3r-211/19 — repunerea în termen si contestarea actului administrativ

3r-211/19 — repunerea în termen si contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3r-211/19

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

DECIZIE

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Ghenadie Pavliuc,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ghenadie Pavliuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

repunerea în termen și contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea lui Ghenadie Pavliuc privind repunerea în termenul de

depunere a cererii de chemare în judecată și a fost declarată inadmisibilă cererea de

chemare în judecată,

c o n s t a t ă :

La 5 septembrie 2019 Ghenadie Pavliuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii solicitând, repunerea în termenul de

contestare a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 298/17 din 23 iulie

2019, anularea parțială a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 298/17

din 23 iulie 2019 și anume a punctelor 1 și 2 din dispozitivul hotărârii, în partea ce

ține de revocarea din funcția de membru al Consiliului Institutului Național al

Justiției a judecătorului Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău și anunțarea

concursului pentru suplinirea funcției vacante în locul judecătorului revocat.

Prin încheierea din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea lui Ghenadie Pavliuc privind repunerea în termenul de depunere a cererii de

chemare în judecată și a fost declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată.

La 15 octombrie 2019 Ghenadie Pavliuc a depus recurs împotriva încheierii din

1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

A relatat că motiv de repunere în termen a stat faptul că examinarea problemei

vizate a avut loc imediat și în lipsa judecătorului revocat, care nu a fost înștiințat la

ședința Consiliului Superior al Magistraturii pentru a se expune pe marginea

circumstanțelor invocate.

La fel, a precizat că în motivarea cerinței de repunere în termen a indicat motive

independente de voința sa, și anume că la data adoptării hotărârii contestate se afla

1

în concediu de odihnă anual, iar în această perioadă de timp nici nu s-a aflat în mun.

Chișinău, fiind plecat fie în afara țării, fie în localitatea rurală.

Sub un alt aspect, a menționat că instanța de judecată a făcut trimitere la niște

norme de drept care în speță nu sunt aplicabile, deoarece judecătorii nu au obligația

să vizualizeze online fiecare ședință a CSM și nici nu au obligația să urmărească

știrile de pe diverse canale TV, ziare și sitiuri de știri, de unde ar putea să-i fie

cunoscută hotărârea adoptată.

Corespunzător, a declarat că în circumstanțele expuse nu a putut să afle despre

hotărârea contestată, aflând despre existența acesteia întâmplător la 4 septembrie

2019, dată la care a fost identificată și vizualizată pe site-ul Consiliului Superior al

Magistraturii.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii din 1 octombrie

2019 a Curții de Apel Chișinău și repunerea în termenul de contestare a hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 298/17 din 23 iulie 2019.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 1 octombrie 2019.

Astfel, recursul declarat la 15 octombrie 2019, este depus cu respectarea

termenului prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis și anulată

încheierea din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că în speță, obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 1

octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea lui

Ghenadie Pavliuc privind repunerea în termenul de depunere a cererii de chemare în

judecată și a fost declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată, pe motiv că

a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de lege.

Astfel, în conformitate cu art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

În speță, reclamantul a contestat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 298/17 din 23 iulie 2019 și anume a punctelor 1 și 2 din dispozitivul hotărârii, în

partea ce ține de revocarea din funcția de membru al Consiliului Institutului Național

al Justiției a judecătorului Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău și anunțarea

concursului pentru suplinirea funcției vacante în locul judecătorului revocat.

În conformitate cu art. 25 alin. (1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996, hotărârile Consiliului Superior al

2

Magistraturii pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție de orice persoană

interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării.

Prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, iar în conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ,

prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019.

În corespundere cu art. 191 alin. (3) Cod administrativ, Curtea de Apel Chișinău

soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva

hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Confortm art. 207 alin. (1) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu dacă

sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ.

În corespundere cu art. 207 alin.(2) lit. d) Cod administrativ, acțiunea în

contencios administrativ se declară inadmisibilă, în special, când acțiunea a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut la art.209.

Articolul 209 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, stabilește că acțiunea în

contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu

prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la data comunicării sau notificării

actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă.

