3ra-386/20 — cu privire la anularea hotărîrii si obligarea emiterii unei alte hotarîri

Dosarul nr. 3ra-386/20 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru) D E C I Z I E 03 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Iurie Bejenaru Nina Vascan examinând recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii și obligarea emiterii unei alte hotărâri, împotriva hotărârii din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 09 august 2019 Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii solicitând anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție nr. 272/16 din 16 iulie 2019;

obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită hotărârea cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu prevederile art.20 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 și pct.3.35 al Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 612/29 din 20 decembrie 2018. Întru argumentarea acțiunii s-a indicat că, prin hotărârea contestată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat eșuat concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, anunțat prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 156/8 din 16 aprilie 2019. Această hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 272/16 din 16 iulie 2019, este un act administrativ individual/defavorabil ilegal, emis cu încălcarea normelor de 1 drept material și procedural, arbitrar și contrar principiilor de organizare judiciară, inclusiv principiului independenței puterii judecătorești și a judecătorului.

Or, reieșind din prevederile pct. 3.32-3.35 ale Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.612/29 din 20 decembrie 2018, în cadrul concursului judecătorilor pentru promovarea în funcția de judecător în instanța ierarhic superioară, media de concurs constituie maximum 100 de puncte și se calculează, după cum urmează: - nu mai puțin de 50% se constituie din rezultatul evaluării performanțelor; - nu mai mult de 30% din punctajul acordat de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor; - nu mai mult de 20% din punctajul acordat de Consiliul Superior al Magistraturii.

În cadrul ședinței, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va aprecia motivarea personală a candidatului și corespunderea acestuia funcției de judecător: motivele care au determinat candidatul să participe la concurs; determinarea vizând ocuparea funcției pentru care candidează; propuneri privind modernizarea și îmbunătățirea activității instanței și calității actului de justiție; fermitatea în expunere în cadrul interviului, precum și reputația persoanei în contextul prevederilor legale. La aprecierea candidatului, Consiliul Superior al Magistraturii va ține cont de meritele acestuia, competențele sale profesionale, personale și sociale; în ceea ce privește promovarea în funcții administrative, evaluarea se va baza inclusiv pe competențele manageriale ale judecătorului.

Punctajul maxim acordat de Consiliul Superior al Magistraturii nu va constitui mai mult de 20 de puncte. După stabilirea mediei de concurs în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii, candidații își aleg opțiunile pentru funcțiile scoase la concurs în ordinea descrescătoare a punctajului obținut. Cu votul majoritar al membrilor săi, prin hotărâre motivată, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii va propune Președintelui Republicii Moldova sau, după caz, Parlamentului numirea în funcția de judecător, de președinte sau vicepreședinte candidatul care a acumulat punctajul cel mai mare în cadrul concursului prin cumularea rezultatelor tuturor etapelor.

Contrar prevederilor menționate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea nr.272/16 din 16 iulie 2019 constatând, că niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, or, potrivit legislației în vigoare, citate mai sus, deciziile privind cariera judecătorului se adoptă, nu în baza rezultatelor votului, ci în temeiul rezultatelor evaluărilor. Evaluarea, cum reiese din hotărârea contestată, a fost apreciată în felul următor: Oxana Robu - 90 de puncte, Sergiu Daguța - 75 de puncte și Nina Arabadji -76 de puncte.

În altă ordine de idei, reclamanții au menționat că, într-adevăr, potrivit art. 24 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996, citat și în hotărârea nr.272/16 din 16 iulie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut la art. 19 alin. (4). La adoptarea hotărârilor cu privire la cariera judecătorilor, răspunderea disciplinară a acestora, sancționarea și eliberarea din funcție a judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii participă fără drept de vot.

Se constată însă și încălcarea normei citate, deoarece votul deschis al majorității membrilor Consiliului a fost exprimat, cum se indică în hotărâre, „...după cum urmează: Oxana Robu - 6 voturi pro și 3 voturi contra, Sergiu Daguța - 6 voturi pro și 3 voturi contra și Nina Arabadji - 6 voturi pro și 3 voturi contra...”, însă hotărârea de respingere a candidaturilor a fost adoptată chiar și în prezența majorității voturilor a 2 membrilor cu drept de vot (6 pro din 9). Mai mult ca atât, la data adoptării hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii legalitatea procedurală și fondul actului administrativ urmează a fi analizată prin prisma Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116 din 19 iulie 2018 (în vigoare din 01 aprilie 2019), și anume art.133- 136, care reglementează calculul cvorumului și al majorității, stipulând că acesta se face prin jumătate plus unu cu aproximare în minus, dacă este cazul (ex.: 4 din 7; 14 din 27), nefiind luate în considerație membrii organului colegial obligați prin lege să se abțină de la vot, iar hotărârea a fost adoptată, presupun reclamanții, reieșind din calculul majorității ținând cont de numărul membrilor prezenți fără drept de vot.

