3ra-736/20 — contestarea actului administrativ

3ra-736/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-736/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani ( jud: O. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud: M.Guzun, Gr.Dașchevici, V.Clima)

D E C I Z I E

29 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Galina Stici împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Botanica, mun.Chișinău, persoană terță Administrația Națională a

Penitenciarelor cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea de a recalcula

pensia pentru vechime în muncă,

împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

c o n s t a t ă:

La data de 29 octombrie 2018, Galina Stici a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Botanica, mun.Chișinău, persoană terță Administrația Națională a Penitenciarelor cu privire

la contestarea actului administrativ și obligarea de a recalcula pensia pentru vechime în

muncă.

În motivarea acțiunii reclamanta, Galina Stici, a indicat că și-a început activitatea în

cadrul subdiviziunilor sistemului penitenciar la data de 03 ianuarie 2001, unde a satisfăcut

serviciul până la data de 27 martie 2015, când a demisionat în rezervă, cu stabilirea pensiei

pe linia Departamentului Instituțiilor Penitenciare, în legătură cu atingerea vechimii în

serviciu, necesară pentru stabilirea pensiei.

Începând cu data de 27 martie 2015, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă.

Reclamanta Galina Stici a menționat că ulterior, la data de 30 martie 2015, a fost

reangajată în cadrul sistemului penitenciar, în funcția de inginer pentru deservirea tehnicii

de calcul al Serviciului special al Penitenciarului nr.13-Chișinău al Departamentului

Instituțiilor Penitenciare, iar la data de 17 septembrie 2018, a demisionat în rezervă

conform alin. (2) art.82 al Legii nr.300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul

1

administrației penitenciare, din funcția de șef al secției evidență deținuți a Penitenciarului

nr.13 - Chișinău al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

A indicat că potrivit calculului Administrației Naționale a Penitenciarelor,

eliberat de Direcția Resurse Umane a Administrației Naționale a Penitenciarelor la data de

24 septembrie 2018, data încetării serviciului în cadrul sistemului penitenciar, a acumulat o

vechime în muncă de 28 de ani, 2 luni și 19 zile.

Reclamanta Galina Stici a notat că respectiv, în temeiul circumstanțelor invocate și

având în vedere dispozițiile art. 61 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, la data de

24 septembrie 2018, a solicitat prin intermediul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Botanica mun. Chișinău, recalcularea pensiei stabilite.

Astfel, a menționat că prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica nr.

818/1854 din 25 septembrie 2018, i-a fost refuzat în recalcularea pensiei pentru vechime în

muncă.

Reclamanta a considerat, că refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica,

mun.Chișinău este neîntemeiat, deoarece autoritatea publică pârâtă intenționat a denaturat

prevederile art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, creând aparența greșită, că

este exclusă existența temeiurilor concrete de a recalcula pensiile pentru militari,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, care au

obținut anterior dreptul la pensie la atingerea vechimii în serviciu, din aria de ipoteze, pe

care le acoperă normele juridice conținute în actele legislative.

A susținut, că potrivit art. 61 alin.(1) al Legii nr.1544-XII din 23 iunie 1993,

recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a

prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în

organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar

acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă,

dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de

data punerii în aplicare a prezentei legi.

Reclamanta Galina Stici a arătat, că potrivit ordinului Administrației Naționale a

Penitenciarelor nr. 258ef din data de 13 septembrie 2018, a demisionat în rezervă din

funcția de șef al secției evidentă deținuți a Penitenciarului nr.13 - Chișinău, la atingerea

vechimii în serviciu, necesară pentru stabilirea pensiei, conform Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544-X11 din 23 iunie 1993 și respectiv, la momentul examinării de către organul de

asigurări sociale a cererii depuse la data de 24 septembrie 2018, cu privire la recalcularea

pensiei stabilite anterior, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica urma să se conducă

în exclusivitate de normele speciale cuprinse în Legea nominalizată.

