3ra-386/20 — cu privire la anularea hotărîrii si obligarea emiterii unei alte hotarîri

3ra-386/20 — cu privire la anularea hotărîrii si obligarea emiterii unei alte hotarîri (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-386/20

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

D E C I Z I E

03 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la anularea hotărârii și obligarea emiterii unei alte hotărâri,

împotriva hotărârii din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 09 august 2019 Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța au depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii solicitând

anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea

Supremă de Justiție nr. 272/16 din 16 iulie 2019; obligarea Consiliului Superior al

Magistraturii să emită hotărârea cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea

funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu

prevederile art.20 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii

nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 și pct.3.35 al Regulamentului cu privire la organizarea și

desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și

de președinte al instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 612/29 din 20 decembrie 2018.

Întru argumentarea acțiunii s-a indicat că, prin hotărârea contestată, Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii a considerat eșuat concursul pentru suplinirea

funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, anunțat prin hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 156/8 din 16 aprilie 2019. Această

hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 272/16 din 16 iulie 2019,

este un act administrativ individual/defavorabil ilegal, emis cu încălcarea normelor de

1

drept material și procedural, arbitrar și contrar principiilor de organizare judiciară,

inclusiv principiului independenței puterii judecătorești și a judecătorului. Or, reieșind

din prevederile pct. 3.32-3.35 ale Regulamentului cu privire la organizarea și

desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și

de președinte al instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr.612/29 din 20 decembrie 2018, în cadrul concursului judecătorilor

pentru promovarea în funcția de judecător în instanța ierarhic superioară, media de

concurs constituie maximum 100 de puncte și se calculează, după cum urmează: - nu

mai puțin de 50% se constituie din rezultatul evaluării performanțelor; - nu mai mult de

30% din punctajul acordat de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor; - nu mai

mult de 20% din punctajul acordat de Consiliul Superior al Magistraturii. În cadrul

ședinței, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va aprecia motivarea personală a

candidatului și corespunderea acestuia funcției de judecător: motivele care au determinat

candidatul să participe la concurs; determinarea vizând ocuparea funcției pentru care

candidează; propuneri privind modernizarea și îmbunătățirea activității instanței și

calității actului de justiție; fermitatea în expunere în cadrul interviului, precum și

reputația persoanei în contextul prevederilor legale. La aprecierea candidatului,

Consiliul Superior al Magistraturii va ține cont de meritele acestuia, competențele sale

profesionale, personale și sociale; în ceea ce privește promovarea în funcții

administrative, evaluarea se va baza inclusiv pe competențele manageriale ale

judecătorului. Punctajul maxim acordat de Consiliul Superior al Magistraturii nu va

constitui mai mult de 20 de puncte. După stabilirea mediei de concurs în cadrul ședinței

Consiliului Superior al Magistraturii, candidații își aleg opțiunile pentru funcțiile scoase

la concurs în ordinea descrescătoare a punctajului obținut. Cu votul majoritar al

membrilor săi, prin hotărâre motivată, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii va

propune Președintelui Republicii Moldova sau, după caz, Parlamentului numirea în

funcția de judecător, de președinte sau vicepreședinte candidatul care a acumulat

punctajul cel mai mare în cadrul concursului prin cumularea rezultatelor tuturor etapelor.

Contrar prevederilor menționate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat

hotărârea nr.272/16 din 16 iulie 2019 constatând, că niciun candidat nu a acumulat

numărul necesar de voturi, or, potrivit legislației în vigoare, citate mai sus, deciziile

privind cariera judecătorului se adoptă, nu în baza rezultatelor votului, ci în temeiul

rezultatelor evaluărilor. Evaluarea, cum reiese din hotărârea contestată, a fost apreciată

în felul următor: Oxana Robu - 90 de puncte, Sergiu Daguța - 75 de puncte și Nina

Arabadji -76 de puncte.

În altă ordine de idei, reclamanții au menționat că, într-adevăr, potrivit art. 24 alin.

