3ra-350/20 — anularea partiala a hotaririi CSM, obligarea emiterii unui act administrativ favorabil

3ra-350/20 — anularea partiala a hotaririi CSM, obligarea emiterii unui act administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-350/20

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

DECIZIE

15 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând recursul depus de Ursu Alina,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ursu Alina împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea

pct. 3 al hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 312/18 din 30 iulie 2019

și obligarea emiterii unui act administrativ favorabil,

împotriva hotărârii din 23 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La 30 august 2019, Ursu Alina a depus cererea de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii

nr. 312/18 din 30 iulie 2019 și obligarea de a emite un act administrativ favorabil cu

privire la remiterea dosarului personal la Institutul National de Justiție.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că a depus cerere pentru inițierea

procedurii de accedere în funcția de judecător.

Prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 312/18 din

30 iulie 2019, cererea a fost respinsă, cu motivarea că nu întrunește condițiile

prevăzute de art. 6 alin. (2) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din

20 iulie 1995.

A menționat că la data de 31 iulie 2019, s-a adresat către Consiliul Superior al

Magistraturii cu cerere prin care a solicitat corectarea erorii admise la calcularea

vechimii în muncă, admiterea cererii de a candida la funcția de judecător și remiterea

materialelor Institutului National al Justiției.

Prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 333/19 din

6 august 2019, a fost respinsă și cererea sus-menționată, din aceleași considerente.

A relatat că în cadrul examinării cererii sale de a candida la funcția de judecător

a fost greșit calculată vechimea în muncă.

1

În acest context, a precizat ca la cerere a anexat copia autentificată a carnetului

de muncă care conține mențiuni despre stagiul profesional și anume: octombrie

2013-mai 2015, perioada efectuării stagiunii în cadrul Uniunii Avocaților,

BAA „Avogrup”, în calitate de avocat stagiar, mai 2015-prezent, avocat în cadrul

Uniunii Avocaților, BAA „Avogrup”.

Astfel, a explicat că vechimea sa în muncă în perioada cuprinsă între octombrie

2013 și până la data de 22 iulie 2019 (data depunerii cererii pentru a candida la

funcția de judecător), constituia în total 5 ani și 9 luni.

Iar, în conformitate Statutul profesiei de avocat nr. 302 din 8 aprilie 2011,

perioada exercitării profesiei de avocat și a stagiului profesional se include în

vechimea în muncă.

Cu referire la dispozițiile art. 15 din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din

19 iulie 2002 a remarcat că avocat stagiar poate fi cetățeanul Republicii Moldova,

licențiat în drept, în privința căruia nu a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară

sub forma tutelei și care are o reputație ireproșabilă, care a promovat examenul de

admitere la stagiu și care a încheiat cu unul dintre avocați contract de efectuare a

stagiului profesional. Avocatul stagiar activează sub supravegherea avocatului

îndrumător. Avocatului stagiar i se permite să acorde, contra plată, asistență juridică

clientului în cadrul judecătoriilor, curților de apel și autorităților publice.

Remunerarea avocatului stagiar se efectuează în condițiile art. 63. Avocatul stagiar

poartă răspundere personală pentru calitatea asistenței juridice acordate și răspunde

disciplinar în modul prevăzut la capitolul IX. Avocatul stagiar se supune regimului

fiscal aplicabil avocaților. Avocatul stagiar este obligat: să achite taxa pentru

efectuarea stagiului profesional; să urmeze cursuri de formare inițială. Durata

cursurilor de formare inițială nu poate fi mai mică decât 80 de ore în decursul

stagiului profesional; să acorde asistență juridică clientului în baza contractului de

asistență juridică, încheiat în modul prevăzut la art. 60 alin. (1) și validat de avocatul

îndrumător; să țină dosarele de asistență juridică; să păstreze secretul profesional.

A mai menționat că la momentul inițierii pregătirii dosarului pentru a candida

la funcția de judecător a consultat informația publicată pe site-ul oficial al Institutului

Național al Justiției (www.inj.md) care la secțiunea „Admitere 2019” furniza

următoarea informație: „în vechimea în muncă se include doar perioada de muncă

de după obținerea titlului de licențiat în drept”.