A invocat că nu poate fi reținută ca fiind întemeiată decizia de refuz, susținută prin

prevederile Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, deoarece,

Legea 1544-XII din 23 iunie 1993, are caracter de Lege specială în raport cu prima Lege,

făcând referire la un cerc limitat de persoane cu statut special, față de Legea generală, care

se referă la toți angajații din sfera muncii.

Reclamanta Galina Stici a evidențiat, că prin cererea adresată, s-a solicitat recalcularea

pensiei, fiind prezentate acte suplimentare, ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei pentru

perioada ce succedă momentul, la care i-a fost stabilită pentru prima dată pensia pentru

vechime în muncă - 27 martie 2015.

2

Astfel, prin dispozițiile Legii nr. 282 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr.1544-Xll din 23 iunie 1993, către Casa Națională de

Asigurări Sociale au fost delegate doar atribuțiile de stabilire și plată a pensiilor persoanelor

enumerate, în baza dispozițiilor Legii speciale și în modul stabilit de Guvern, nefiind

adoptate atunci sau ulterior, careva norme privitor la abrogarea prevederilor Legii

nr. 1544-XII, în sensul că stabilirea pensiilor în privința acestui cerc de persoane, va avea

loc în continuare, sub imperiul și doar în condițiile reglementărilor Legii generale, adică al

Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Reclamanta a menționat că în decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Botanica, mun.Chișinău, intenționat a fost omis să se aplice prevederile art. 61 din

Legea nr. 1544- XII din 23 iunie 1993, ceea ce a dus la interpretarea eronată a situației de

fapt, în particular, la crearea aparenței greșite, precum că legislația în vigoare nu prevede

posibilitatea reexaminării repetate a dreptului la pensie după o eventuală reangajare a

persoanei în serviciu militar, necăutând la faptul, că incertitudinile simulate de către organul

asigurărilor sociale, sunt acoperite de norma juridică respectivă.

Astfel, s-a invocat că, o interpretare abuzivă în defavoarea părții slabe a

circumstanțelor de fapt și a prevederilor legale ce stabilesc recalcularea pensiei, duce în

mod inevitabil la încălcarea nu numai a prevederilor legale naționale, dar și a tratatelor

internaționale la care Republica Moldova face parte.

Reclamanta Galina Stici a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Botanica mun. Chișinău nr. 818/1854 din 25 septembrie 2018, obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale de a efectua recalculul pensiei stabilite Galinei Stici, în baza

calculului Administrației Naționale a Penitenciarelor din 24 septembrie 2018, cu

actualizarea mărimii pensiei în raport cu vechimea indicată, reieșind din media lunară

pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din data de 17 septembrie 2018

și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 11 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani acțiunea

depusă de Galina Stici a fost admisă. A fost anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Botanica, mun.Chișinău nr. X01/09-4366 din 28 septembrie 2018. A fost obligată

Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze în privința Galinei Stici pensia pentru

vechimea în muncă, reieșind din calculul Administrației Naționale a Penitenciarelor din

24 septembrie 2018, cu actualizarea mărimii pensiei în raport cu vechimea indicată, reieșind

din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din data de

17 septembrie 2018 (f.d.88-94).

Prin decizia din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale (f.d.101-127).

Instanța de apel a stabilit că la cererea cu privire la recalcularea pensiei adresată Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun.Chișinău, Galina Stici a anexat calculul

vechimii în muncă din data de 23 septembrie 2018, întocmit de Administrația Națională a

Penitenciarelor, act, care constituie temei pentru recalcularea pensiei. Or, din conținutul

calculului vechimii în muncă, rezultă că după stabilirea pensiei, Galina Stici a fost

reîncadrată în serviciu în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, a beneficiat de

salariu, din care au fost efectuate rețineri a contribuțiilor sociale.

