3r-109/24 — anularea actelor administrative individuale defavorabile si restabilirea la locul de munca

3r-109/24 — anularea actelor administrative individuale defavorabile si restabilirea la locul de munca (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3r-109/24

2-20053792-01-3r-19042024

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: A. Cobăneanu, N. Vascan, N. Craiu)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru)

D E C I Z I E

29 mai 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând recursul depus de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul

Olesea Novițchi,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Alexandru Chiriac împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și

Penitenciarului nr.6 cu privire la anularea actelor administrative individuale

defavorabile și restabilirea la locul de muncă,

împotriva încheierii din 22 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei din 16 noiembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău depusă de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul

Olesea Novițchi,

c o n s t a t ă:

La 18 mai 2020, Alexandru Chiriac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și Penitenciarului nr.6 cu

privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și restabilirea la

locul de muncă.

Prin hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Chiriac.

S-a anulat ordinul Administrației Naționale a Penitenciarilor din 29 aprilie 2020

nr. 608ef.

S-a anulat ordinul Administrației Naționale a Penitenciarilor din 29 aprilie 2020

nr. 607ef în privința lui Alexandru Chiriac.

S-a anulat decizia Comisiei de disciplină nr. 10 din 10 aprilie 2020 în privința

lui Alexandru Chiriac.

S-a anulat procesul - verbal nr. 10 al Comisiei de disciplină din 10 aprilie 2020

în privința lui Alexandru Chiriac.

S-a restabilit Alexandru Chiriac în funcția de inspector principal de justiție

ofițer principal al secției siguranță și regim penitenciar în Penitenciarul nr. 6 Soroca.

1

S-a obligat Administrația Națională a Penitenciarilor și Penitenciarul nr. 6 în

condițiile legii să-i achite lui Alexandru Chiriac, salariul pentru absența forțată de la

muncă.

Hotărârea în partea restabilirii lui Alexandru Chiriac în funcție și achitarea

salariului pentru absență forțată de la muncă, în mărimea unui salariu, se execută

imediat (f.d.148, 161-181, Vol.I).

La 09 martie 2021, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus apel, iar

la 14 mai 2021 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din

25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea

acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii înaintate de

Alexandru Chiriac (f.d.155-157, 190-202, Vol.I).

La 18 martie 2021, Penitenciarul nr. 6 Soroca a depus apel, iar la 12 mai 2021

a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a cererii de chemare în

judecată înaintată de Alexandru Chiriac (f.d.158-160, 181-194,Vol.I).

Prin decizia din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-au admis

cererile de apel înaintate de Administrația Națională a Penitenciarilor și

Penitenciarul nr. 6.

S-a casat integral hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a respins ca neîntemeiată

acțiunea înaintată de Alexandru Chiriac împotriva Administrației Naționale a

Penitenciarelor și Penitenciarului nr. 6 cu privire la anularea actelor administrative

individuale defavorabile și restabilirea la locul de muncă (f.d.21-43, Vol.II).

La 29 noiembrie 2021, Alexandru Chiriac a depus recurs, iar la

25 februarie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și

menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.46-47, 52-68, Vol.II).

Prin încheierea din 04 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de

Alexandru Chiriac s-a declarat inadmisibil (f.d.76-87, Vol.II).

La 24 noiembrie 2023, Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea

Novițchi a depus cerere de revizuire a deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii din

25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.92-101, Vol.II).

Prin încheierea din 22 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău depusă de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi

(f.d.114-124, Vol.II).

La 05 februarie 2024, Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea

Novițchi a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 22 ianuarie 2024 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, admiterea cererii de revizuire depuse

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și trimiterea

cauzei la rejudecare (f.d.127-133, Vol.II).

În susținerea cererii de recurs, recurentul a indicat motivele de fapt și de drept

invocate în cererea de revizuire, suplimentar menționând dezacordul cu încheierea

din 22 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, care în opinia sa este neîntemeiată,

arbitrară și pasibilă casării, întrucât se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor.