A indicat despre faptul că persoanele care solicită admiterea la Institutul

Național al Justiției pentru a candida la funcția de judecător trebuie - să aibă o

vechime în muncă de cel puțin 2 ani în profesii de specialitate juridică: procuror,

avocat, avocat parlamentar, notar, executor judecătoresc, ofițer de urmărire penală,

consilier de probațiune, personalul de specialitate juridică din cadrul birourilor de

avocați, avocat stagiar, notar stagiar, personalul de specialitate juridică din cadrul

birourilor notariale, formator titular, sau cumulard în domeniul dreptului în cadrul

Institutului Național al Justiției, cadrul didactic titular în domeniul dreptului,

personalul de specialitate juridică din cadrul Institutului Național al Justiției,

Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, Curții

Constituționale, Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești și procuraturii,

2

angajații direcțiilor/secțiilor juridice sau similarii acestora din cadrul altor autorități

publice.

În această ordine de idei, a relatat că studiind informația publicată pe site-ul

oficial al Institutului Național al Justiției, a rezultat că perioada de stagiare în

avocatură se include în vechimea în muncă, ceea ce confirmă prevederile Statutului

profesiei de avocat.

Totodată, având în vedere că avocatul stagiar se bazează pe aceleași principii

de care se călăuzește avocatul, poartă răspundere disciplinară pentru acțiunile prin

care a încălcat prevederii Legii cu privire la avocatură, normele Codului avocatului,

normele Statutului și prevederilor altor acte normative ce reglementează

activitatea avocaturii, poartă răspundere personală pentru calitatea asistenței

acordate și răspunde disciplinar în modul stabilit de Statutul profesiei de avocat,

este supus aceluiași regim fiscal aplicabil avocaților, este obligat să poarte robă

în cadrul ședințelor de judecată, prezintă mandate în cauzele în care participă ca

apărător, semnează contracte de asistență juridică cu clienții etc., consideră că

perioada de stagiu face parte din vechimea în muncă, iar în consecință, dispune

de o vechime în muncă de 5 ani și 9 luni, inclusă în carnetul de muncă, condiție

de admitere a cererii pentru a candida la funcția de judecător, care a fost întrunită.

A evidențiat că Consiliul Superior al Magistraturii s-a abținut de a cerceta

conținutul dosarului pe care l-a prezentat, de la consultarea Statutului profesiei de

avocat, a Legii cu privire la avocatură, care stabilesc cert că perioada stagiului se

include în vechimea în muncă a unui avocat.

În susținerea opiniei enunțate a menționat că Consiliul Superior al Magistraturii

s-a bazat doar pe situația de drept, invocând prevederile art. 6 alin. (2) din Legea cu

privire la statutul judecătorului, fără a cerceta situația de fapt, în pofida obligațiunilor

ce-i revin prin lege.

La fel, a indicat că o altă încălcare procedural admisă de către Consiliul

Superior al Magistraturii la adoptarea hotărârii din 30 iulie 2019 este motivarea

hotărârii, totodată în pofida prevederilor art. 94 Cod administrativ, care instituie

obligațiunea de audiere a participantului, i-a fost neglijat acest drept.

Este de părere că Consiliul Superior al Magistraturii era obligat de a o audia în

legătură cu situația creată, mai ales că la data de 31 iulie 2019, a depus o cerere de

corectare a erorilor.

A solicitat reclamanta anularea hotărârii din 30 iulie 2019, obligarea

Consiliului Superior al Magistraturii de a emite un act administrativ favorabil în

privința sa cu privire la remiterea dosarului personal la Institutul Național al Justiției.

La 27 noiembrie 2019, reclamanta Ursu Alina a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, solicitând anularea pct. 3 al hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 312/18 din 30 iulie 2019 și obligarea Consiliului Superior al

Magistraturii de a emite un act administrativ favorabil în privința sa cu privire la

remiterea dosarului personal la Institutul Național al Justiției.