Totodată, instanța de apel a reținut că consideră nefondate argumentele invocate de

Casa Națională de Asigurări Sociale cu referire la faptul, că Legea nr. 1544 din 23 iunie

1993, nu prevede dreptul la recalcularea mărimii pensiei, așa cum argumentele respective

derivă din interpretarea subiectivă și defectuoasă a normelor legale citate mai sus.

3

Instanța de apel a relatat că în speță, Galina Stici nu pretinde să-i fie stabilită o nouă

pensie, dar solicită recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, conform prevederilor art.

61 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993.

Astfel, instanța de apel a reiterat că este neîntemeiată poziția apelantei privind

interpretarea prevederilor art. 61 al Legii nr. 1544, în sensul imposibilității recalculării

pensiei, așa cum, prezentarea documentelor, care confirmă faptul reangajării și continuării

efectuării contribuțiilor la bugetul de stat, constituie temeiuri suficiente pentru recalcularea

pensiei persoanei vizate.

A relatat că sistemul public de pensii are la bază principiul contributivității, conform

căruia, fondurile sistemului public de pensii se constituie pe baza contribuțiilor datorate de

persoanele participante la acest sistem, iar drepturile la pensie se cuvin pe temeiul

contribuțiilor achitate.

Astfel, instanța de apel a constatat că decizia de refuz în efectuarea recalculării pensiei

pentru vechimea în serviciu, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni

calendaristice, precedente concedierii din 15 mai 2018, este ilegală.

În afară de aceasta, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a anulat

decizia de refuz în recalcularea pensiei și a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i

recalculeze Galinei Stici pensia pentru vechime în muncă, reieșind din calculul

Administrației Naționale a Penitenciarelor din 24 septembrie 2018, cu actualizarea mărimii

pensiei în raport cu vechimea indicată, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni

calendaristice precedente concedierii din 17 septembrie 2018

La data de 01 iunie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei de apel,

cu pronunțarea unei noi decizii.

În motivarea recursului recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că

instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele, care au importanță

pentru soluționarea cauzei și a aplicat eronat normele de drept material și procedural .

Recurenta a punctat că art. 2 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, stabilește expres momentul

apariției dreptului la pensie a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne.

Recurenta a notat că prevederile art. 61 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri,

reglementează dreptul la recalcularea pensiei stabilite anterior și situațiilor în care

recalcularea poate fi efectuată. Prin urmare, recalcularea pensiilor stabilite anterior

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în

temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă

pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare (ce nu au fost prezentate la stabilirea

inițială a pensiei) ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Recurenta a invocat că din prevederile legale menționate, rezultă cert că dreptul la

pensie apare o singură dată după eliberarea din serviciu, cu dreptul de a fi recalculată în

condițiile Legii. Mai mult, Legea nominalizată nu prevede dreptul la recalcularea pensiei

4

după o eventuală reangajare în serviciu și după eliberarea din serviciu, adică pensia să fie

recalculată din veniturile obținute după stabilirea pensiei, precum pretinde intimata.

Recurenta a subliniat că Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nu prevede recalcularea pensiei

stabilite anterior colaboratorilor instituțiilor de forță în legătură cu obținerea a unei noi

vechimi în muncă în urma reangajării.

Recurenta a reiterat că neîntemeiat instanța de apel a conchis că intimata Galina Stici,

întrunește condițiile art.61 alin.(1) din Legea nominalizată.

Recurenta a evidențiat că intimata Galina Stici nu a prezentat acte noi, obținute în

urma reangajării, iar în asemenea circumstanțe, actele respective nicidecum nu pot fi luate

în considerare la recalcularea pensiei stabilite anterior la data de 27 martie 2015.

Recurenta a menționat că specificarea concretă, prin Lege a unor chestiuni, la caz, ce

țin de drepturile de pensionare a colaboratorilor instituțiilor de forță, nu pot fi interpretate

astfel decât prevede legislația în vigoare

Recurenta a invocat că nu există un act normativ, care să prevadă recalcularea pensiei

stabilită anterior, în legătură cu obținerea unei noi vechimi în muncă, în urma reangajării,

iar instanța de fond, dar și cea de apel eronat au constatat, că intimata Galina Stici întrunește

condițiile prevăzute de art. 61 alin.(1) din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

La data de 22 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

Galinei Stici, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chișinău și persoanei

terțe Administrației Naționale a Penitenciarelor copia recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.141).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție relevă că Galina Stici, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica, mun.