2

De altfel, recurentul a precizat că una dintre persoanele care a fost audiată în

cadrul anchetei de serviciu a fost directorul adjunct al Penitenciarului nr. 6 Soroca,

Mihail Covali, însă în cadrul anchetei de serviciu, acesta nu s-a expus direct în raport

cu acțiunile sale.

De asemenea, Mihail Covali a fost audiat în cadrul cauzei penale privind

învinuirea lui Igor Balan, de la care recent a aflat despre acest fapt.

Astfel, prin intermediul avocatului, a luat cunoștință cu materialele cauzei

penale menționate și la 04 octombrie 2023, a primit copia procesului-verbal de

audiere a martorului Mihail Covali, care a declarat: „în cadrul anchetei de serviciu,

nu a fost posibil de acumulat probatoriu, precum că complice la acțiunile lui Igor

Balan, a fost și angajatul Alexandru Chiriac”.

În opinia recurentului sunt neîntemeiate alegațiile instanței de revizuire la acest

capitol, precum că el a avut calitatea de bănuit în această cauză penală și efectiv a

avut posibilitatea de a lua cunoștință de declarațiile martorului Mihail Covali încă la

etapa de judecare a cauzei civile în apel. Or, el a fost scos de sub urmărirea penală

prin Ordonanța procurorului în Procuratura Soroca Evghenii Haric la 12 aprilie 2021

și până în prezent are calitatea de martor în această cauză penală.

De altfel, la etapa când avea calitatea de martor, urmărirea penală nu era

finalizată, respectiv, conform normelor procesual penale, aceasta era confidențială

și niciun bănuit nu a avut posibilitatea de a lua cunoștință de materialele cauzei. Deja

la etapa finalizării urmăririi penale, când lui i-ar fi fost puse la dispoziție materialele

cauzei penale, având calitatea de martor, nicio probă anexată nu i-a fost prezentată,

efectiv, nu a cunoscut conținutul declarațiilor martorului Mihail Covali. Iar, pe

parcursul judecării cauzei, martorul nu a avut acces la declarațiile altor martori care

figurau în această cauză penală și inclusiv cererea sa adresată Judecătoriei Soroca de

a lua cunoștință de declarațiile martorului Mihail Covali, a fost lăsată fără examinare

și răspuns, motiv pentru care a apelat la serviciile unui avocat pentru a putea obține

declarațiile martorului Mihail Covali și a decide dacă această circumstanță poate sta

la baza revizuirii solicitate. Or, contractarea unui avocat a fost unica sa modalitate

de a lua cunoștință de declarațiile martorului enunțat.

Astfel, recurentul a apreciat ca fiind arbitrare concluziile instanței de revizuire

precum că despre declarațiile martorului Mihail Covali, organul de urmărire penală

face referire în Ordonanța din 12 aprilie 2021 și astfel, el nu a aflat despre ele la

04 octombrie 2023. Or, atât timp cât nu a avut acces la procesul-verbal de audiere a

martorului, inclusiv și posibilitatea anexării lui la cererea de revizuire, nu putea

invoca un înscris, conținutul căruia nu îi era cunoscut.

Așadar, recurentul a conchis că instanța de revizuire nu a apreciat probele

invocate în raport cu circumstanțele cauzei, pronunțând în final o hotărâre arbitrară,

bazată pe presupuneri.

Aceasta deoarece, nu este rezonabil să presupunem că el cunoștea despre

declarațiile martorului Mihail Covali din interpretările și concluziile organului de

urmărire penală, întrucât în Ordonanța de scoatere de sub urmărire penală, ultimul a

făcut o analiză a probelor în ansamblu și nu a citat declarațiile fiecărui martor audiat

Ia etapa respectivă.

Mai mult, instanța de revizuire trebuia să i-a în considerare faptul că procesul-

verbal de audiere a martorului, este semnat personal de martor, ceea ce semnifică că

cele declarate rezultă expres din circumstanțele cunoscute martorului și nu pot fi

puse la îndoială, pe când concluziile organului de urmărire penală din Ordonanța de

3

scoatere de sub urmărire penală, reprezintă o interpretare a probelor de o persoană

terță, care poate fi diferită în dependență de aspectul analizat.