În motivarea cererii de concretizare a indicat că în cadrul ședinței de judecată

din 25 noiembrie 2019, a prezentat un set de înscrisuri, care au fost anexate la

materialele cauzei.

3

A explicat că scopul prezentării acestor hotărâri a fost de a demonstra instanței

de judecată cum a fost calculată vechimea în muncă a tuturor celor 14 candidați la

funcția de judecător, creându-se o practică în vederea includerii și calculării

perioadei de stagiune în avocatură, ca fiind parte a vechimii în muncă.

Având în vedere prevederile art. 5 din Legea privind selecția, evaluarea,

performanțelor și cariera judecătorilor nr. 154 din 5 iulie 2012, a accentuat că

Colegiul pentru Selecția și Cariera judecătorilor este organul subordonat Consiliului

Superior al Magistraturii, abilitat de a evalua gradul de corespundere a unui candidat

pentru accedere în funcția de judecător, oferă punctaj, conform criteriilor de selecție

și îndeplinește alte cerințe sus-menționate.

Prin hotărârea din 23 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de chemare în judecată depusă de Alina Ursu împotriva Consiliului Superior

al Magistraturii cu privire la anularea unui punct din hotărâre și obligarea emiterii

unui act administrativ favorabil.

La 20 ianuarie 2020, Ursu Alina a depus recurs împotriva hotărârii din

23 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea primei instanțe,

invocând că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material, fiind pasibilă de

casare.

A remarcat că perioada stagiului în avocatură se include în vechimea în muncă

din moment ce art. 56 alin. (7) din Statutul profesiei de avocat nr. 302 din 29 ianuarie

2011, prevede că perioada exercitării profesiei de avocat și a stagiului profesional se

include în vechimea în muncă.

În contextul dat, a relevat că perioada stagiului în avocatură se include în

vechimea în muncă deoarece aceasta perioadă este înscrisă la capitolul ,,Date despre

activitatea în muncă” în carnet de muncă.

Cu referire la dispozițiile art. 15 din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din

19 iulie 2002, a reiterat că perioada stagiului în avocatură se include în vechimea în

muncă, or avocatul stagiar se bazează pe aceleași principii de care se călăuzește

avocatul.

Este de părere că perioada stagiului reprezintă perioada parcursă la începutul

exercitării profesiei de avocat și are ca scop pregătirea și formarea profesională

inițială a avocatului, în cadrul căreia avocatul stagiar este supus tuturor dispozițiilor

legale, statutare și deontologice, sub egida unui contract înregistrat de către Uniunea

Avocaților din Republica Moldova.

A mai susținut că a fost discriminată, fiind unicul candidat la funcția de

judecător, avocată, căreia nu i s-a calculat perioada stagiului profesional ca vechime

în muncă, iar prin urmare s-a încălcat grav principiul egalității de tratament și a

dreptului la un proces echitabil.

Or, aflându-se într-o situație similară cu alți candidați la funcția de judecător,

cărora li s-a inclus perioada stagiului în avocatură (și notariat) în vechimea în muncă

și astfel au întrunit criteriul de selecție sau în cazul în care unora dintre aceștia li s-a

acordat punctaj și pentru perioada de stagiu, astfel obținând punctajul necesar pentru

a accede în funcția de judecător, iar ei i s-a neglijat dreptul de a candida la aceeași

funcție pe motiv că nu întrunește unul și același criteriu.

4

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei

instanțe și emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

Potrivit art. prevederile art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor

și încheierilor curții de apel.

Conform art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță

de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu prevederile art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,

recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Materialele dosarului confirmă faptul că hotărârea din 23 decembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la data de

13 ianuarie 2020, conform extrasului din poșta electronică (f. d. 143).

Prin urmare, recursul declarat de către Ursu Alina la data de 20 ianuarie 2020,

a fost depus în termenul prevăzut de lege.

Prin referința din 13 februarie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii a

solicitat declararea ca fiind inadmisibil recursul depus de Ursu Alina.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru

judecare în completul din 5 judecători (f. d. 165).