Chișinău și Administrația Națională a Penitenciarelor au recepționat copia recursului depus

de către Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate

la materialele dosarului (f.d.149-152).

Prin referința depusă la data de 29 iunie 2020, intimata Galina Stici, reprezentată de

avocatul Eugeniu Musteață, a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul depus de către

Casa Națională de Asigurări Sociale (f.d.144-146).

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica, mun.Chișinău și Administrația

Națională a Penitenciarelor nu și-au valorificat drepturile procedurale și nu au depus

referințe la recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va

face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

5

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție va aprecia condițiile de examinarea a recursului în conformitate cu prevederile

art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării

în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Astfel, decizia instanței de apel a fost pronunțată la data de 05 februarie 2020.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție menționează că decizia instanței de apel a fost notificată recurentei Casei Naționale

de Asigurări Sociale la data de 10 aprilie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție

anexat la materialele dosarului (f.d.129).

Prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.55 din 17 martie 2020 a fost

declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie -

15 mai 2020.

La data de 18 martie 2020 a fost emisă Dispoziția nr. 1 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 212/2004

privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, art. 2 din Hotărîrea Parlamentului

nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, punctelor 6, 7, 8 și 9 din Regulamentul

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 1340/2001, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Luînd în considerare faptul că prin prisma pct. 8 din Anexa la Dispoziția nr.1 din data

de 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, termenele

de exercitare a căilor de atac aflate în curs la data instituirii stării de urgență se întrerup,

urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență,

termenul de declarare a recursului pentru Casa Națională de Asigurări Sociale, după

întrerupere a început a curge la data de 16 mai 2020 și expiră la data de 15 iunie 2020.

În aceste circumstanțe recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale la data

de 01 iunie 2020, se consideră a fi depus în termen.

La data de 22 iulie 2020, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ a numit recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale

pentru examinare în complet de 5 judecători.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, a casa integral

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, de

respingere a acțiunii, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

6

Totodată, conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința

existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, pentru

procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol

nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) Cod administrativ, instanța de

judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor

înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de

formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării

de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu

au fost discutate de participanții la proces.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că intimata, Galina Stici, la data de

27 martie 2015 a demisionat din funcție (f.d.13), totodată i-a fost stabilită pensia pentru

vechime în muncă în mărime de 50 % din suma soldei.

Ulterior, la data de 30 martie 2015, intimata Galina Stici s-a reangajat în cadrul

sistemului penitenciar, în funcția de inginer pentru deservirea tehnicii de calcul al

Serviciului special al Penitenciarului nr.13-Chișinău al Departamentului Instituțiilor

Penitenciare, iar la data de 17 septembrie 2018, a demisionat în rezervă conform

alin. (2) art.82 al Legii nr.300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației

penitenciare, din funcția de șef al secției evidență deținuți a Penitenciarului nr.13 - Chișinău

al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

La data de 24 septembrie 2018, intimata Galina Stici s-a adresat cu cerere prealabilă

către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica mun.Chișinău, prin care a solicitat

recalcularea pensiei anterior stabilită.

Prin decizia de refuz nr. 818/1854 din 25 septembrie 2018 a Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Botanica mun.Chișinău i-a fost refuzat în recalcularea pensiei pentru

vechime în muncă, fiind invocate prevederile art.2 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nr. 1544-XII din 23 iunie

1993 și fiind indicat, că persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, familiilor lor care au concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se

stabilește o singură pensie, la alegerea lor, acest drept fiind realizat din data de 27 martie

2015 (f.d.11).