(1) și (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din

19 iulie 1996, citat și în hotărârea nr.272/16 din 16 iulie 2019, Consiliul Superior al

Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor săi, cu excepția

cazului prevăzut la art. 19 alin. (4). La adoptarea hotărârilor cu privire la cariera

judecătorilor, răspunderea disciplinară a acestora, sancționarea și eliberarea din funcție

a judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii participă fără

drept de vot. Se constată însă și încălcarea normei citate, deoarece votul deschis al

majorității membrilor Consiliului a fost exprimat, cum se indică în hotărâre, „...după

cum urmează: Oxana Robu - 6 voturi pro și 3 voturi contra, Sergiu Daguța - 6 voturi pro

și 3 voturi contra și Nina Arabadji - 6 voturi pro și 3 voturi contra...”, însă hotărârea de

respingere a candidaturilor a fost adoptată chiar și în prezența majorității voturilor a

2

membrilor cu drept de vot (6 pro din 9). Mai mult ca atât, la data adoptării hotărârii

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii legalitatea procedurală și fondul actului

administrativ urmează a fi analizată prin prisma Codului administrativ al Republicii

Moldova nr. 116 din 19 iulie 2018 (în vigoare din 01 aprilie 2019), și anume art.133-

136, care reglementează calculul cvorumului și al majorității, stipulând că acesta se face

prin jumătate plus unu cu aproximare în minus, dacă este cazul (ex.: 4 din 7; 14 din 27),

nefiind luate în considerație membrii organului colegial obligați prin lege să se abțină

de la vot, iar hotărârea a fost adoptată, presupun reclamanții, reieșind din calculul

majorității ținând cont de numărul membrilor prezenți fără drept de vot. Prin incidența

normelor citate, se constată cu certitudine, că hotărârea nr.272/16 din 16 iulie 2019 a

fost adoptată cu încălcarea normelor de drept material și procedural, fiind considerat

eșuat concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de

Justiție în prezența unei majorități a voturilor (6 pro din 9 cu drept de vot).Conform art.

30 alin. (2) Codul administrativ, autoritățile publice nu pot întreprinde măsuri care să

afecteze situațiile juridice definitive sau drepturile dobândite, decât în situații în care, în

condițiile stabilite de lege, acest lucru este absolut necesar pentru interesul public. În

acest sens actul contestat este lipsit de elementul motivării, deoarece în hotărâre nu se

indică, care urma să fie numărul necesar de voturi, cum a fost calculată majoritatea

voturilor și cum s-a ajuns la concluzia, că niciun candidat nu a acumulat numărul necesar

de voturi. Mai mult, se atestă existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind

legalitatea actului administrativ individual defavorabil, or, în urma unei examinări

sumare se atestă, că candidații participanți au întrunit numărul de voturi necesare, iar

concluzia neacumulării numărului necesar de voturi este una greșită și încalcă dreptul la

independență a judecătorului și dreptul de a fi promovat în instanțele judecătorești

superioare.

Reclamanții au menționat și faptul încălcării principiului proporționalității, care

presupune că măsura trebuie să fie legală, să urmărească un scop legitim și autoritatea

publică urmează să justifice prin cercetarea stării de fapt existența a trei condiții în

privința măsurii întreprinse de autoritățile publice, aceasta fiind proporțională dacă: este

potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege:

este necesară pentru atingerea scopului și este rezonabilă (art. 29 alin. (2) Codul

administrativ). Astfel, pentru emiterea unui act administrativ individual este necesar să

existe un temei juridic prevăzut de dreptul obiectiv pozitiv, iar măsură oficială

întreprinsă de către autoritatea publică nu trebuie să fie abuzivă. În condițiile în care

măsura întreprinsă de autoritatea publică nu este prevăzută de lege apriori nu poate fi

examinată proporționalitatea acesteia, și prin urmare principiul proporționalității este

încălcat (art. 29 Codul Administrativ). Hotărârea contestată este un act administrativ

individual/defavorabil ilegal (art. 11 alin. (1) lit. a), art. 224 alin. (1), lit. a) Codul

administrativ), arbitrar și contrar principiilor de organizare judiciară, inclusiv

principiului independenței puterii judecătorești și a judecătorului. Astfel, la caz se atestă

suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual

defavorabil, or, Ministrul Justiției, Olesea Stamate (membru obligat prin lege să se

abțină de la vot), a propus în cadrul ședinței ca subiectul privind desfășurarea

concursului pentru suplinirea a șase funcții vacante de judecător la Curtea Supremă de

Justiție să fie suspendat, dat fiind faptul că la moment se lucrează la un concept de

restructurare a sistemului judecătoresc prin care se propune reducerea numărului de

judecători. Propunerea dată însă a fost respinsă de membrii Consiliului Superior al

3

Magistraturii, însă o careva hotărâre în acest sens nu a fost anunțată. Art. 14 alin. (1) din