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, a casa integral hotărârea curții de apel ca instanța de fond și a emite o nouă

hotărâre, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Potrivit art. 224 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând acțiunea în

contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele

hotărâri: în baza unei acțiuni în obligare, anulează în tot sau în parte actul

administrativ individual de respingere a solicitării sau o eventuală decizie adoptată

în procedura prealabilă și obligă autoritatea publică să emită un act administrativ

individual, dacă revendicarea pretenției reclamantului de emitere a actului este

întemeiată.

Conform art. 36 alin. (1) Cod administrativ, instanța de judecată competentă să

soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată să respecte principiul

supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului, drepturile și

libertățile lui sînt considerate valori supreme și sînt garantate de stat.

5

Din materialele dosarului rezultă că, înaintând prezenta cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, Ursu Alina a solicitat

anularea pct. 3 al hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 312/18 din

30 iulie 2019 și obligarea Consiliului Superior al Magistraturii de a emite un act

administrativ favorabil în privința sa cu privire la remiterea dosarului personal la

Institutul Național al Justiției.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, curtea de apel ca instanța de fond a

concluzionat de a respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel ca instanța de fond a reținut

în concluzie că în circumstanțele în care normele legale stabilesc exhaustiv

specialitățile și vechimea în muncă ce oferă persoanei dreptul de a candida la funcția

de judecător, doar persoanele care exercită profesia de avocat oferă persoanei dreptul

de a candida la această funcție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră concluzia instanței de fond referitoare la netemeinicia acțiunii

ca fiind rezultată din interpretarea eronată a normele de drept material, fiind bazată

pe concluzii contrare circumstanțelor cauzei, motiv din care actul judecătoresc de

dispoziție nu poate fi menținut.

După cum denotă materialul probator al cauzei, Ursu Alina a depus cererea

(dosar personal) pentru inițierea procedurilor de accedere în funcție de judecător.

Este cert și faptul că prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la cererile unor candidați la funcția de judecător de remitere

a materialelor și Comisiei unice a Institutului Național al Justiției și Colegiului

pentru selecția și cariera judecătorilor pentru o eventuală numire în funcție

nr. 312/18 din 30 iulie 2019, pct. 3, a fost respinsă cererea solicitantului Ursu Alina

privind remiterea materialelor Institutului Național al Justiției pentru susținerea

examenului în baza vechimii în muncă și Colegiului pentru selecția și cariera

judecătorilor, în vederea realizării procedurii de selectare pentru accederea în funcție

de judecător (f. d. 42-44).

Din conținutul hotărârii nominalizate, rezultă că drept temei de emitere a

acesteia a constituit faptul că în rezultatul examinării dosarului personal al

solicitantului Ursu Alina, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că

dânsa activează în calitate de avocat de la 20 mai 2015, prin urmare nu întrunește

condițiile art. 6 alin. (2) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din

20 iulie 1995.

Ulterior, la data de 31 iulie 2019, Ursu Alina a depus cerere la Consiliul

Superior al Magistraturii, prin care a solicitat corectarea erorii la calcularea vechimii

în muncă și admiterea cererii de a candida la funcția de judecător și remiterea

materialelor la Institutul Național al Justiției (f. d. 45-46), iar prin Hotărârea Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 333/19 din 6 august 2019, a fost respinsă

cererea solicitantei Ursu Alina privind accederea la funcția de judecător, pe motiv

că aceasta nu întrunește condițiile prevăzute de art. 6 alin. (2) din Legea cu privire

la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995 și anume prin faptul că perioada

6

de stagiu profesional în avocatură nu poate fi inclusă în vechimea de muncă, care

oferă persoanei dreptul de a candida la funcția de judecător (f. d. 20).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că pct. 3 din hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 312/18 din 30 iulie 2019, prin care a fost respinsă cererea solicitantului

Ursu Alina privind remiterea materialelor Institutului Național al Justiției pentru

susținerea examenului în baza vechimii în muncă și Colegiului pentru selecția și

cariera judecătorilor, în vederea realizării procedurii de selectare pentru accederea

la funcția de judecător, este unul neîntemeiat din considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 6 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului

nr. 544 din 20 iulie 1995, se consideră vechime în muncă care oferă persoanei

dreptul de a candida la funcția de judecător activitatea acesteia pe parcursul ultimilor