Prin urmare, unicul înscris care confirmă autenticitatea declarațiilor martorului,

este procesul-verbal de audiere și nu alte acte procesuale ale organului de urmărire

penală sau ale instanței de judecată.

La 22 aprilie 2024 la adresele de e-mail a Administrației Naționale a

Penitenciarelor și a Penitenciarului nr.6 Soroca a fost expediată copia cererii de

recurs depuse de Alexandru Chiriac.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului depus de Alexandru Chiriac,

intimații nu au prezentat referințe în care să-și expună opinia asupra argumentelor

invocate de recurent.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea recurată a fost pronunțată la 22 ianuarie 2024 și expediată

recurentului Alexandru Chiriac și reprezentantului acestuia, avocatului Olesea

Novițchi, prin e-mail, la 23 ianuarie 2024 (f.d. 125, Vol.II).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul depus de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi la

05 februarie 2024, este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinînd recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că la 24 noiembrie 2023, Alexandru Chiriac,

reprezentat de avocatul Olesea Novițchi a depus cerere de revizuire a deciziei din

16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și

menținerea hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d.92-101, Vol.II).

Prin încheierea din 22 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău depusă de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi

(f.d.114-124, Vol.II).

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a

conchis că cererea de revizuire depusă de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul

Olesea Novițchi împotriva deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

nu se încadrează în dispozițiile art. 449 din Codul de procedură civilă.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art. 169–171.

4

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură

civilă reprezintă o procedură excepțională.

Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor trebuie supuse unei analize

stricte.

În conformitate cu art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse

revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

În conformitate cu art. 449 lit. a), b), c), e), e1), g) și h) din Codul de procedură

civilă, revizuirea se declară în cazul în care: s-a constatat, prin sentință penală

irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei; instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces; s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia

instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei

a căror revizuire se cere; a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către

Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea

Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta

s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în

domeniul drepturilor omului; Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul

Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o

cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut,

printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate

fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de

judecată națională.

În corespundere cu art.451 alin.(1) al Codului de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea probelor ce le confirmă și

a dovezii de plată a taxei de stat și/sau a taxei de timbru în mărimea prevăzută

de Legea taxei de stat nr.213/2023.

Iar, conform art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Analizând materialele cauzei, argumentele invocate în cererea de revizuire a

deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, depusă la

24 noiembrie 2023 de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi,

instanța de recurs constată că revizuentul și-a înaintat cererea de revizuire pe

dispozițiile art.449 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, invocând ca temei,

înscrisurile probatorii descoperite după emiterea hotărârii judecătorești, care nu au

putut fi prezentate instanței într-o împrejurare ce nu depindea de voița sa, și anume

procesul-verbal de audiere a martorului Mihail Covali, în cauza penală de învinuire

a lui Igor Balan, în comiterea infracțiunii prevăzute de art.327 alin. (1) din Codul

penal.

Or, la baza deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a stat

Ancheta de serviciu și încheierea efectuată în baza acestei anchete, din care instanța

5

de apel a stabilit că în cadrul anchetei de serviciu, au fost acumulate următoarele

probe, și anume declarațiile angajaților vizați în ancheta de serviciu și condamnaților

implicați. Iar una dintre persoanele care a fost audiată în cadrul anchetei de serviciu

este directorul adjunct al Penitenciarului nr. 6 Soroca, Mihail Covali, care în cadrul

anchetei de serviciu, nu s-a expus direct în raport cu acțiunile lui, însă s-a referit în

declarațiile sale inclusiv și la acestea în raport cu incidentul din luna martie 2020,

declarând că în cadrul anchetei de serviciu, nu a fost posibil de acumulat probatoriu,

precum că complice la acțiunile lui Igor Balan, a fost și angajatul Alexandru Chiriac,

circumstanță, ce în opinia sa este importantă și suficientă pentru revizuirea deciziei

din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Or, personal adjunctul directorului

Penitenciarului nr. 6 Soroca, îl consideră nevinovat și efectiv concedierea sa, la

29 aprilie 2020, a fost ilegală și abuzivă.