Legea cu privire la statutul judecătorului, prevede că judecătorii au dreptul să

beneficieze de drepturile și libertățile consacrate de Constituția și legislația Republicii

Moldova. Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire

a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea

asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice

și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

În drept, reclamanții au invocat prevederile Constituției Republicii Moldova,

Codului administrativ al Republicii Moldova, Legii cu privire la statutul judecătorului

din 20 iulie 1995, Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din

19 iulie 1996, Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru

suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței

judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 612/29 din

20 decembrie 2018.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis acțiunea

înaintată de Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța împotriva Consiliului Superior

al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii și obligarea la emiterea unei alte hotărâri;

s-a anulat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 272/16 din 16 iulie 2019 cu

privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la

Curtea Supremă de Justiție; s-a obligat Consiliul Superior al Magistraturii să emită

hotărârea cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de

judecător la Curtea Supremă de Justiție, în conformitate cu prevederile art.20 din Legea

cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 și pct.

3.35 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru

suplinirea funcțiilor vacante de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței

judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.612/29 din

20 decembrie 2018.

La 26 decembrie 2019, prin intermediul poștei electronice (f.d. 111), Consiliul

Superior al Magistraturii a depus cerere de recurs nemotivată împotriva hotărârii din

26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, invocând că își rezervă dreptul de a

depune recurs motivat după recepționarea hotărârii motivate a instanței judecătorești.

Ulterior, la 07 februarie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii a înregistrat

recursul motivat împotriva hotărârii din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

solicitând admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii contestate, cu adoptarea unei noi

hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată sau restituirea cauzei la rejudecare

în alt complet de judecători.

În motivarea cererii de recurs s-a indicat că completul de judecată care a examinat

cauza, nu a admis în proces reprezentantul împuternicit legal, în bază de procură,

invocându-se că aceasta a fost semnată de un membru al Consiliului Superior al

Magistraturii revocat (înregistrarea audio a ședinței confirmă această circumstanță),

astfel cauza fiind examinată în lipsa reprezentantului Consiliului Superior al

Magistraturii, fapt ce contravine art. 26 din Constituție, care garantează dreptul la

apărare, art. 40 Cod administrativ și art. 6§1 CEDO.

La fel, recurentul a considerat că prima instanță eronat a apreciat că, potrivit

legislației, deciziile privind cariera judecătorului se adoptă nu în baza rezultatelor

votului, ci în temeiul rezultatelor evaluărilor, or, pentru a se desfășura concursul pentru

suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, în conformitate

4

cu art. 20 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr.947 din 19 iulie

1996 și pct. 3.35 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului

pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, de vicepreședinte și de președinte al

instanței judecătorești, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.

612/29 din 20 decembrie 2018, sunt necesare cumularea a două cerințe, și anume,

obținerea punctajului necesar de către candidați și acumularea voturilor majorității

membrilor Consiliului Superior al Magistraturii aflați în exercițiul funcției, adică

obținerea a cel puțin 7 voturi Pro. Conform concluziilor reținute de Curtea de Apel

Chișinău, în hotărârea contestată, Consiliului Superior al Magistraturii îi revine un rol

pasiv, fiind obligat, indiferent de voturile acordate de către membrii Consiliului Superior

al Magistraturii, să remită dosarele candidaților selectați către Parlamentul Republicii

Moldova pentru ca puterea legislativă să decidă asupra chestiunii de promovare a

acestora la Curtea Supremă de Justiție. Aceste concluzii sunt contrare principiului

separării puterilor în stat, consfințit în Legea Supremă, or, competența de a decide asupra

chestiunilor ce țin de promovarea judecătorilor într-o instanță superioară, potrivit

principiilor democrației, revine doar organului de autoadministrare judecătorească, la

caz, Consiliului Superior al Magistraturii. În atare circumstanțe, recurentul a indicat că

a respectat modalitatea de votare la adoptarea actului administrativ contestat, și anume,

a adoptat hotărârea cu votul deschis al majorității membrilor săi, ceea ce presupune votul

deschis al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii în deliberare.