5 ani în calitate de judecător sau judecător-asistent al Curții Constituționale,

judecător în instanțele internaționale, procuror, profesor de drept titular în instituțiile

de învățământ superior acreditate, formator al Institutului Național al Justiției în

domeniul dreptului, avocat, asistent judiciar sau grefier. (3) Persoanele care au

vechimea în muncă prevăzută la alin. (2), cu excepția judecătorilor în instanțele

internaționale și a judecătorilor Curții Constituționale, susțin un examen în fața

Comisiei de absolvire a Institutului Național al Justiției conform procedurii și

condițiilor prevăzute de Legea nr. 152-XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul

Național al Justiției.

Conform pct. 8 al Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a

examenului pentru persoanele care candidează la funcția de judecător sau de

procuror în temeiul vechimii în muncă, aprobat prin hotărârea Consiliului

Institutului Național de Justiție nr. 1/1 din 31 ianuarie 2017, temei pentru

participarea la examenul pentru persoanele care candidează la funcția de judecător

sau de procuror îl constituie hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (în

continuare CSM) și, respectiv, hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor (în

continuare CSP) privind remiterea materialelor solicitanților la funcții de judecător

sau de procuror în temeiul vechimii în muncă pentru susținerea examenului în fața

Comisiei de absolvire a Institutului Național al Justiției (hotărârea de admisibilitate).

Cererea pentru participare la examen de către persoanele interesate se depuse la

CSM și, respectiv, CSP.

Potrivit pct. 9 din Regulamentul enunțat, solicitanții urmează să depună cereri

către CSM sau CSP privind remiterea materialelor pentru susținerea examenului în

fața Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Național al Justiției. În

baza hotărârii respective emise de către CSM sau CSP solicitanții pot participa la

examenul de capacitate în temeiul vechimii în muncă.

La caz, se constată că Ursu (Lozan) Alina la data de 31 octombrie 2013, a fost

admisă în calitate de avocat stagiar în cadrul Uniunii Avocaților din Republica

Moldova, Biroul Asociat de Avocați ,,Avogrup”, mun. Chișinău, pentru o perioadă

de 18 luni până pe data de 31 aprilie 2015, fapt ce se confirmă prin înscrierea la

cap. V ,,Date referitoare la activitatea în muncă” din Carnet de muncă nr. AB

0871165 (f. d. 38-39) și copia autentică a Contractului privind efectuarea stagiului

profesional în avocatură nr. 0595 din 31 octombrie 2013 (f. d. 47-49).

7

Este relevant în speță și faptul că după finisarea stagiului profesional în

avocatură, Ursu (Lozan) Alina a obținut licența pentru exercitarea profesiei de

avocat eliberate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova Seria LA nr. 0002280,

în baza hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat nr. 11 mai 2015

(f. d. 40-41), activând până în prezent în calitate de avocat.

Potrivit art. 15 din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002,

avocat stagiar poate fi cetățeanul Republicii Moldova, licențiat în drept, în privința

căruia nu a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei și care

are o reputație ireproșabilă, care a promovat examenul de admitere la stagiu și care

a încheiat cu unul dintre avocați contract de efectuare a stagiului profesional.

Avocatul stagiar activează sub supravegherea avocatului îndrumător. Avocatului

stagiar i se permite să acorde, contra plată, asistență juridică clientului în cadrul

judecătoriilor, curților de apel și autorităților publice. Remunerarea avocatului

stagiar se efectuează în condițiile art. 63. Avocatul stagiar poartă răspundere

personală pentru calitatea asistenței juridice acordate și răspunde disciplinar în

modul prevăzut la capitolul IX. Avocatul stagiar se supune regimului fiscal aplicabil

avocaților. Avocatul stagiar este obligat: să achite taxa pentru efectuarea stagiului

profesional; să urmeze cursuri de formare inițială. Durata cursurilor de formare

inițială nu poate fi mai mică decât 80 de ore în decursul stagiului profesional; să

acorde asistență juridică clientului în baza contractului de asistență juridică, încheiat

în modul prevăzut la art. 60 alin. (1) și validat de avocatul îndrumător; să țină

dosarele de asistență juridică; să păstreze secretul profesional.