Prin incidența normelor citate, se constată cu certitudine, că hotărârea nr.272/16 din 16 iulie 2019 a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept material și procedural, fiind considerat eșuat concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție în prezența unei majorități a voturilor (6 pro din 9 cu drept de vot).Conform art. 30 alin. (2) Codul administrativ, autoritățile publice nu pot întreprinde măsuri care să afecteze situațiile juridice definitive sau drepturile dobândite, decât în situații în care, în condițiile stabilite de lege, acest lucru este absolut necesar pentru interesul public. În acest sens actul contestat este lipsit de elementul motivării, deoarece în hotărâre nu se indică, care urma să fie numărul necesar de voturi, cum a fost calculată majoritatea voturilor și cum s-a ajuns la concluzia, că niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi.

Mai mult, se atestă existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil, or, în urma unei examinări sumare se atestă, că candidații participanți au întrunit numărul de voturi necesare, iar concluzia neacumulării numărului necesar de voturi este una greșită și încalcă dreptul la independență a judecătorului și dreptul de a fi promovat în instanțele judecătorești superioare.

Reclamanții au menționat și faptul încălcării principiului proporționalității, care presupune că măsura trebuie să fie legală, să urmărească un scop legitim și autoritatea publică urmează să justifice prin cercetarea stării de fapt existența a trei condiții în privința măsurii întreprinse de autoritățile publice, aceasta fiind proporțională dacă: este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege: este necesară pentru atingerea scopului și este rezonabilă (art. 29 alin. (2) Codul administrativ). Astfel, pentru emiterea unui act administrativ individual este necesar să existe un temei juridic prevăzut de dreptul obiectiv pozitiv, iar măsură oficială întreprinsă de către autoritatea publică nu trebuie să fie abuzivă.

În condițiile în care măsura întreprinsă de autoritatea publică nu este prevăzută de lege apriori nu poate fi examinată proporționalitatea acesteia, și prin urmare principiul proporționalității este încălcat (art. 29 Codul Administrativ). Hotărârea contestată este un act administrativ individual/defavorabil ilegal (art. 11 alin. (1) lit. a), art. 224 alin. (1), lit. a) Codul administrativ), arbitrar și contrar principiilor de organizare judiciară, inclusiv principiului independenței puterii judecătorești și a judecătorului.

Astfel, la caz se atestă suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil, or, Ministrul Justiției, Olesea Stamate (membru obligat prin lege să se abțină de la vot), a propus în cadrul ședinței ca subiectul privind desfășurarea concursului pentru suplinirea a șase funcții vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție să fie suspendat, dat fiind faptul că la moment se lucrează la un concept de restructurare a sistemului judecătoresc prin care se propune reducerea numărului de judecători. Propunerea dată însă a fost respinsă de membrii Consiliului Superior al 3 Magistraturii, însă o careva hotărâre în acest sens nu a fost anunțată. Art. 14 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului, prevede că judecătorii au dreptul să beneficieze de drepturile și libertățile consacrate de Constituția și legislația Republicii Moldova.

Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

În drept, reclamanții au invocat prevederile Constituției Republicii Moldova, Codului administrativ al Republicii Moldova, Legii cu privire la statutul judecătorului din 20 iulie 1995, Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996, Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 612/29 din 20 decembrie 2018. Prin hotărârea din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis acțiunea înaintată de Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii și obligarea la emiterea unei alte hotărâri; s-a anulat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 272/16 din 16 iulie 2019 cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție; s-a obligat Consiliul Superior al Magistraturii să emită hotărârea cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție,

în conformitate cu prevederile art.20 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 și pct. 3.35 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.612/29 din 20 decembrie 2018. La 26 decembrie 2019, prin intermediul poștei electronice (f.d. 111), Consiliul Superior al Magistraturii a depus cerere de recurs nemotivată împotriva hotărârii din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, invocând că își rezervă dreptul de a depune recurs motivat după recepționarea hotărârii motivate a instanței judecătorești.

Ulterior, la 07 februarie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii a înregistrat recursul motivat împotriva hotărârii din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii contestate, cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată sau restituirea cauzei la rejudecare în alt complet de judecători. În motivarea cererii de recurs s-a indicat că completul de judecată care a examinat cauza, nu a admis în proces reprezentantul împuternicit legal, în bază de procură, invocându-se că aceasta a fost semnată de un membru al Consiliului Superior al Magistraturii revocat (înregistrarea audio a ședinței confirmă această circumstanță), astfel cauza fiind examinată în lipsa reprezentantului Consiliului Superior al Magistraturii, fapt ce contravine art. 26 din Constituție, care garantează dreptul la apărare, art. 40 Cod administrativ și art. 6§1 CEDO.