Cu referire la argumentul precum că lipsește elementul motivării în hotărârea

contestată, care justifică emiterea unui act administrativ individual, recurentul a declarat

că reclamanții sunt în drept să conteste încălcarea unui drept al său, însă cu respectarea

dreptului discreționar la vot al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. În aceste

împrejurări, consideră recurentul că ipoteza instanței precum că lipsește elementul

motivării, deoarece în hotărâre nu se indică care urma să fie numărul necesar de voturi,

cum a fost calculată majoritatea voturilor și cum s-a ajuns la concluzia, că niciun

candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, precum și alte alegații indicate în

cererea de chemare în judecată, nu întrunesc condițiile prevăzute de legislația în vigoare

și nu pot duce la anularea acesteia. Or, în hotărârea contestată a fost indicat explicit

numărul de punctaj și numărul de voturi acumulate de fiecare candidat, care în rezultat

denotă că niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi.

Referitor la cerința reclamanților privind obligarea Consiliului Superior al

Magistraturii să emită hotărârea cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea

funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, în temeiul art. 20 din Legea

cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 și pct.

3.35 al Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru

suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței

judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 612/29 din

20 decembrie 2018, recurentul o consideră neîntemeiată și urmează a fi respinsă,

deoarece prin hotărârea nr. 436/32 din 13 decembrie 2019 cu privire la anunțarea

concursurilor pentru suplinirea posturilor vacante de judecător, vicepreședinte și

președinte în unele instanțe judecătorești, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat

concurs, inclusiv pentru suplinirea posturilor vacante de judecător la Curtea Supremă de

Justiție - 8 posturi, or, reclamanții/intimați nu sunt lipsiți de dreptul de a depune în mod

repetat cerere de participare la concurs, pentru funcțiile vacante pentru care au optat.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău, prin hotărârea emisă nu putea obliga Consiliul Superior

5

al Magistraturii să emită hotărârea cu privire la desfășurarea concursului, deoarece

concursul a avut loc, însă având în vedere că nimeni din candidați nu a întrunit numărul

necesar de voturi (condiție expresă prevăzută de lege, care urmează a fi îndeplinită

concomitent cu acumularea punctajului), acesta a eșuat.

La 07 februarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Oxanei

Robu, Ninei Arabadji și lui Sergiu Daguța copia recursului declarat de Consiliul

Superior al Magistraturii împotriva hotărârii din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 129).

Completul specializat relevă că Oxana Robu a recepționat copia recursului

declarat la 11 martie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele

dosarului, însă Sergiu Daguța și Nina Arabadji nu au luat cunoștință de recursul declarat

de Consiliul Superior al Magistraturii, deoarece în adresa instanței de recurs au fost

returnate plicurile poștale cu mențiunea „nereclamat”.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Colegiul consideră că, la demararea căii de atac a fost respectat termenul prevăzut

de art. 245 Codul administrativ, or hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 26

decembrie 2019 și comunicată motivarea acesteia Consiliului Superior al Magistraturii,

la 28 ianuarie 2020, iar recursul nemotivat a fost depus la 26 decembrie 2019, prin

intermediul poștei electronice și cel motivat la 07 februarie 2020 (f.d. 112, 116).

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul declarat de

Consiliul Superior al Magistraturii, de a casa hotărârea din 26 decembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare Curții de Apel Chișinău, din

următoarele raționamente.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces și

reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs,

deoarece criticele recurentului Consiliului Superior al Magistraturii au fost expuse cu

suficientă claritate.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza

instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu

poate adopta o soluție finală în acest caz.

Totodată, conform art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În

6

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărîrile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ,

pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se

aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) Cod administrativ,

instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de

solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru

înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

proces.

La caz, instanța de recurs menționează că, materialele cauzei denotă că, la

09 august 2019 Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța au depus cerere de chemare

în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii solicitând anularea hotărârii

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la desfășurarea concursului

pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție nr. 272/16

din 16 iulie 2019; obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită hotărârea cu

privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la

Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu prevederile art.20 din Legea cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 și pct.3.35 al

Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea

funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești,

aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 612/29 din 20 decembrie

2018.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, Curtea de Apel Chișinău prin

hotărârea din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a admis acțiunea depusă de

Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța și a anulat hotărârea Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 272/16 din 16 iulie 2019 cu privire la desfășurarea concursului pentru

suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Totodată, a fost

obligat Consiliul Superior al Magistraturii să emită hotărârea cu privire la desfășurarea

concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de

Justiție, în conformitate cu prevederile art.20 din Legea cu privire la Consiliul Superior

al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 și pct. 3.35 din Regulamentul cu privire

la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de

judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești, aprobat prin

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 612/29 din 20 decembrie 2018.

