3r-109/24 — anularea actelor administrative individuale defavorabile si restabilirea la locul de munca

Dosarul nr. 3r-109/24 2-20053792-01-3r-19042024 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: A. Cobăneanu, N. Vascan, N. Craiu) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru) D E C I Z I E 29 mai 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând recursul depus de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Chiriac împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și Penitenciarului nr.6 cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și restabilirea la locul de muncă, împotriva încheierii din 22 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău depusă de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi, c o n s t a t ă: La 18 mai 2020, Alexandru Chiriac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și Penitenciarului nr.6 cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și restabilirea la locul de muncă.

Prin hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Chiriac. S-a anulat ordinul Administrației Naționale a Penitenciarilor din 29 aprilie 2020 nr. 608ef. S-a anulat ordinul Administrației Naționale a Penitenciarilor din 29 aprilie 2020 nr. 607ef în privința lui Alexandru Chiriac. S-a anulat decizia Comisiei de disciplină nr. 10 din 10 aprilie 2020 în privința lui Alexandru Chiriac. S-a anulat procesul - verbal nr. 10 al Comisiei de disciplină din 10 aprilie 2020 în privința lui Alexandru Chiriac. S-a restabilit Alexandru Chiriac în funcția de inspector principal de justiție ofițer principal al secției siguranță și regim penitenciar în Penitenciarul nr. 6 Soroca.

1 S-a obligat Administrația Națională a Penitenciarilor și Penitenciarul nr. 6 în condițiile legii să-i achite lui Alexandru Chiriac, salariul pentru absența forțată de la muncă. Hotărârea în partea restabilirii lui Alexandru Chiriac în funcție și achitarea salariului pentru absență forțată de la muncă, în mărimea unui salariu, se execută imediat (f.d.148, 161-181, Vol.I). La 09 martie 2021, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus apel, iar la 14 mai 2021 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii înaintate de Alexandru Chiriac (f.d.155-157, 190-202, Vol.I).

La 18 martie 2021, Penitenciarul nr. 6 Soroca a depus apel, iar la 12 mai 2021 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a cererii de chemare în judecată înaintată de Alexandru Chiriac (f.d.158-160, 181-194,Vol.I). Prin decizia din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-au admis cererile de apel înaintate de Administrația Națională a Penitenciarilor și Penitenciarul nr. 6. S-a casat integral hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Alexandru Chiriac împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și Penitenciarului nr. 6 cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și restabilirea la locul de muncă (f.d.21-43, Vol.II).

La 29 noiembrie 2021, Alexandru Chiriac a depus recurs, iar la 25 februarie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.46-47, 52-68, Vol.II). Prin încheierea din 04 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Alexandru Chiriac s-a declarat inadmisibil (f.d.76-87, Vol.II). La 24 noiembrie 2023, Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi a depus cerere de revizuire a deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.92-101, Vol.II).

Prin încheierea din 22 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău depusă de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi (f.d.114-124, Vol.II). La 05 februarie 2024, Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 22 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, admiterea cererii de revizuire depuse împotriva deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și trimiterea cauzei la rejudecare (f.d.127-133, Vol.II).

În susținerea cererii de recurs, recurentul a indicat motivele de fapt și de drept invocate în cererea de revizuire, suplimentar menționând dezacordul cu încheierea din 22 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, care în opinia sa este neîntemeiată, arbitrară și pasibilă casării, întrucât se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. 2 De altfel, recurentul a precizat că una dintre persoanele care a fost audiată în cadrul anchetei de serviciu a fost directorul adjunct al Penitenciarului nr. 6 Soroca, Mihail Covali, însă în cadrul anchetei de serviciu, acesta nu s-a expus direct în raport cu acțiunile sale. De asemenea, Mihail Covali a fost audiat în cadrul cauzei penale privind învinuirea lui Igor Balan, de la care recent a aflat despre acest fapt.

Astfel, prin intermediul avocatului, a luat cunoștință cu materialele cauzei penale menționate și la 04 octombrie 2023, a primit copia procesului-verbal de audiere a martorului Mihail Covali, care a declarat: „în cadrul anchetei de serviciu, nu a fost posibil de acumulat probatoriu, precum că complice la acțiunile lui Igor Balan, a fost și angajatul Alexandru Chiriac”. În opinia recurentului sunt neîntemeiate alegațiile instanței de revizuire la acest capitol, precum că el a avut calitatea de bănuit în această cauză penală și efectiv a avut posibilitatea de a lua cunoștință de declarațiile martorului Mihail Covali încă la etapa de judecare a cauzei civile în apel. Or, el a fost scos de sub urmărirea penală prin Ordonanța procurorului în Procuratura Soroca Evghenii Haric la 12 aprilie 2021 și până în prezent are calitatea de martor în această cauză penală.