După cum rezultă din materialele dosarului, prin hotărârea nr. 298/17 din 23

iulie 2019 a Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la propunerea

Ministrului Justiției, referitor la revocarea mandatelor unor membri ai Consiliului

Institutului Național al Justiției, desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii, a

fost revocat din funcția de membru al Consiliului Institutului National al Justiției

judecătorul Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău și s-a anunțat concurs

pentru suplinirea funcției vacante de membru al Consiliului Institutului Național al

Justiției din rândul judecătorilor instanțelor judecătorești de diferite niveluri.

Conform pct. 4 a prezentei hotărâri, aceasta poate fi contestată la Curtea de Apel

Chișinău de orice persoană interesată în termen de 30 zile.

Iar potrivit pct. 5, prezenta hotărâre se remite spre informare Institutului

Național al Justiției, Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău, Judecătoriei

Chișinău și se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii

(www.csm.md).

Prin urmare, ajustând prevederile normelor de drept citate, la circumstanțele

cauzei, se deduce că contestația împotriva hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii urmează a fi depusă în termen de 30 de zile calculat de la data

comunicării sau notificării actului administrativ.

În speță, Curtea de Apel Chișinău cu referire la prevederile art. 81 alin. (1)-(5),

(7), art. 24 alin. (3) al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-

XIII din 19 iulie 1996, a menționat că chestiunea cu privire la solicitarea ministrului

justiției, referitoare la revocarea mandatelor unor membri ai Consiliului Institutului

Național al Justiției, desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii a fost

examinată în ședință publică, care a fost transmisă on-line, fiind pronunțat public și

dispozitivul hotărârii adoptate.

Curtea de Apel Chișinău a mai reținut și faptul că la 25 iulie 2019, pe pagina

web a Consiliului Superior al Magistraturii a fost publicată sinteza ședinței din 23

iulie 2019 care conține și rezultatul examinării chestiunii în cauză, iar hotărârea

adoptată, a fost publicată pe pagina web oficială a Consiliului Superior al

3

Magistraturii și astfel, reclamantul Ghenadie Pavliuc a cunoscut despre hotărârea

contestată, dar a depus cererea de chemare în judecată în data de 5 septembrie 2019,

după expirarea termenului prevăzut de lege, deși urma să o depună până în data de

22 august 2019.

Față de aceste considerente, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ consideră că concluziile Curții de Apel Chișinău expuse

în încheierea din 1 octombrie 2019, sunt greșite, iar o astfel de soluție nu poate fi

menținută ca întemeiată.

Astfel, actele cauzei atestă că Ghenadie Pavliuc a depus cererea de chemare în

judecată în data de 5 septembrie 2019, solicitând anularea parțială a hotărârii nr.

298/17 din 23 iulie 2019 a Consiliului Superior al Magistraturii și totodată cerând

repunerea în termen.

În conformitate cu prevederile art.210 alin. (1) Cod administrativ, prevederile

art.65 alin. (1)-(3) și (5) se aplică corespunzător și pentru decizia cu privire la cererea

de repunere în termen.

Conform art. 65 alin. (1) Cod administrativ, dacă o persoană, din motive

independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea

poate fi repusă în termen.

Prin urmare, instanța poate dispune repunerea persoanei în termenul de

depunere a acțiunii, dacă aceasta a omis termenul prevăzut de lege din motive

independente de voința ei.

În același timp, potrivit art.65 alin. (2) Cod administrativ, la cererea de repunere

în termen se anexează probele, care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază

și, suplimentar se recuperează acțiunile omise.

Solicitând repunerea în termen, Ghenadei Pavliuc a afirmat că despre pretinsul

drept încălcat, a aflat în data de 4 septembrie 2019, având în vedere că în perioada

20 iulie 2019 - 8 februarie 2020 i-a fost acordat concediu anual de odihnă, fiind

plecat și peste hotarele țării, iar la ședința Consiliului Superior al Magistraturii din

23 iulie 2019, nu a participat, hotărârea adoptată nefiindu-i comunicată sub nicio

formă.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că potrivit art. 139 alin. (1) Cod administrativ, un act

administrativ individual devine valabil pentru persoana căreia îi este destinat sau

care este afectată de el în momentul în care i se comunică acesteia, cu excepția

cazului când actul administrativ însuși stabilește o dată ulterioară pentru

obligativitatea sa.