Efectuând controlul judiciar al hotărârii din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că soluția instanței de apel nu corespunde cerințelor de legalitate a

unui act judecătoresc, din următoarele raționamente.

7

La caz, instanța de recurs constată că reclamanții/intimați Oxana Robu, Nina

Arabadji și Sergiu Daguța s-au adresat în instanța de contencios administrativ cu acțiune

în contestare și acțiune în obligare.

În conformitate cu prevederile art. 206 alin. (1) lit. a și b) Cod administrativ, o

acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a

unui act administrativ individual (acțiune în contestare); obligarea autorității publice să

emită un act administrativ individual (acțiune în obligare).

În conformitate cu art. 211 alin. (1) lit. e) Cod administrativ, în cererea de chemare

în judecată se indică pretențiile reclamantului.

Potrivit art. 216 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, pentru pregătirea dezbaterilor

judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței colegiale, judecătorul raportor efectuează

orice alte acte de procedură necesare pentru examinarea cauzei de contencios

administrativ, după posibilitate într-o singură ședința de judecată.

Așadar, examinând cauza de contencios administrativ, instanța de apel contrar

obligației cei revine de a determina corect obiectul litigiului deferit judecății, care este

format din pretențiile reclamantului/reclamanților față de pârât, adresate instanței de

judecată în scopul apărării propriilor drepturi, a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii,

dispunând anularea integrală a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 272/16

din 16 iulie 2019 cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor

vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție și obligarea Consiliul Superior al

Magistraturii să emită hotărârea cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea

funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, în conformitate cu

prevederile art.20 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-

XIII din 19 iulie 1996 și pct. 3.35 din Regulamentul cu privire la organizarea și

desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, de

vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 612/29 din 20 decembrie 2018, fără să țină cont

de faptul că actul administrativ contestat este unul individual și produce efecte juridice

față de toate persoanele nominalizate expres în conținutul acestui act.

Drept urmare, pentru a nu fi încălcat principiul disponibilității și crearea unei

situații juridice ce ar afecta drepturilor celorlalți candidați nominalizați în actul

administrativ individual contestat, instanța de apel urmează să concretizare cerințele

reclamanților, deoarece dispozițiile hotărârii contestate în modul formulat urmează să

producă efecte juridice pentru toți candidații indicați în hotărârea Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 272/16 din 16 iulie 2019 cu privire la desfășurarea concursului pentru

suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, iar aceste

circumstanțe atestă încălcarea art. 216 alin. (1) lit. d), 219 alin. (3) Cod administrativ.

În continuare, instanța de recurs decelează că instanța de apel contrar principiilor

contradictorialității și egalității armelor, a refuzat admiterea în proces a reprezentantului

Consiliului Superior al Magistraturii, invocînd lipsa împuternicirilor, or procura anexată

la materialele cauzei confirmă că, Diana Corlăteanu, consultat principal în cadrul

Secretariatului Consiliului superior al Magistraturii, a fost împuternicită să reprezinte

Consiliului Superior al Magistraturii în prezentul proces (f.d. 91, 92).

Prin urmare, este evident că pîrîtului/recurent i s-a refuzat în posibilitatea de a-și

pleda toate argumentele în față instanței de judecată, iar limitarea în cauză nu poate fi

compensată prin prezenta cale de atac.

De altfel, restricțiile impuse de instanța de apel nu sunt compatibile cu art. 6 § 1

8

CEDO, deoarece nu urmăresc scop legitim, neexistând la caz un raport rezonabil de

proporționalitate între mijloacele vizate și scopul vizat. Cu atât, mai mult că prin decizia

din 15 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a punctat că Consiliul Superior al

Magistraturii a fost recunoscut ca organ de autoadministrare judecătorească atât de către

autoritățile naționale, cât și de cele internaționale.

Finalmente, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție conchide că omiterea aspectelor menționate de către instanța de apel, indică

direct la examinarea superficială a cauzei.

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea cauzelor

de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de

Consiliul Superior al Magistraturii, de a casa integral hotărârea din 26 decembrie 2019

a Curții de Apel Chișinău, și a restitui cauza în instanța de apel, deoarece în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, instanța de recurs nu poate adopta o

soluție finală în cauza dedusă judecății.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2), art. 258, alin. (3)

din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Se casează integral hotărârea din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la anularea hotărârii și obligarea emiterii unei alte hotărâri, cu

remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

9