3ra-1117/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1117/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-1117/19

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Negru, A.Pahopol, A.Bostan)

DECIZIE

6 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrative lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către Svetlana Muhina, Nicolae Golubenco,

Iuri Țopa și Constantin Lungu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Liudmila Perederii, Svetlana Muhina, Nicolai Costîrchin, Ecaterina

Tomilova, Constantin Lungu, Maria Luca, Anatolie Garmacean, Nicolae

Golubenco, Iuri Țopa, Elena Djulai și Iosif Zambilovici împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu vice-președintele Judecătoriei

Chișinău, Ghenadie Pavliuc cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă către Liudmila

Perederii, Svetlana Muhina, Nicolai Costîrchin, Ecaterina Tomilova, Constantin

Lungu, Maria Luca, Anatolie Garmacean, Nicolae Golubenco, Iuri Țopa, Elena

Djulai și Iosif Zambilovici,

c o n s t a t ă:

La 30 ianuarie 2019, Liudmila Perederii, Svetlana Muhina, Nicolai

Costîrchin, Ecaterina Tomilova, Constantin Lungu, Maria Luca, Anatolie

Garmacean, Nicolae Golubenco, Iuri Țopa, Elena Djulai și Iosif Zambilovici au

depus Curții Supreme de Justiție o cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu vice-președintele

Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc cu privire la anularea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 10 ianuarie 2019, Liudmila

Perederii a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana o plângere în baza

art.313 Cod de procedură penală, prin care a solicitat obligarea Centrului Național

Anticorupție să examineze conform prevederilor art.274 Cod de procedură penală,

plângerea privind acțiunile pretins a fi ilegale ale Directorului adjunct al Agenției

1

pentru Supraveghere Tehnică, Veaceslav Potop și a pretorului sectorului Ciocana,

Sinilga Școlnic, manifestate prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu în vederea

stopării lucrărilor de construcție neautorizate a obiectivului din mun. Chișinău, str.

Ginta Latină nr. 8 și recunoașterea Liudmilei Perederii în calitate de partea

vătămată și partea civilă, deoarece prin acțiunile ilegale ale Directorului adjunct al

Agenției pentru Supraveghere Tehnică, Veaceslav Potop și a pretorului sectorului

Ciocana, Sinilga Școlnic, manifestate prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu în

vederea stopării lucrărilor de construcție neautorizate a obiectivului din mun.

Chișinău, str. Ginta Latină nr. 8, i s-a cauzat daune morale în mărime de 50 000 de

euro.

Au menționat că la 10 ianuarie 2019, plângerea Liudmilei Perederii a fost

repartizată pentru examinare judecătorului Victor Rațoi, iar la deschiderea ședinței

de judecată din 21 ianuarie 2019, judecătorul Judecătoriei Chișinău (sediul

Ciocana), Victor Rațoi, a anunțat despre faptul că examinarea plângerii depuse de

către Liudmila Perederii în ordinea art.313 din Codul de procedură penală urmează

a fi examinată în fond în ședință închisă, și la solicitarea judecătorului persoanele

terțe care au dorit de a asista la ședința de judecată au părăsit sala de ședință.

Totodată, la 21 ianuarie 2019, Liudmila Perederii a depus o cerere de recuzare

a judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana), Victor Rațoi, în temeiul

prevederilor art.33 alin.(2) pct.6) din Codul de procedură penală pentru faptul că la

deschiderea ședinței de judecată judecătorul a anunțat procedura de examinare a

plângerii sale în ordinea art.313 din Codul de procedură penală în ședință închisă.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2019 a judecătorului Judecătoriei Chișinău

(sediul Ciocana), Igor Bațalai, a fost respinsă cererea depusă de petiționara

Liudmila Perederii cu privire la recuzarea judecătorului Rațoi Victor.

Instanța și-a motivat soluția prin faptul că temeiul de imparțialitate a

judecătorului invocat nu cade sub incidența art.33 din Codul de procedură penală și

deci nu constituie temei de recuzare, or, stabilirea procedurii de examinare a

plângerii în ordinea art.313 Cod de procedură penală, este o acțiune procedurală

prevăzută de prevederile art.212 Cod de procedură penală în coroborare cu

jurisprudența CEDO, în special cauza Ernst și alții vs Belgia din 15 iulie 2003,

precum și în raportul cu punctul 106 din Instrucțiunea privire la activitatea de

evidență și documentare procesuală în judecătorii și curții de apel, Anexă la

Hotărârea CSM nr. 142/4 din 4 februarie 2014, potrivit căruia ca urmare a

modificării Instrucțiunii prin Hotărârea CSM din 15 ianuarie 2019, plângerile

înaintate în baza art.313 Cod de procedură penală se regăsesc la rubrica „materiale

confidențiale” fiind astfel niște circumstanțe care impun ca examinarea cauzei să

aibă loc în ședință închisă.

