3ra-1189/23 — contestarea actului administrativ

3ra-1189/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Demcenco Serghei,

reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Demcenco Serghei către Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-1189/23

NR. PIGD 2-21186225-01-3ra-29112023

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare

a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (T. Avasiloaie)

Curtea de Apel Chișinpu (G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

01 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

1

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Demcenco Serghei, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT:

în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil.

în cadrul subdiviziunilor Administrației Naționale a Penitenciarelor. Având în

vedere faptul că, la data de 18.10.2021 a înregistrat о vechime în muncă ce-i acordă

dreptul la pensie de peste 30 ani, în cererea de demisie a indicat că solicită

demisionarea din sistemul administrației penitenciare, la împlinirea vechimii în

serviciu ce acordă funcționarilor publici cu statut special dreptul la pensie, în temeiul

art.82 alin.(2) din Legea nr.300/2017.

serviciu ale lui Demcenco Serghei, comisar-șef de justiție, director adjunct al

Administrației Naționale a Penitenciarelor, în baza cererii de demisie, din data de

18.10.2021.

alin.(2) din Legea nr.300/2017, reclamantul a invocat că în pofida acestor

circumstanțe, în ordinul ANP nr. 138 din 18.10.2021, s-a indicat că raporturile de

serviciu ale lui Serghei Demcenco au fost încetate prin demisionare.

atestă că Serghei Demcenco a încetat activitatea în temeiul art.82 alin.(1) din Legea

nr.300/2017. Deși prevederile art.82 alin.(1) al Legii nr.300/2017, reglementează

desfacerea raporturilor de muncă la cererea salariatului, spre deosebire de alin.(2) al

aceluiași articol, acestea se aplică în situațiile în care salariatul nu a împlinit

vechimea în serviciu ce acordă dreptul la pensie.

nr.300/2017, la încetarea raporturilor de muncă, se îngrădește dreptul său de a

pretinde fie la stabilirea pensiei, fie la recalcularea pensiei existente.

legale aplicabile în cazul demisionăriisale, angajatorul abuziv a aplicat dreptul

discreționar, or, în temeiul art.137 alin.(1) al Codului administrativ, în exercitarea

dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-

credință în limitele legal stabilite si cu respectarea scopului pentru care le-a fost

atribuit dreptul.

exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități

administrative arbitrare.

2

încetare a raportorilor de muncă cu funcționarii publici cu statut special care au

întrunit vechimea în muncă cu dreptul la pensie și au înaintat demisia, s-a indicat

temeiul de drept: prevederile art.82 alin.(2) al Legii nr.300/2017. Or, stările de fapt

identice în esență se tratează identic. О tratare neidentică a două stări de fapt identice

se admite numai dacă există un motiv obiectiv.

Justiției, prin care a solicitat a anula/modifica ordinul MJ nr.138 din 18.10.2021, în

partea în care s-a indicat ca temei de drept al încetării raporturilor de muncă,

prevederile art.82 alin.(1) al Legii nr.300/2017, cu emiterea unui alt act administrativ

individual prin care să fie indicat ca temei de încetare a raporturilor de serviciu prin

demisionare, prevederile art.82 alin.(2) al Legii nr.300/2017, iar la pct. 1 al ordinului

MJ nr.138 din 18.10.2021 să fie indicată sintagma „în cazul împlinirii vechimii în

serviciu ce acordă funcționarilor publici cu statut special dreptul la pensie.”

a fost respinsă.

Justiției nr.138 din 18.10.2021, în partea în care s-a indicat ca temei de drept al

încetării raporturilor de muncă a reclamantului, prevederile art.82 alin.(1) al Legii

nr.300/2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare; anularea răspunsului

Ministerului Justiției nr.10.3/9293 din 19.11.2021, prin care cererea prealabilă a fost

declarată inadmisibilă, cu obligarea pârâtului să emită actul administrativ individual

favorabil, prin care să fie indicat ca temei de încetare a raporturilor de serviciu prin

demisionare, prevederile art.82 alin.(2) al Legii nr.300/2017 cu privire la sistemul

administrației penitenciare, iar la pct.1 al ordinului nr.138 din 18.10.2021, să fie

indicată sintagma „în cazul împlinirii vechimii în serviciu ce acordă funcționarilor

publici cu statut special dreptul la pensie”.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, acțiunea înaintată de Serghei Demcenco a fost respinsă (f.d. 50).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Cod administrativ (în redacția legii până la 01 septembrie 2023) Demcenco Serghei

a depus apel împotriva hotărârii din 23 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul

Râșcani, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

decizii de admitere a acțiunii.