În rezultat, la data de 29 octombrie 2018, Galina Stcici a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Botanica mun.Chișinău, prin care a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Botanica mun. Chișinău nr. 818/1854 din 25 septembrie 2018, obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale de a efectua recalculul pensiei stabilite Galinei Stici,

în baza calculului Administrației Naționale a Penitenciarelor din 24 septembrie 2018, cu

actualizarea mărimii pensiei în raport cu vechimea indicată, reieșind din media lunară

pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din data de 17 septembrie 2018

și compensarea cheltuielilor de judecată.

7

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță, prin hotărârea din

11 noiembrie 2019 a admis integral acțiunea depusă de Galina Stici. A anulat decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun.Chișinău nr. X01/09-4366 din 28 septembrie

pensia pentru vechimea în muncă, reieșind din calculul Administrației Naționale a

Penitenciarelor din 24 septembrie 2018, cu actualizarea mărimii pensiei în raport cu

vechimea indicată, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice

precedente concedierii din data de 17 septembrie 2018 (f.d.88-94).

Curtea de Apel Chișinău examinând apelul declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale a conchis asupra necesității respingerii acestuia și menținerii

hotărîrii din 11 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanțele

judecătorești este greșită.

Iar, art. 224 alin. (1) lit. f) Cod administrativ, prevede expres că examinând acțiunea în

contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre prin care respinge

acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărîri

prevăzute la lit. a)-e).

Colegiul reține că, la caz, obiect al examinării prezentei cauze în instanța de

contencios administrativ îl constituie verificarea legalității deciziei de refuz a Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr.818/1854 din 25 septembrie 2018 și a cerinței

subsecvente de obligare a autorității pârâte de a efectua recalculul pensiei pentru vechimea

în serviciu Galinei Stici, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice

precedente concedieri din 17 septembrie 2018, a tuturor veniturilor înregistrate, cu

includerea în vechimea în serviciu a perioadei 30 martie 2015 – 17 septembrie 2018.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reiterează că Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat ca temei de

refuz în stabilirea unei noi pensii intimatei Galinei Stici, pentru vechimea în muncă, faptul

că dreptul la pensie apare o sigură dată după concedierea de la serviciu cu dreptul de

recalculare în condițiile legii, condiții ce nu se atestă la caz, or, Legea nu prevede stabilirea

repetată a dreptului la pensie după restabilirea la serviciu în Serviciul special al

Penitenciarelor al Departamentului Instituțiilor Penitenciare, după cum a invocat, interpretat

și solicitat intimata Galina Stici inițial în cererea prealabilă, iar mai apoi în prezenta acțiune.

În corespundere cu art. 1 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII

din 23 iunie 1993 (în redacția în vigoare la data depunerii de către intimat a cererii de

recalculare a pensiei și la data emiterii actului administrativ contestat), militarii care satisfac

serviciu prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne beneficiază de dreptul la pensie viageră pentru vechime în muncă, dacă au vechimea

respectivă în serviciu militar și în organele afacerilor interne.

Conform art. 2 alin. (1) și (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII

din 23 iunie 1993, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne care au dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu.

Persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al

8

organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de

legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele

afacerilor interne și care au dreptul la pensie în conformitate cu art.13 lit. a) din prezenta

lege li se acordă, de la data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în

serviciu, pensie în mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite.

Iar, în corespundere cu art. 7 în coroborare cu art. 48 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, familiilor lor care au concomitent dreptul la diferite pensii de

stat li se stabilește o singură pensie, la alegerea lor.

Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,

ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității

statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de

către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Conform art. 50 alin. (1) lit. b) din aceeași Lege, pensiile se stabilesc pentru militarii

care au îndeplinit serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne - de la data eliberării din serviciu, dar nu mai devreme

de ultima zi în care au fost asigurați cu soldă.