Reclamanții au notat că accesând pagina web a Consiliului Superior al

Magistraturii https://www.csm.md/ro/hotaririle/hotarari-csm.html, au aflat despre

hotărârea nr.19/1 din 15 ianuarie 2019 ,,Cu privire la demersul vice-președintelui

Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc referitor la unele chestiuni ce se referă la

activitatea judecătorului de instrucție”, la care s-a făcut referire în încheierea

judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Igor Bațalai, din 22 ianuarie

2019.

2

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.19/1 din 15 ianuarie

2019 ,,Cu privire la demersul vice-președintelui Judecătoriei Chișinău, Ghenadie

Pavliuc referitor la unele chestiuni ce se referă la activitatea judecătorului de

instrucție”, s-a admis demersul vice-președintelui Judecătoriei Chișinău, Ghenadie

Pavliuc, privind unele chestiuni ce se referă la activitatea judecătorului de

instrucție. S-a modificat Instrucțiunea cu privire la activitatea de evidență și

documentare procesuală în judecătorii și curțile de apel, Anexă la Hotărârea CSM

nr. 142/4 din 4 februarie 2014, după cum urmează: a) la pct. 106, din alineatul 2 se

exclud textele: „Autorizarea urmăririi fizice și prin mijloace electronice a

persoanei” și ,,Plângeri înaintate în baza art. 313 CPP”, ce se conțin în subpunctele

4 și 5 din punctul 106 „Materiale neconfidențiale”, cu introducerea acestor

adversative la același punct, însă la rubrica „Materiale confidențiale”; b) punctul

147 se completează cu textul: ”cu excepția încheierilor adoptate pe marginea

materialelor confidențiale”.

Au relatat că Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor

judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție”, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 658/30 din 10 octombrie 2017, se completează după cum

urmează: a) punctul 9 se completează cu propoziția: ,,cu excepția cauzelor care se

atribuie la materialele confidențiale, prevăzute în punctul 106 din Instrucțiunea cu

privire la activitatea de evidență și documentare procesuală în judecătorii și curțile

de apel, Anexă la Hotărârea CSM nr. 142/4 din 4 februarie 2014, precum și a

cauzelor contravenționale prevăzute în art. 454 alin. (3) din Codul contravențional,

judecarea cărora se face în regim de urgență și cu precădere”; b) se completează cu

un nou punct, punctul 91, cu următorul conținut: 91 „încheierile judecătorului de

instrucție adoptate pe marginea materialelor confidențiale, prevăzute în punctul

106 din Instrucțiunea cu privire la activitatea de evidență și documentare

procesuală în judecătorii și curțile de apel, Anexă la Hotărârea CSM nr. 142/4 din

04 februarie 2014, nu se publică pe portalul național al instanțelor de judecată”.

Au considerat că hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.19/1 din

15 ianuarie 2019 ,,Cu privire la demersul vice-președintelui Judecătoriei Chișinău,

Ghenadie Pavliuc, referitor la unele chestiuni ce se referă la activitatea

judecătorului de instrucție”, este ilegală și urmează a fi anulată.

Au indicat că actul administrativ contestat urmează a fi anulat în temeiul

art.26 alin.(l) lit. a) al Legii Nr.793 din 10 februarie 2000.

Or, hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii nr.19/1 din 15 ianuarie 2019

a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art.18 Cod de procedură penală, art.117

din Constituție și art.6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.19/1 din 15

ianuarie 2019 ,,Cu privire la demersul vice-președintelui Judecătoriei Chișinău,

Ghenadie Pavliuc referitor la unele chestiuni ce se referă la activitatea

judecătorului de instrucție”, se încalcă dreptul Liudmilei Perederii, ca plângerea ei

din 10 ianuarie 2019 în ordinea art.313 din Codul de procedură penală aflată pe

rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana dosarul nr. 10-64/2019, să fie

examinată în ședință publică, dreptul prevăzut de art.18 Cod de procedură penală,

art.117 din Constituția și art.6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