în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ (în redacția legii până la

01 septembrie 2023), având în vedere că hotărârea motivată i-a fost notificată

reprezentantului recurentului, avocatului Mustață Eugeniu, la data de12 iunie 2023

(f.d. 61).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

3

apelul declarat de către Demcenco Serghei și s-a menținut hotărârea din 23 februarie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

cu privire la sistemul administrației penitenciare: (1) Funcționarii publici cu statut

special au dreptul de a solicita, în scris, încetarea raporturilor de serviciu prin

demisionare. (2) Demisionarea survine și în cazul împlinirii vechimii în serviciu ce

acordă funcționarilor publici cu statut special dreptul la pensie.

din 18.10.2021 „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale lui Serghei

Demcenco”, a fost emis la cererea de demisie a reclamantului din 13.10.2021,

conform competențelor stabilite de lege, de Ministrul Justiției.

indicat ca temei de drept al încetării raporturilor sale de muncă- prevederile art.82

alin.(1) al Legii nr.300/2017, considerând că urma să fie indicat art.82 alin.(2) al

Legii nr.300/2017, așa cum a solicitat în cererea de demisie, or, în aceste

circumstanțe consideră că prin reținerea prevederilor art.82 alin.(1) al Legii

nr.300/2017, la încetarea raporturilor de muncă se îngrădește dreptul său de a

pretinde fie la stabilirea pensiei, fie la recalcularea pensiei existente.

Demcenco Serghei este deja beneficiar de pensie, așa cum declară însăși reclamantul

în acțiunea sa, fapt ce rezultă inclusiv din declarația de avere și interese pe anul 2019

a directorului adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarilor, dl Serghei

Demcenco, unde în rubrica „venitul obținut din alte surse legale”, se indică că

primește pensie CNAS, iar sursa venitului este CNA (Centrul Național

Anticorupție).

alin. (1) lit. b) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544-XII din 23 iunie

1993, pensiile se stabilesc pentru militarii care au satisfăcut serviciul prin contract,

pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

precum și pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare – de la data eliberării din serviciu, dar nu mai devreme de ultima zi în

care au fost asigurați cu soldă.

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544-XII din

23 iunie 1993, statuează expres că, recalcularea pensiilor stabilite anterior

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se

efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de

pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda

dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă,

dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai

devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

(cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne, cărora li s-a prelungit

peste limita de vîrstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin

4

contract sau în serviciu în organele afacerilor interne, urmează a fi recalculate după

trecerea lor în rezervă sau în retragere.

considerat întemeiată concluzia instanței de fond privind netemeinicia acțiunii. Or,

Serghei Demcenco era deja beneficiar de pensie, la data depunerii cererii de demisie.

Iar, dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și anume, după

eliberarea din serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

menționate necesare și prin urmare instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că

situația ultimului nu cade sub incidența art. 61 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, deoarece Legea nominalizată nu prevede

stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă după restabilirea la

serviciu în organele de forță.Astfel că reclamantul face o interpretare excesivă a

prevederilor art. 61 din Legea 1544/1993, favorabilă situației sale și această

concluzie rezultă din faptul că în perioada în care reclamantul și-a desfășurat

activitatea în cadrul ANP, ulterior pensionării, ultimul a primit pensia pentru

vechime în muncă și salariul pentru funcția deținută, ar acum solicită modificarea

ordinului Ministerului Justiției al RM nr.138 din 18.10.2021 „cu privire la încetarea

raporturilor de serviciu ale lui Serghei Demcenco”, în temeiul art. 82 alin. (2) al

Legii 300/2017, pentru a putea pretinde recalcularea pensiei pentru aceeași perioadă

cu includerea stagiului, care încă nu era întrunit la acel moment, sau stabilirea unei

noi pensii.

Ministerului Justiției al RM nr.138 din 18.10.2021 cu privire la încetarea raporturilor

de serviciu, pentru ca ultimul să poată beneficia ulterior, de pensie conform Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne. Or, reclamantul poate beneficia de pensie recalculată

conform Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993,

în coroborare cu Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de

pensie, întrucât la momentul depunerii cererii de stabilire a pensiei pentru limita de

vârstă în condiții generale, în stagiul de cotizare vor fi incluse toate perioadele

contributive, însă pentru această situație nu este nevoie de modificarea ordinului

Ministerului Justiției al RM nr.138 din 18.10.2021.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Musteață, a depus recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, iar la 16 decembrie 2023 a prezentat motivarea recursului, solicitând

casarea deciziei instanței de a apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

decizii de admitere a acțiunii.

aceleași argumente care au fost menționate în cererea de chemare în judecată și în

cererea de apel.

că în aceleași circumstanțe, în raport cu alți subiecți s-a procedat altfel și s-a indicat

5

prevederile art. 82 alin. (2) din Legea nr. 300/2017.

notificat intimatului ministerului Justiției recursul cu informarea depunerii unei

referințe.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme

de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța

de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care

Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea

recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă

acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică

părților.”

„Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, copia deciziei motivate a instanței de apel a fost

notificată reprezentantului recurentului, avocatului Mustață Eugeniu la data de 24

noiembrie 2023 (f.d. 93). Astfel, recursul au fost depus în termen.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea

acestora, din următoarele motive.

6

că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate,

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă

un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă

o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

casare, invocate în recursul depus de Demcenco Serghei, reprezentat de avocatul

Eugeniu Musteață, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de

către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau

că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Demcenco Serghei, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață

conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în

judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate în mod corespunzător.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 245¹ din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel

Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

7

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de 7 drept, și

nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele

menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de justiție ajunge la concluzia

de a declara inadmisibil recursul depus de Demcenco Serghei, reprezentat de

avocatul Eugeniu Mustață.

de judecată a Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Demcenco Serghei, reprezentat de avocatul Eugeniu

Musteață, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

8