În contextul normelor legale enunțate, reiese că legislatorul a stipulat concret

momentul apariției dreptului pentru primirea pensiei militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Sub acest aspect și având în vedere că din data de 27 martie 2015, Galina Stici

beneficiază de dreptul la pensie militară pentru vechime în muncă, în temeiul art. 2 alin. (1)

al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, prin aplicarea regulilor

de interpretare corectă a normelor sus-indicate, este evident că instanțele de judecată,

examinând cauza, greșit au concluzionat despre necesitatea admiterii acțiunii depuse de

către Galina Stici. Or, deși ultima, începând cu data de 30 martie 2015, s-a reangajat în

cadrul sistemului penitenciar, în funcția de inginer pentru deservirea tehnicii de calcul al

Serviciului special al Penitenciarului nr.13-Chișinău al Departamentului Instituțiilor

Penitenciare, unde a îndeplinit Serviciul militar pînă la data de 17 septembrie 2018, când a

demisionat în rezervă conform alin. (2) art.82 al Legii nr.300 din 21 decembrie 2017 cu

privire la sistemul administrației penitenciare, din funcția de șef al secției evidență deținuți a

Penitenciarului nr.13 - Chișinău al Administrației Naționale a Penitenciarelor, aceste

circumstanțe nu pot constitui drept temei pentru stabilirea/recalcularea unei noi pensii

pentru vechime în muncă, prin includerea la stabilirea acesteia a vechimii de muncă

obținute după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă –27 martie 2015.

Aceasta, deoarece dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și anume,

după eliberarea din serviciu, cu dreptul de recalculare în condițiile Legii.

Astfel, ținând cont de faptul că din solicitările expuse în cererea de chemare în

judecată, obiectul acțiunii ține de dreptul persoanei la recalcularea pensiei, drept ce face

parte din categoria drepturilor sociale, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a asimilat

dreptul la prestații sociale unui drept de proprietate, în sensul articolului 1 din Protocolul

nr.1 la Convenția Europeană, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție pentru a nu leza dreptul Galinei Stici la proprietate, va analiza

temeiurile de recalculare a pensiei prin prisma prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea

9

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, care reglementează expres că

recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a

prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în

organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar

acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă,

dar 10 cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme

de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Din sensul logico-juridic al normei art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și

a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544 din

23 iunie 1993, rezultă cert și expres trei situații în care pensia pentru vechimea în serviciu

stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: existența documentelor aflate la

organele de pensionare la momentul recalculării pensiei; prezentarea ulterioară a actelor

suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea pensiei,

iar recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni

de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a

prezentei legi; recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de

ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne li

s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul militar.

La materialele dosarului însă, nu sunt anexate probe, din care să rezulte că la data de

27 martie 2015, Galinei Stici i-a fost stabilită pensia la prelungirea peste limita de vârstă a

termenului de aflare în serviciu, în condițiile articolului 2 alin. (2) din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, nr. 1544 din 23 iunie 1993.

În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră întemeiate argumentele recurentei Casei Naționale

de Asigurări Sociale, precum că situația intimatei Galineai Stici, nu cade sub incidența

art.61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544 din 23 iunie 1993, deoarece Legea

nominalizată nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă

după restabilirea la serviciu în serviciul militar, or, din sensul Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

nr. 1544 din 23 iunie 1993 nu se deduce în niciun fel că militarii, persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, au dreptul la stabilirea repetată a

mărimii pensiei în cazul, în care au fost reangajați și au mai obținut o oarecare vechime în

muncă, în caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar avea, teoretic, dreptul la

nenumărate stabiliri sau repetate majorări ale pensiei.

În așa mod, Galina Stici putea pretinde la stabilirea unei noi mărimi a pensiei, doar în

cazul în care dispunea de dreptul la diferite pensii, însă, în speța dedusă judecății, astfel de

circumstanțe nu s-au constatat, reclamanta/intimata a pretins din nou la aceiași categorie de

pensie, de care beneficiază din data de 27 martie 2015.