Astfel, în speță reieșind din statutul regimul juridic al avocatului stagiar

urmează să înțelegem în complexitate rolul, locul, conținutul drepturilor și

obligațiilor care îi sunt atribuite acestuia în cadrul efectuării stagiului profesional.

Stagiul profesional reprezintă o etapă obligatorie de formare a unui avocat. Prin

urmare, fiecare candidat în profesia de avocat urmează să efectueze stagiul

profesional având calitatea de avocat stagiar.

În sensul normei de drept citate, este de înțeles că perioada stagiului reprezintă

perioada parcursă la începutul exercitării profesiei de avocat și are ca scop pregătirea

și formarea profesională inițială a avocatului, în cadrul căreia avocatul stagiar este

supus tuturor dispozițiilor legale, statutare și deontologice, sub egida unui contract

înregistrat de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova.

La caz, conform art. 4 din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din

19 iulie 2002, cadrul juridic al activității de avocat se constituie din Constituția

Republicii Moldova, prezenta lege, alte legi care reglementează activitatea

menționată din statutul profesiei de avocat, precum și din tratatele internaționale la

care Republica Moldova este parte.

Așa fiind, potrivit art. 56 alin. (7) din Statutul profesiei de avocat nr. 302 din

29 ianuarie 2011, perioada exercitării profesiei de avocat și a stagiului profesional

se include în vechimea în muncă.

Această prevedere urmează a fi interpretată în special prin prisma faptului că

stagiul profesional poate fi utilizat ca vechime în muncă în situațiile în care, conform

legii, persoanei i se solicită vechimea în muncă în domeniul juridic.

8

În acest sens, instanța de recurs reține ca fiind întemeiate argumentele

recurentei precum că perioada stagiului în avocatură se include în vechimea în

muncă, deoarece această perioadă este înscrisă în carnetul de muncă la capitolul

,,Date despre activitatea de muncă” și marchează începutul activității de avocat,

vechime în muncă care oferă persoanei dreptul de a candida la funcția de judecător.

În susținerea opiniei enunțate, este important de menționat că conform

obligațiilor avocatului stagiar atribuite prin art. 18 din Statutul profesiei de avocat

nr. 302 din 29 ianuarie 2011, activitatea avocaților stagiari permit realizarea

procedurilor reglementate de art. 6 alin. (3) din Legea cu privire la statutul

judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, pentru a accede în funcția de judecător în

temeiul vechimii în muncă.

Or, aceștia în cadrul efectuării stagiului profesional au un set de obligații

precum să studieze și să însușească: legislația în vigoare în domeniul penal, civil,

administrativ, al muncii, familiei, financiar, drepturile procedurale și în alte domenii

ale dreptului; Hotărârile Curții Supreme de Justiție și Hotărârile Curții Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului, precum și practica judiciară în domeniile de

drept.

Astfel, Colegiul reiterează și un șir de obligații atribuite avocatului stagiar prin

Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002 și Statutul sus-enunțat: să

achite taxa pentru efectuarea stagiului profesional; să urmeze cursuri de formare

inițială; să acorde asistență juridică clientului în baza contractului de asistență

juridică, încheiat în modul stabilit și validat de avocatul îndrumător; să păstreze

secretul profesional; sa respecte Constituția, actele internaționale la care Republica

Moldova este parte, Legea, Codul deontologic și Statut; să evidența planului

individual de stagiu profesional, cu anexarea proiectelor, copiilor documentelor,

dosarelor ș.a., și să execute indicațiile avocatului îndrumător; să țină evidența

dosarelor de asistență juridică în cauzele la care a participat.

Și nu în ultimul rând, avocatului stagiar se permite să acorde, contra plată,

asistență juridică clientului în cadrul judecătoriilor, curților de apel și autorităților

publice, acesta purtând răspundere personală pentru calitatea asistenței juridice

acordate și răspunde disciplinar.