Mai mult, faptul că Mihail Covali în cadrul dosarului penal menționat, a

declarat că probe în confirmarea vinovăției sale nu au fost acumulate, ridică

întrebarea, cum a fost efectuată ancheta de serviciu pe cazul dat și dacă reprezintă

aceasta un act suficient de credibil pentru a sta la baza deciziei din

16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, procesul-verbal de audiere a martorului Covali Mihail, urmează a fi

catalogat ca înscris probatoriu descoperit după emiterea hotărârii, care nu a putut fi

prezentat instanței de judecată, într-o împrejurare, ce nu depinde de voința

participantului în proces și care reprezintă circumstanțe noi ale cauze, ce nu au fost

și nu au putut fi cunoscute anterior.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că temeiurile invocate nu sunt concludente și rezidă din interpretarea

eronată a acestor prevederi legale.

Înscrisurile prezentate în susținerea cererii de revizuire nu constituie

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului.

Or, procesul-verbal de audiere a martorului Mihail Covali, anexat de Alexandru

Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi la cererea de revizuire, a fost

întocmit la 11 februarie 2021, adică anterior pronunțării hotărârii din

25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a deciziei din

16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, revizuirea căreia se solicită, iar

Alexandru Chiriac a cunoscut despre declarațiile martorului Mihail Covali, pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, întrucât acestea au

fost redate expres în Ordonanța Procurorului în procuratura r-nului Soroca din

12 aprilie 2021, prin care a fost scos de sub urmărirea penală pe cauza penală

nr. 2020320263, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de bănuit (f.d.62-66, Vol.II).

Astfel, instanța de recurs cataloghează ca fiind nefondate argumentele

recurentului precum că nu a cunoscut despre audierea în calitate de martor a

directorului adjunct al Penitenciarului nr.6 Soroca Mihail Covali pe cauza penală

pornită în privința lui Igor Balan în temeiul art. 327 alin. (1) din Codul penal, despre

aceasta aflând recent de la însăși Igor Balan, iar de acestea luând cunoștință abia la

04 octombrie 2023, prin intermediul reprezentantului său.

De altfel, instanța de recurs notează că declarațiile martorului Mihail Covali au

fost examinate și luate în considerare la adoptarea soluției la etapa examinării cauzei

în ordine de recurs. Iar, Alexandru Chiriac nu a prezentat probe, care ar dovedi faptul

6

că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în

timpul judecării anterioare a cauzei, adică pentru a obține procesul-verbal de audiere

a martorului Mihail Covali.

Prin urmare, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor

critici, prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc,

revizuentul exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia din

16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea sa a fost respinsă

ca neîntemeiată.

Așadar, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia instanței de revizuire

că, cererea de revizuire a deciziei irevocabile a Curții de Apel Chișinău din

16 noiembrie 2021, depusă la 24 noiembrie 2023 de Alexandru Chiriac, reprezentat

de avocatul Olesea Novițchi nu corespunde prevederilor legale stipulate la art. 449

din Codul de procedură civilă.

În circumstanțele descrise instanța de recurs reține că soluția adoptată de

instanța de revizuire, prin încheierea recurată privind respingerea cererii de revizuire

ca fiind inadmisibilă, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces

echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor

procedurale cu bună credință și în termen.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că,

instanța de revizuire legitim și întemeiat a respins ca fiind inadmisibilă cererea de

revizuire a deciziei irevocabile a Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2021,

depusă la 24 noiembrie 2023 de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea

Novițchi.

Or, argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidența prevederilor art.449

lit. b) din Codul de procedură civilă, și ca rezultat indică la caracterul declarativ al

cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al

dezacordului revizuentului cu soluția dată de instanța de recurs, precum și lipsa

temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere că nici o parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar

cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare.

7

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar

contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul

față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este

întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Alexandru

Chiriac, reprezentat de avocatul Olesea Novițchi, cu menținerea încheierii din

22 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, art.453

alin.(3) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Alexandru Chiriac, reprezentat de avocatul

Olesea Novițchi.

Se menține încheierea din 22 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru

Chiriac împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și Penitenciarului nr.6

cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și restabilirea

la locul de muncă.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

8