La fel, recurentul a considerat că prima instanță eronat a apreciat că, potrivit legislației, deciziile privind cariera judecătorului se adoptă nu în baza rezultatelor votului, ci în temeiul rezultatelor evaluărilor, or, pentru a se desfășura concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, în conformitate 4 cu art. 20 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr.947 din 19 iulie 1996 și pct. 3.35 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 612/29 din 20 decembrie 2018, sunt necesare cumularea a două cerințe, și anume, obținerea punctajului necesar de către candidați și acumularea voturilor majorității membrilor Consiliului Superior al Magistraturii aflați în exercițiul funcției, adică obținerea a cel puțin 7 voturi Pro.

Conform concluziilor reținute de Curtea de Apel Chișinău, în hotărârea contestată, Consiliului Superior al Magistraturii îi revine un rol pasiv, fiind obligat, indiferent de voturile acordate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, să remită dosarele candidaților selectați către Parlamentul Republicii Moldova pentru ca puterea legislativă să decidă asupra chestiunii de promovare a acestora la Curtea Supremă de Justiție. Aceste concluzii sunt contrare principiului separării puterilor în stat, consfințit în Legea Supremă, or, competența de a decide asupra chestiunilor ce țin de promovarea judecătorilor într-o instanță superioară, potrivit principiilor democrației, revine doar organului de autoadministrare judecătorească, la caz, Consiliului Superior al Magistraturii.

În atare circumstanțe, recurentul a indicat că a respectat modalitatea de votare la adoptarea actului administrativ contestat, și anume, a adoptat hotărârea cu votul deschis al majorității membrilor săi, ceea ce presupune votul deschis al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii în deliberare. Cu referire la argumentul precum că lipsește elementul motivării în hotărârea contestată, care justifică emiterea unui act administrativ individual, recurentul a declarat că reclamanții sunt în drept să conteste încălcarea unui drept al său, însă cu respectarea dreptului discreționar la vot al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

În aceste împrejurări, consideră recurentul că ipoteza instanței precum că lipsește elementul motivării, deoarece în hotărâre nu se indică care urma să fie numărul necesar de voturi, cum a fost calculată majoritatea voturilor și cum s-a ajuns la concluzia, că niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, precum și alte alegații indicate în cererea de chemare în judecată, nu întrunesc condițiile prevăzute de legislația în vigoare și nu pot duce la anularea acesteia. Or, în hotărârea contestată a fost indicat explicit numărul de punctaj și numărul de voturi acumulate de fiecare candidat, care în rezultat denotă că niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi.

Referitor la cerința reclamanților privind obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită hotărârea cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, în temeiul art. 20 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 și pct. 3.35 al Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 612/29 din 20 decembrie 2018, recurentul o consideră neîntemeiată și urmează a fi respinsă, deoarece prin hotărârea nr. 436/32 din 13 decembrie 2019 cu privire la anunțarea concursurilor pentru suplinirea posturilor vacante de judecător, vicepreședinte și președinte în unele instanțe judecătorești, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat concurs, inclusiv pentru suplinirea posturilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție - 8 posturi, or, reclamanții/intimați nu sunt lipsiți de dreptul de a depune în mod repetat cerere de participare la concurs, pentru funcțiile vacante pentru care au optat.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău, prin hotărârea emisă nu putea obliga Consiliul Superior 5 al Magistraturii să emită hotărârea cu privire la desfășurarea concursului, deoarece concursul a avut loc, însă având în vedere că nimeni din candidați nu a întrunit numărul necesar de voturi (condiție expresă prevăzută de lege, care urmează a fi îndeplinită concomitent cu acumularea punctajului), acesta a eșuat. La 07 februarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Oxanei Robu, Ninei Arabadji și lui Sergiu Daguța copia recursului declarat de Consiliul Superior al Magistraturii împotriva hotărârii din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

129). Completul specializat relevă că Oxana Robu a recepționat copia recursului declarat la 11 martie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele dosarului, însă Sergiu Daguța și Nina Arabadji nu au luat cunoștință de recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii, deoarece în adresa instanței de recurs au fost returnate plicurile poștale cu mențiunea „nereclamat”. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Colegiul consideră că, la demararea căii de atac a fost respectat termenul prevăzut de art. 245 Codul administrativ, or hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 26 decembrie 2019 și comunicată motivarea acesteia Consiliului Superior al Magistraturii, la 28 ianuarie 2020, iar recursul nemotivat a fost depus la 26 decembrie 2019, prin intermediul poștei electronice și cel motivat la 07 februarie 2020 (f.d.

