3ra-188/20 — contestarea actului administrativ

3ra-188/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-188/20

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Angela Bostan, Anatol Pahopol, Veronica Negru)

ÎNCHEIERE

12 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Sveatoslav Moldovan

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul Superior al

Magistraturii,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Mariana Pitic și Viorica Mihaila împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a admis acțiunea depusă de Mariana Pitic și Viorica Mihaila,

constată:

La 30 iulie 2019, Mariana Pitic și Viorica Mihaila au depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii au invocat că, în urma concursului organizat de Consiliul

Superior al Magistraturii, prin hotărârea CSM nr. 819/33 din 03 noiembrie 2015,

Mariana Pitic a fost desemnată în funcția de membru al Consiliului Institutului

Național al Justiției.

În urma concursului organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin

hotărârea CSM nr. 258/13 din 11 aprilie 2017, Viorica Mihaila a fost desemnată în

funcția de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției (în continuare INJ).

În cadrul ședinței din 23 iulie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

a revocat din funcția de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției

judecătorii Ghenadie Pavliuc, Mariana Pitic și Viorica Mihaila, anunțând concurs

pentru suplinirea a 3 funcții vacante de membru al Institutului Național al Justiției.

Soluția de revocare, care este lipsită de temei juridic și suport factologic, a fost

dispusă la solicitarea membrului de drept al Consiliului Superior al Magistraturii,

ministrul justiției Olesea Stamate, invocând în calitate de temei „suspiciuni de

integritate”.

Hotărârea Plenului CSM din 23 iulie 2019 în partea revocării reprezintă un act

administrativ individual defavorabil.

Articolul 6 alin. (4) din Legea cu privire la Institutul Național al Justiției nr. 152

din 08 iunie 2006 stipulează temeiurile exhaustive în care poate înceta calitatea de

membru al Consiliului INJ. Norma dată nu prevede drept temei de încetare a calității

1

de membru al Consiliului INJ existența „suspiciunilor de integritate”. Aceasta

expresie este pur declarativă și politică, atribuită ilegal și nejustificat la temeiul

precum că „membrul Consiliului poate fi revocat de către autoritatea care l-a

desemnat în cazul existenței circumstanțelor care exclud posibilitatea executării

mandatului”.

Textul legal „Membrul Consiliului poate fi revocat de către autoritatea care l-a

desemnat în cazul existenței circumstanțelor care exclud posibilitatea executării

mandatului” denotă aspecte din punct de vedere a condițiilor și sferei de aplicare,

care în primul rând se referă la circumstanțe de ordin obiectiv ce împiedică din

motive care nu depind de voința membrului Consiliului INJ să exercite în continuare

mandatul respectiv (motive de sănătate, concediu de îngrijire a copilului minor și alte

cazuri de ordin obiectiv), deoarece alte situații se referă la neîndeplinirea sau

îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor.

Acest drept este oferit autorității care a desemnat membrul Consiliului INJ cu

scopul de a asigura continuitatea activității INJ și de a evita blocajele proceselor

decizionale, care le realizează potrivit competenței Consiliului.

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii contestată în speță a fost emisă

cu încălcarea dreptului discreționar. Or, verbul „poate” din textul legii indică la un act

administrativ individual emis în baza dreptului discreționar, potrivit art. 16 din Codul

administrativ.

În speță nu sunt clare punctele de vedere ale Consiliului Superior al

Magistraturii care au determinat revocarea din funcția de membru al Consiliului INJ.

Prin prisma art. 137 alin. (1) și 118 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârea

contestată este un act administrativ individual defavorabil ilegal, care le lezează

drepturile de a ocupa și exercita funcția de membru al Consiliului INJ.

Pentru emiterea unui act administrativ individual este necesar să existe un temei

prevăzut de norma legală, iar măsura oficială întreprinsă de către autoritatea publică

nu trebuie să fie abuzivă, astfel încât, în condițiile în care măsura întreprinsă de

autoritatea publică nu este prevăzută de lege apriori nu poate fi examinată

proporționalitatea acesteia și este încălcat principiul proporționalității.

Din punct de vedere al legalității procedurale, actul administrativ individual

defavorabil emis de Consiliul Superior al Magistraturii este ilegal, inclusiv și din

considerentele că:

-a fost încălcat principiul cercetării din oficiu, care presupune că autoritatea

publică înainte de a adopta un act administrativ individual este obligată să cerceteze

starea de fapt din oficiu potrivit prevederilor art. 22 și 85-87 din Codul administrativ

și să ofere posibilitate participanților la procedura administrativă să participe la

cercetarea stării de fapt;

-înaintea emiterii unui act administrativ individual defavorabil participantul are

dreptul să fie audiat în legătură cu faptele și circumstanțele relevante pentru actul ce

urmează a fi emis;

-se atestă vădit încălcarea principiului securității raporturilor juridice, deoarece

actele administrative individuale prin care au fost numite în funcțiile de membru al

Consiliului INJ reprezintă acte administrative incontestabile, potrivit art. 140 din

Codul administrativ;

-actul contestat este lipsit de elementul motivării, deși art. 31 din Codul

administrativ prevede că „actele administrative individuale și operațiunile

administrative scrise trebuie să fie motivate”.