De altfel, la etapa când avea calitatea de martor, urmărirea penală nu era finalizată, respectiv, conform normelor procesual penale, aceasta era confidențială și niciun bănuit nu a avut posibilitatea de a lua cunoștință de materialele cauzei. Deja la etapa finalizării urmăririi penale, când lui i-ar fi fost puse la dispoziție materialele cauzei penale, având calitatea de martor, nicio probă anexată nu i-a fost prezentată, efectiv, nu a cunoscut conținutul declarațiilor martorului Mihail Covali. Iar, pe parcursul judecării cauzei, martorul nu a avut acces la declarațiile altor martori care figurau în această cauză penală și inclusiv cererea sa adresată Judecătoriei Soroca de a lua cunoștință de declarațiile martorului Mihail Covali, a fost lăsată fără examinare și răspuns, motiv pentru care a apelat la serviciile unui avocat pentru a putea obține declarațiile martorului Mihail Covali și a decide dacă această circumstanță poate sta la baza revizuirii solicitate.

Or, contractarea unui avocat a fost unica sa modalitate de a lua cunoștință de declarațiile martorului enunțat. Astfel, recurentul a apreciat ca fiind arbitrare concluziile instanței de revizuire precum că despre declarațiile martorului Mihail Covali, organul de urmărire penală face referire în Ordonanța din 12 aprilie 2021 și astfel, el nu a aflat despre ele la 04 octombrie 2023. Or, atât timp cât nu a avut acces la procesul-verbal de audiere a martorului, inclusiv și posibilitatea anexării lui la cererea de revizuire, nu putea invoca un înscris, conținutul căruia nu îi era cunoscut. Așadar, recurentul a conchis că instanța de revizuire nu a apreciat probele invocate în raport cu circumstanțele cauzei, pronunțând în final o hotărâre arbitrară, bazată pe presupuneri.

Aceasta deoarece, nu este rezonabil să presupunem că el cunoștea despre declarațiile martorului Mihail Covali din interpretările și concluziile organului de urmărire penală, întrucât în Ordonanța de scoatere de sub urmărire penală, ultimul a făcut o analiză a probelor în ansamblu și nu a citat declarațiile fiecărui martor audiat Ia etapa respectivă. Mai mult, instanța de revizuire trebuia să i-a în considerare faptul că procesul- verbal de audiere a martorului, este semnat personal de martor, ceea ce semnifică că cele declarate rezultă expres din circumstanțele cunoscute martorului și nu pot fi puse la îndoială, pe când concluziile organului de urmărire penală din Ordonanța de 3 scoatere de sub urmărire penală, reprezintă o interpretare a probelor de o persoană terță, care poate fi diferită în dependență de aspectul analizat.

Prin urmare, unicul înscris care confirmă autenticitatea declarațiilor martorului, este procesul-verbal de audiere și nu alte acte procesuale ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată. La 22 aprilie 2024 la adresele de e-mail a Administrației Naționale a Penitenciarelor și a Penitenciarului nr.6 Soroca a fost expediată copia cererii de recurs depuse de Alexandru Chiriac. Până la data stabilită pentru examinarea recursului depus de Alexandru Chiriac, intimații nu au prezentat referințe în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurent. Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Încheierea recurată a fost pronunțată la 22 ianuarie 2024 și expediată recurentului Alexandru Chiriac și reprezentantului acestuia, avocatului Olesea Novițchi, prin e-mail, la 23 ianuarie 2024 (f.d. 125, Vol.II). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi la 05 februarie 2024, este în termen. Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive. Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Din materialele cauzei rezultă că la 24 noiembrie 2023, Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi a depus cerere de revizuire a deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.92-101, Vol.II).

Prin încheierea din 22 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău depusă de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi (f.d.114-124, Vol.II). La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a conchis că cererea de revizuire depusă de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi împotriva deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău nu se încadrează în dispozițiile art. 449 din Codul de procedură civilă. Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171. 4 Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor trebuie supuse unei analize stricte. În conformitate cu art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

În conformitate cu art. 449 lit. a), b), c), e), e1), g) și h) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care: s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională. În corespundere cu art.451 alin.(1) al Codului de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea probelor ce le confirmă și a dovezii de plată a taxei de stat și/sau a taxei de timbru în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr.213/2023. Iar, conform art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Analizând materialele cauzei, argumentele invocate în cererea de revizuire a deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, depusă la 24 noiembrie 2023 de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi, instanța de recurs constată că revizuentul și-a înaintat cererea de revizuire pe dispozițiile art.449 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, invocând ca temei, înscrisurile probatorii descoperite după emiterea hotărârii judecătorești, care nu au putut fi prezentate instanței într-o împrejurare ce nu depindea de voița sa, și anume procesul-verbal de audiere a martorului Mihail Covali, în cauza penală de învinuire a lui Igor Balan, în comiterea infracțiunii prevăzute de art.327 alin. (1) din Codul penal.