112, 116). Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii, de a casa hotărârea din 26 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare Curții de Apel Chișinău, din următoarele raționamente. În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului Consiliului Superior al Magistraturii au fost expuse cu suficientă claritate. Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz. Totodată, conform art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

În 6 procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărîrile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

La caz, instanța de recurs menționează că, materialele cauzei denotă că, la 09 august 2019 Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii solicitând anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție nr. 272/16 din 16 iulie 2019; obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită hotărârea cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu prevederile art.20 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 și pct.3.35 al Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 612/29 din 20 decembrie 2018. Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, Curtea de Apel Chișinău prin hotărârea din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a admis acțiunea depusă de Oxana Robu,

Nina Arabadji și Sergiu Daguța și a anulat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 272/16 din 16 iulie 2019 cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Totodată, a fost obligat Consiliul Superior al Magistraturii să emită hotărârea cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, în conformitate cu prevederile art.20 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 și pct. 3.35 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 612/29 din 20 decembrie 2018. Efectuând controlul judiciar al hotărârii din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că soluția instanței de apel nu corespunde cerințelor de legalitate a unui act judecătoresc, din următoarele raționamente.

7 La caz, instanța de recurs constată că reclamanții/intimați Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța s-au adresat în instanța de contencios administrativ cu acțiune în contestare și acțiune în obligare. În conformitate cu prevederile art. 206 alin. (1) lit. a și b) Cod administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare). În conformitate cu art. 211 alin. (1) lit. e) Cod administrativ, în cererea de chemare în judecată se indică pretențiile reclamantului.

Potrivit art. 216 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, pentru pregătirea dezbaterilor judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței colegiale, judecătorul raportor efectuează orice alte acte de procedură necesare pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, după posibilitate într-o singură ședința de judecată.

Așadar, examinând cauza de contencios administrativ, instanța de apel contrar obligației cei revine de a determina corect obiectul litigiului deferit judecății, care este format din pretențiile reclamantului/reclamanților față de pârât, adresate instanței de judecată în scopul apărării propriilor drepturi, a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii, dispunând anularea integrală a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 272/16 din 16 iulie 2019 cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție și obligarea Consiliul Superior al Magistraturii să emită hotărârea cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, în conformitate cu prevederile art.20 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947- XIII din 19 iulie 1996 și pct. 3.35 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 612/29 din 20 decembrie 2018, fără să țină cont de faptul că actul administrativ contestat este unul individual și produce efecte juridice față de toate persoanele nominalizate expres în conținutul acestui act.

Drept urmare, pentru a nu fi încălcat principiul disponibilității și crearea unei situații juridice ce ar afecta drepturilor celorlalți candidați nominalizați în actul administrativ individual contestat, instanța de apel urmează să concretizare cerințele reclamanților, deoarece dispozițiile hotărârii contestate în modul formulat urmează să producă efecte juridice pentru toți candidații indicați în hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 272/16 din 16 iulie 2019 cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, iar aceste circumstanțe atestă încălcarea art. 216 alin. (1) lit. d), 219 alin. (3) Cod administrativ.

În continuare, instanța de recurs decelează că instanța de apel contrar principiilor contradictorialității și egalității armelor, a refuzat admiterea în proces a reprezentantului Consiliului Superior al Magistraturii, invocînd lipsa împuternicirilor, or procura anexată la materialele cauzei confirmă că, Diana Corlăteanu, consultat principal în cadrul Secretariatului Consiliului superior al Magistraturii, a fost împuternicită să reprezinte Consiliului Superior al Magistraturii în prezentul proces (f.d. 91, 92). Prin urmare, este evident că pîrîtului/recurent i s-a refuzat în posibilitatea de a-și pleda toate argumentele în față instanței de judecată, iar limitarea în cauză nu poate fi compensată prin prezenta cale de atac.

De altfel, restricțiile impuse de instanța de apel nu sunt compatibile cu art. 6 § 1 8 CEDO, deoarece nu urmăresc scop legitim, neexistând la caz un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele vizate și scopul vizat. Cu atât, mai mult că prin decizia din 15 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a punctat că Consiliul Superior al Magistraturii a fost recunoscut ca organ de autoadministrare judecătorească atât de către autoritățile naționale, cât și de cele internaționale. Finalmente, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că omiterea aspectelor menționate de către instanța de apel, indică direct la examinarea superficială a cauzei.

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii, de a casa integral hotărârea din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, și a restitui cauza în instanța de apel, deoarece în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, instanța de recurs nu poate adopta o soluție finală în cauza dedusă judecății. În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2), art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Se casează integral hotărârea din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Robu, Nina Arabadji și Sergiu Daguța împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii și obligarea emiterii unei alte hotărâri, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Iurie Bejenaru Nina Vascan 9