2

Mariana Pitic și Viorica Mihaila au solicitat instanței de judecată anularea

hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii din 23 iulie 2019 în partea revocării lor

din funcția de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției și în partea

anunțării concursului pentru suplinirea a 2 funcții vacante de membru al Institutului

Național al Justiției.

Prin încheierea din 06 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a remis

cauza Curții Supreme de Justiție pentru a soluționa chestiunea privind strămutarea

cauzei la o altă instanță competentă (f.d. 22-23).

Prin încheierea din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

demersul Curții de Apel Chișinău înaintat prin încheierea din 06 septembrie 2019

privind strămutarea cauzei și s-a restituit cauza pentru judecare la Curtea de Apel

Chișinău, care este instanța competentă să examineze litigiul dat în prima instanță

(f.d. 39-41).

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

acțiunea depusă de Mariana Pitic și Viorica Mihaila.

S-a anulat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 298/17 din 23 iulie

2019 în partea revocării din funcția de membru al Consiliului Institutului Național al

Justiției a judecătorilor Mariana Pitic și Viorica Mihaila și în partea anunțării

concursului pentru suplinirea a 2 funcții vacante de membru al Institutului Național al

Justiției (f.d. 102, 103-112).

În motivarea soluției prima instanță a reținut că, legea prevede concret două

situații în care Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune revocarea membrului

Consiliului INJ, și anume în cazul existenței circumstanțelor care exclud posibilitatea

executării mandatului (deces, boală, concediu de maternitate, etc.) și la cererea

Consiliului.

Actul administrativ contestat ce formează obiectul prezentei cauze a fost emis în

baza unor suspiciuni privind integritatea membrilor revocați, însă, acest fapt nu

constituie temei legal de revocare, care ar fi prevăzut imperativ de lege.

La 04 decembrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a depus la Curtea de

Apel Chișinău recurs împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 113).

La 23 decembrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a depus la Curtea

Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău (f.d. 119-124).

Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor faptice ale

cauzei, suplimentar fiind invocat că, este întemeiată revocarea acestor judecători din

membri ai Consiliului INJ, pe motiv de suspiciuni de integritate, constituind fapte ce

nu necesită investigații suplimentare. Or, motivele pentru care s-a solicitat revocarea

judecătorilor sunt informații publice, televizate în mass-media.

Intimatele au fost revocate dintr-o funcție facultativă, iar desemnarea în această

funcție este la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii.

Mai mult ca atât, revocarea din funcția de membri ai Consiliului INJ nu a produs

anumite consecințe grave pentru acești judecători, nefiindu-le impuse anumite

obligații, sancțiuni, sarcini, nu le-а fost afectat un drept ori interes legitim și nu li s-a

respins acordare a anumitor avantaje.

Actul administrativ de revocare din funcție a membrilor Consiliului INJ

urmărește scopul legal, stabilit de legiuitor, fiind de interes public, ca în calitate de

membri ai Consiliului INJ să fie persoane integre, imparțiale și cu o reputație

ireproșabilă.

3

Or, menținerea în funcții de conducere a persoanelor asupra cărora au apărut

dubii de integritate, părtinire și implicare într-un mod sau altul la examinarea unor

cauze, este contrară principiilor stalului de drept, deoarece este imperativă

respectarea principiului constituțional al statului de drept și considerarea interesului

general al cetățenilor, iar Consiliul Superior al Magistraturii urmează să întreprindă

măsurile necesare pentru asigurarea aplicării rapide a înlăturării de la funcții

administrative a persoanelor, care fac obiceiul unor dubii rezonabile în materie de

părtinire/implicare/integritate.

Controlul judiciar în contenciosul administrativ poate fi efectuat doar în partea

legalității actelor administrative, nu și a oportunității lor. Instanța de contencios

administrativ nu poate verifica dacă instituția a făcut bine sau nu, că a preferat o

anumită decizie, dacă momentul elaborării a fost potrivit, etc.

Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Curții Supreme de Justiție

admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și adoptarea unei hotărâri noi, prin care să fie respinsă acțiunea depusă

de Mariana Pitic și Viorica Mihaila, ca fiind neîntemeiată.

Conform articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de

la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de admisibilitate consideră că, la demararea căii de atac a fost

respectat termenul prevăzut de articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,

deoarece hotărârea Curții de Apel Chișinău datează cu 28 noiembrie 2019, recursul

fiind depus la 04 decembrie 2019, iar motivarea la 23 decembrie 2019 (f.d. 113,

119).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art. 246 alin. (1) din Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Alineatul (2) al aceluiași articol stipulează că, recursul se declară inadmisibil în

special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul

este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d)

recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e)

motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la

art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat

neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 246

alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, temeiurile de inadmisibilitate stipulate

nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi

4

reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării

admisibilității cererii de recurs.

În această ordine de idei, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

Cu trimitere la cele enunțate supra, completul de admisibilitate constată că,

recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 246 alin. (2) coroborat cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ.

Or, argumentele invocate în recursul depus de Consiliul Superior al

Magistraturii se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către prima instanță,

însă nu relevă asupra existenței greșelilor procedurale și aplicării incorecte a dreptului

material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reiterează că procedura admisibilității cererii de recurs constă în verificarea

faptului dacă recursul se încadrează în cele prevăzute la art. 246 alin. (2) și art. 194

alin. (2) din Codul administrativ.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.

26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii.

Conform articolelor 230 și 246 coroborate cu articolul 194 alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Sveatoslav Moldovan

5