Prin urmare, în conformitate cu art. 21 alin. (1)-(2) din Codul administrativ,

autoritatea publică și instanța de fond urma să acționeze în conformitate cu legea și

alte acte normative și anume Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002

și Statutul profesiei de avocat nr. 302 din 29 ianuarie 2011, iar exercitarea atribuțiilor

legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate, având

în vedere că în lege este reglementat expres faptul că perioada exercitării profesiei

de avocat și a stagiului profesional se include în vechimea în muncă.

Pentru motivele expuse, instanța de recurs conchide că perioada de activitate în

calitate de avocat stagiar urmează a fi luată în considerație la calcularea vechimii în

muncă care oferă persoanei dreptul de a candida la funcția de judecător, în scopul

acordării de șanse și oportunități pentru cei care posedă capacități și demonstrează

performanțele similare în activitatea desfășurată.

Mai mult ca atât prezintă relevanță și faptul că în cadrul procedurii de selecție

a candidaților la funcția de judecător se ia în considerație stagiul în avocatură la

9

calcularea vechimii în muncă (f. d. 54-112), iar stabilirea altor criterii la calcularea

vechimii în muncă care oferă persoanei dreptul de a candida la funcția de judecător

ar constitui o încălcare a principiului de echitate socială care este un principiu extrem

de important ce oferă posibilitatea de participare egală în procesul alegerii și

accederii în unele profesii în funcție de capacitățile deținute.

La acest capitol, instanța de recurs ține să noteze și prevederile art. 23 alin. (1)-

(3) din Codul administrativ, potrivit căruia autoritățile publice și instanțele de

judecată competente acționează respectând principiul egalității și nediscriminării.

Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să trateze în

mod egal persoanele aflate în situații similare. Orice diferență de tratament trebuie

justificată în mod obiectiv.

Atât în cadrul procedurii administrative, cât și în cadrul procedurii de

contencios administrativ sau ca rezultat al acestora, nicio persoană nu poate

beneficia de privilegii, nu poate fi dezavantajată, lipsită de drepturi sau scutită de

obligații pe motiv de rasă, origini familiale, sex, limbă, cetățenie, apartenență etnică,

religie, convingeri politice sau ideologice, educație, situație economică, condiție

socială.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că acțiunea depusă de Ursu Alina

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea pct. 3 al

hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 312/18 din 30 iulie 2019 și

obligarea emiterii unui act administrativ favorabil, este întemeiată și urmează a fi

admisă.

Din considerentele menționatei având în vedere faptul că normele de drept

material au fost aplicate și interpretate eronat și nu este necesară verificarea

suplimentară a cărorva dovezi, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de

Ursu Alina, de a casa integral hotărârea din 23 decembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și a emite o nouă decizie cu privire la admiterea acțiunii.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Ursu Alina.

Se casează integral hotărârea din 23 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Alina Ursu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea

pct. 3 al hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 312/18 din 30 iulie 2019

și obligarea emiterii unui act administrativ favorabil și se emite o nouă decizie, prin

care:

10

Se admite acțiunea Alinei Ursu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

cu privire la anularea pct. 3 al hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 312/18 din 30 iulie 2019 și obligarea emiterii unui act administrativ favorabil.

Se anulează pct. 3 din hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 312/18

din 30 iulie 2019 ,,Cu privire la cererile unor candidați la funcția de judecător de

remitere a materialelor și Comisiei unice a Institutului Național al Justiției și

Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor pentru o eventuală numire în

funcție”, prin care a fost respinsă cererea solicitantului Ursu Alina privind remiterea

materialelor Institutului Național al Justiției pentru susținerea examenului în baza

vechimii în muncă și Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, în vederea

realizării procedurii de selectare pentru accederea la funcția de judecător.

Se obligă Consiliul Superior al Magistraturii să emită un act administrativ

individual favorabil în privința avocatului Ursu Alina cu privire la remiterea

dosarului personal la Institutul Național al Justiției.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

11