Prin prisma art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

La caz, sunt incidente și prevedereile art. 97 din Codul administrativ, conform

cărora notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în

forma stabilită de prezentul cod.

Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității

publice.

4

Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare

prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu act de notificare;

notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

În contextul normelor citate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că la materialele dosarului nu se regăsește nicio

dovadă ce ar confirma momentul comunicării sau notificării hotărârii contestate de

către recurentul Ghenadie Pavliuc, așa după cum reglementează prevederile cuprinse

în art. 96 alin. (1) și 97 Cod administrativ, ceea ce denotă că prima instanță, contrar

prevederilor legale, neîntemeiat a respins reclamantului cererea privind repunerea în

termen.

Or, nu poate fi reținut în sensul comunicării către reclamant a hotărârii nr.

298/17 din 23 iulie 2019, faptul că ședința Consiliului Superior al Magistraturii a

fost una publică și a fost transmisă online, iar hotărârea a fost plasată pe pagina web

a Consiliului Superior al Magistraturii, de rând cu sinteza ședinței din 23 iulie 2019

care conține și rezultatul examinării chestiunii în cauză, dat fiind că aceste concluzii

ale instanței derivă dintr-o interpretare eronată a prevederilor legale.

De altfel, nu poate fi reținută ca întemeiată nici afirmația Curții de Apel

Chișinău precum că soluția adoptată prin hotărârea nr. 298/17 din 23 iulie 2019, a

fost una din subiectele știrilor la mai multe canale tv, ziare și site-uri de știri și astfel

reclamantul a cunoscut despre hotărârea contestată, or, nici aceste circumstanțe în

acord cu prevederile enunțate, nu pot fi puse la baza comunicării actului

administrativ.

Mai mult decât atât, după cum rezultă din copia pașaportului prezentat la

cererea de recurs, în perioada de referință recurentul Ghenadie Pavliuc nu s-a aflat

în țară.

Astfel, reieșind din circumstanțele enunțate și în raport cu normele citate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

conchide că argumentele recurentului invocate în sensul repunerii cererii de chemare

în judecată în termen, sunt întemeiate.

Cele relatate în ansamblu denotă incontestabil imposibilitatea recurentului

Ghenadie Pavliuc de a contesta în termen hotărârea nr. 298/17 din 23 iulie 2019 a

Consiliului Superior al Magistraturii, care nu i-a fost cumunicată în modul prevăzut

de lege, motiv din care completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că acesta din motive întemeiate a omis termenul

pentru depunerea acțiunii în judecată.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrative notează că art. 6 § 1 din Convenție garantează fiecărei

persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și

obligațiile sale cu caracter civil.

În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că

dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din Convenție, include printre

altele dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru

cauza lor. În cauza Bellet vs Franța, Curtea a stabilit că dreptul de acces la un tribunal

trebuie să fie corect și efectiv. Eficiența dreptului de acces impune ca persoana să

beneficieze de posibilitatea clară și concretă de a contesta un act care constituie o

ingerință în drepturile sale.

5

Or, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din CtEDO presupune

ca cererile părților să fie examinate în mod riguros de către instanța sesizată, ceea ce

implică, în sarcina instanței, obligația de a examina efectiv mijloacele, argumentele

și probele propuse de părți. Cu alte cuvinte, noțiunea de „proces echitabil” cere ca o

instanță să fi examinat cu adevărat problemele esențiale ce i-au fost supuse atenției.

Așa fiind, soluția emisă de către prima instanță prin încheierea contestată nu

este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul

prevederilor art. 6 § 1 CtEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la

judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale,

de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie

asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea din 1 octombrie

2019 a Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, a anula încheierea din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

și a adopta o nouă încheiere prin care a admite cererea de repunere în termen și a

repune în termen cererea de chemare în judecată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Ghenadie Pavliuc.

Se anulează încheierea din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie

Pavliuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la repunerea în

termen și contestarea actului administrativ, și se adoptă o nouă încheiere prin care:

Se admite cererea lui Ghenadie Pavliuc cu privire la repunerea în termen a

cererii de chemare în judecată.

Se repune în termen cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Pavliuc

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului

administrativ și se transmite cauza la Curtea de Apel Chișinău pentru examinare în

fond.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

6