Or, la baza deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a stat Ancheta de serviciu și încheierea efectuată în baza acestei anchete, din care instanța 5 de apel a stabilit că în cadrul anchetei de serviciu, au fost acumulate următoarele probe, și anume declarațiile angajaților vizați în ancheta de serviciu și condamnaților implicați.

Iar una dintre persoanele care a fost audiată în cadrul anchetei de serviciu este directorul adjunct al Penitenciarului nr. 6 Soroca, Mihail Covali, care în cadrul anchetei de serviciu, nu s-a expus direct în raport cu acțiunile lui, însă s-a referit în declarațiile sale inclusiv și la acestea în raport cu incidentul din luna martie 2020, declarând că în cadrul anchetei de serviciu, nu a fost posibil de acumulat probatoriu, precum că complice la acțiunile lui Igor Balan, a fost și angajatul Alexandru Chiriac, circumstanță, ce în opinia sa este importantă și suficientă pentru revizuirea deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Or, personal adjunctul directorului Penitenciarului nr. 6 Soroca, îl consideră nevinovat și efectiv concedierea sa, la 29 aprilie 2020, a fost ilegală și abuzivă.

Mai mult, faptul că Mihail Covali în cadrul dosarului penal menționat, a declarat că probe în confirmarea vinovăției sale nu au fost acumulate, ridică întrebarea, cum a fost efectuată ancheta de serviciu pe cazul dat și dacă reprezintă aceasta un act suficient de credibil pentru a sta la baza deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Astfel, procesul-verbal de audiere a martorului Covali Mihail, urmează a fi catalogat ca înscris probatoriu descoperit după emiterea hotărârii, care nu a putut fi prezentat instanței de judecată, într-o împrejurare, ce nu depinde de voința participantului în proces și care reprezintă circumstanțe noi ale cauze, ce nu au fost și nu au putut fi cunoscute anterior.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că temeiurile invocate nu sunt concludente și rezidă din interpretarea eronată a acestor prevederi legale. Înscrisurile prezentate în susținerea cererii de revizuire nu constituie circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Or, procesul-verbal de audiere a martorului Mihail Covali, anexat de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi la cererea de revizuire, a fost întocmit la 11 februarie 2021, adică anterior pronunțării hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, revizuirea căreia se solicită, iar Alexandru Chiriac a cunoscut despre declarațiile martorului Mihail Covali, pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, întrucât acestea au fost redate expres în Ordonanța Procurorului în procuratura r-nului Soroca din 12 aprilie 2021, prin care a fost scos de sub urmărirea penală pe cauza penală nr. 2020320263, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de bănuit (f.d.62-66, Vol.II).

Astfel, instanța de recurs cataloghează ca fiind nefondate argumentele recurentului precum că nu a cunoscut despre audierea în calitate de martor a directorului adjunct al Penitenciarului nr.6 Soroca Mihail Covali pe cauza penală pornită în privința lui Igor Balan în temeiul art. 327 alin. (1) din Codul penal, despre aceasta aflând recent de la însăși Igor Balan, iar de acestea luând cunoștință abia la 04 octombrie 2023, prin intermediul reprezentantului său. De altfel, instanța de recurs notează că declarațiile martorului Mihail Covali au fost examinate și luate în considerare la adoptarea soluției la etapa examinării cauzei în ordine de recurs. Iar, Alexandru Chiriac nu a prezentat probe, care ar dovedi faptul 6 că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, adică pentru a obține procesul-verbal de audiere a martorului Mihail Covali.

Prin urmare, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor critici, prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc, revizuentul exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea sa a fost respinsă ca neîntemeiată. Așadar, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia instanței de revizuire că, cererea de revizuire a deciziei irevocabile a Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2021, depusă la 24 noiembrie 2023 de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi nu corespunde prevederilor legale stipulate la art. 449 din Codul de procedură civilă.

În circumstanțele descrise instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de revizuire, prin încheierea recurată privind respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen. Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de revizuire legitim și întemeiat a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei irevocabile a Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2021, depusă la 24 noiembrie 2023 de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi.

Or, argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidența prevederilor art.449 lit. b) din Codul de procedură civilă, și ca rezultat indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentului cu soluția dată de instanța de recurs, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii. Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României). Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere că nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

7 Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei). În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi, cu menținerea încheierii din 22 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, art.453 alin.(3) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi.

Se menține încheierea din 22 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Chiriac împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și Penitenciarului nr.6 cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și restabilirea la locul de muncă. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 8