulie 1995 statuează că
procedura judiciară se desfășoară în limba moldovenească.
Prevederi legale similare se conțin și în art. 24 alin. (1) Cod de procedură civilă,
în conformitate cu care judecarea cauzelor civile în instanțele judecătorești se
desfășoară în limba moldovenească.
Or, unul din principiile fundamentale ale procesului civil și penal este principiul
limbii oficiale de procedură, care este garantat în art. 118 din Constituție, art. 24 din
Codul de procedură civilă și art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.
Deși, textul normelor de drept evocate statuează despre limba oficială de
procedură, Colegiul punctează că instanțele au obligația de a corela aceste prevederi
legale cu situația de fapt.
La acest capitol, Colegiul precizează că, Anatolii Jurcov se află în detenție în
Penitenciarul nr. 17-Rezina, unde își ispășește pedeapsa.
Conform poziției sale, recurentul a afirmat că limba rusă este limba care o
posedă, ceea ce și determină prezentarea actelor în limba cunoscută de recurent.
În această ordine de idei, având în vedere concluzia instanței de apel, Colegiul
relevă că, instanța ierarhic inferioară nu a luat în considerare că această dispoziție a
sa va afecta esența dreptului reclamantului în ceea ce vizează accesul liber la justiție
și la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Evocând dispoziția art. 5 alin. (1) Cod de procedură civilă, conform căruia orice
persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în modul
stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și
interesele legitime, Colegiul va reține argumentele recurentului ca fiind relevante
speței.
De altfel, obligarea apelantului/recurent de a prezenta cererea de apel motivată
în limba de stat, având în vedere că posedă limba rusă și se află în custodia statului,
precum și este în imposibilitate de a beneficia de serviciile unui traducător autorizat
pentru a înlătura neajunsurile menționate în ceea ce vizează prezentarea apelului
motivat în limba de stat, nu ar duce decât la îngrădirea dreptului lui Anatolii Jurcov
de acces liber la justiție.
În altă ordine de idei, dreptul la asistență juridică în procesul civil este unul
personal și doar partea este în drept să decidă în privința acestui aspect.
În temeiul art. 8 alin. (1), (2), (3) Cod de procedură civilă, părțile, alți
participanți la proces au dreptul să fie asistați în judecată de către un avocat ales ori
4
desemnat de coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru
Asistență Juridică Garantată de Stat sau de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute
de prezentul cod. Asistența juridică poate fi acordată în orice instanță de judecată și
în orice fază a procesului. Modul de acordare a asistenței juridice se stabilește de
prezentul cod și de alte legi.
Implicit, faptul că reclamantul Anatolii Jurcov personal acționează în instanță
și nu a apelat la serviciile unui avocat ales sau desemnat, este un motiv suplimentar
ce determină casarea actului judecătoresc contestat.
Concomitent este de notat că una dintre prerogativele instanțelor de judecată
este asigurarea persoanelor aflate în custodia statului dreptul de acces la justiție în
limitele legislației în vigoare, or, acesta este un element inerent garantării dreptului
la un proces echitabil.
Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1
din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 5 Cod de procedură civilă, relevat
și în jurisprudența CtEDO, menținerea încheierii contestate nu ar duce decât la
împiedicarea recurentului de a-și valorifica drepturile procedurale garantate atât de
legislația națională, cât și internațională.
Efectivitatea dreptului de acces la instanță impune ca un individ să beneficieze
de o posibilitate clară și concretă de a contesta un act ce constituie o ingerință în
drepturile sale (Bellet împotriva Franței, Hotărârea din 4 decembrie 1995, pct. 42,
36, Cañete de Goñi împotriva Spaniei, nr. 55.782/00, pct. 34, CEDO 2002-VIII).
De altfel, dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent al tuturor
garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție (CEDO, hot. Campbell și Fell vs.
Marea Britanie din 25.02.1982), or, drepturile fundamentale trebuie garantate într-o
manieră concretă, reală și nu iluzorie sau teoretică, iar imposibilitatea concretă de
sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului
acesteia de acces la justiție (CEDO, hot. Airey vs. Irlanda din 09.10.1979).
În conformitate cu art. 27 alin. (1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în
drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților,
de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus
judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea
și mijloacele procedurale de apărare.
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat și va casa
încheierea contestată cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel la etapa
primirii cererii de apel.
În conformitate cu prevederile art. 424 alin.(2), art. 427 lit. b), art. 428 Cod de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de Anatolii Jurcov.
Se casează încheierea din 13 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă,
la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolii Jurcov împotriva Luciei
Danilișin cu privire la repararea prejudiciului cauzat ca urmare a încălcării dreptului
5
la un proces echitabil și încasarea sumei, cu restituirea cauzei spre rejudecare în
Curtea de Apel Bălți la etapa primirii cererii de apel.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței ,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
6