La fel, această concluzia derivă și din Legea privind sistemul public de pensii,

nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, care de asemenea nu admite stabilirea din nou a aceiași

categorie de pensie.

Respectiv, decizia privind refuzul stabilirii pensiei nr. 818/1854 din 25 septembrie

2018 este legală și temeiuri de a fi anulată nu există, ceea ce impune de a constata că,

10

cerințele Galinei Stici privind anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Botanica mun. Chișinău nr. 818/1854 din 25 septembrie 2018, obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale de a efectua recalculul pensiei stabilite Galinei Stici, în baza calculului

Administrației Naționale a Penitenciarelor din 24 septembrie 2018, cu actualizarea mărimii

pensiei în raport cu vechimea indicată, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni

calendaristice precedente concedierii din data de 17 septembrie 2018 și compensarea

cheltuielilor de judecată sunt neîntemeiate, motiv pentru care recursul urmează a fi admis,

actele judecătorești contestate casate, iar acțiunea urmează a fi respinsă.

Or, Galina Stici nu se încadrează în categoria persoanelor ce ar putea să beneficieze de

recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu conform Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

nr. 1544 din 23 iunie 1993, având în vedere faptul că acesteia anterior i-a fost stabilită

pensie pentru vechime în muncă și este deja beneficiară de pensie pentru vechime în muncă,

stabilită conform Legii nominalizate.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că atunci când pensia a fost stabilită la

data de 27 martie 2015, conform Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544-XII din 23 iunie

1993, Galina Stici este în drept de a solicita Casei Naționale de Asigurări Sociale stabilirea

unei noi pensii pentru vechime în muncă.

Or, la caz, instanțele de judecată, obligând Casa Națională de Asigurări Sociale de a

reexamina și a stabili din nou mărimea pensiei Galinei Stici, reieșind din media lunară

pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din cadrul Penitenciarului

nr.13 - Chișinău al Administrației Naționale a Penitenciarelor din 17 septembrie 2018, nu

au luat în considerare prevederile legale expuse supra, și anume, că recalcularea mărimii

pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a

prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în

organele de pensionare.

Conform art. 13 lit.a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544-XII din 23 iunie

1993, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au îndeplinit serviciul

prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care la 01 iulie 2011 au o vechime în

serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni. În fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se

majorează, pînă la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani.

În speță, intimata Galina Stici, nu întrunește condițiile stipulate în art. 13 lit.a) din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, nr. 1544-XII din 23 iunie 1993.

Recalcularea pensiilor stabilite anterior, poate avea loc în cazul în care este prelungit

peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin

contract sau în serviciu în organele afacerilor interne, condiție care nu se atestă la caz

Cu toate acestea, intimata Galina Stici poate beneficia ulterior conform Legii asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, în coroborare cu Legea privind sistemul

public de pensii, nr. 156 din 14 octombrie 1998, la momentul depunerii cererii, de stabilire

a pensiei pentru limita de vârstă în condiții generale unde în stagiu de cotizare vor fi incluse

toate perioadele contributive.

11

În consecință, instanța de recurs menționează că jurisprudența nu este imuabilă ci, din

contra, progresivă în esență, iar acest fapt se confirmă prin decizia din 28 februarie 2020 a

Curții Supreme de Justiție (nr. 3ra-10/20), din care rezultă revirimentul practicii judiciare în

acest sens, or dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și anume, după

eliberarea din serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

Așadar, circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât prima

instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care actele

judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în judecată depusă de

Galina Stici urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul Casei Naționale de

Asigurări Sociale, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a

emite o nouă decizie privind respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Galina

Stici.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) și art. 258 alin. (3) Cod

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 11 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și se emite o nouă

decizie prin care:

Se respinge ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Galina

Stici împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Botanica, mun.Chișinău, persoană terță Administrația Națională a Penitenciarelor

cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea de a recalcula pensia pentru

vechime în muncă.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

12