3

De asemenea au precizat că prin hotărârea nr.19/1 din 15 ianuarie 2019, se

încalcă drepturile Svetlanei Muhina, a lui Nicolai Costîrchin, Ecaterinei Tomilova,

a lui Constantin Lungu, Mariei Luca, a lui Anatolie Garmacean, Nicolae

Golubenco, Iuri Țopa, Elenei Djulai și a lui Iosif Zambilovici, care doresc să asiste

la ședința de judecată pe marginea plângerii Liudmilei Perederii din 10 ianuarie

2019 depusă în ordinea art.313 Cod de procedură penală, aflată pe rolul

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, însă, ele nu își pot realiza aceste drepturi,

garantate de art.18 Cod de procedură penală, art.117 din Constituție și art.6 § 1 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ca urmare a modificării Instrucțiunii

prin hotărârea nr.19/1 din 15 ianuarie 2019 ,,Cu privire la demersul vice-

președintelui Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, referitor la unele chestiuni

ce se referă la activitatea judecătorului de instrucție”, considerent din care

hotărârea nr.19/1 din 15 ianuarie 2019 este ilegală în fond ca fiind emisă contrar

prevederilor art.18 Cod de procedură penală, art.117 din Constituție și art.6 § 1 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Au solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 19/1

din 15 ianuarie 2019 „Cu privire la demersul vice-președintelui Judecătoriei

Chișinău, Ghenadie Pavliuc referitor la unele chestiuni ce se referă la activitatea

judecătorului de instrucție”.

Prin încheierea din 5 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost dispusă

transmiterea cauzei spre examinare conform competenței în adresa Curții de Apel

Chișinău.

Prin încheierea din 7 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, cererea de chemare

în judecată depusă de reclamanți a fost primită spre examinare.

Prin hotărârea din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de chemare în judecată depusă de către Liudmila Perederii, Svetlana

Muhina, Nicolai Costîrchin, Ecaterina Tomilova, Constantin Lungu, Maria Luca,

Anatolie Garmacean, Nicolae Golubenco, Iuri Țopa, Elena Djulai și Iosif

Zambilovici împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu

vice-președintele Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc cu privire la anularea

actului administrativ.

La 17 iulie 2019, Svetlana Muhina, Nicolae Golubenco, Iuri Țopa și

Constantin Lungu au declarat apel împotriva hotărârii din 25 iunie 2019 a Curții de

Apel Chișinău. (f.d.15-16, vol.II)

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu hotărârea instanței de fond,

prin care a fost respinsă acțiunea.

Recurenții au menționat că le-a fost încălcat art. 6 § 1 CEDO și

Recomandările avizului nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor

Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind

calitatea hotărârilor judecătorești.

Au menționat că nu le este clar din care considerente instanța de fond a ajuns

la concluzia că cererea de chemare în judecată urmează a fi respinsă ca

neîntemeiată. Or, soluția adoptată nu cuprinde motivele pe care se sprijină soluția

sa cu privire la respingerea acțiunii, iar absența motivării are semnificația

neexaminării acțiunii și atrage după sine casarea hotărârii contestate.

4

Și-au întemeiat cererea de recurs în baza art. 224 alin. (1) și 248 alin. (1) lit. c)

Cod administrativ.

Recurenta a relatat că intimata a recepționat desfășurat informația cu privire la

datoria creată.

Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe

și emiterea unei noi decizii, de admitere a acțiunii în contencios administrativ.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1) și 245 alin. (1) Cod

administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) Cod administrativ al Republicii Moldova, recursul

se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Hotărârea instanței de apel a fost adoptată la 25 iunie 2019, fiind expediată în

adresa părților (f.d. 211-212, vol.I), recepționată de recurenți la 1 iulie 2019 (f.d.

214, Vol.I), și respectiv la 2 iulie 2019 (f.d. 218, vol.I)

Prin urmare, recursul declarat de către Svetlana Muhina, Nicolae Golubenco,

Iuri Țopa și Constantin Lungu la 17 iulie 2019 este depus în termen.

Instanța de recurs reiterează că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) și (2) Cod administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019. La data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă

Legea contenciosului administrativ nr. 793/2000 și Legea nr. 190/1994 cu privire

la petiționare.

În sensul art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a respinge recursul, din următoarele

considerente.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că la 10 ianuarie 2019, Liudmila

Perederii a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana o plângere în baza

prevederilor art.313 Cod de procedură penală, prin care a solicitat obligarea

Centrului Național Anticorupție să examineze conform prevederilor art.274 Cod

procedură penală, plângerea privind acțiunile pretins a fi ilegale ale Directorului

adjunct al Agenției pentru Supraveghere Tehnică, Veaceslav Potop și a pretorului

sectorului Ciocana, Sinilga Școlnic, manifestate prin neîndeplinirea atribuțiilor de

serviciu în vederea stopării lucrărilor de construcție neautorizate a obiectivului din

mun. Chișinău, str. Ginta Latină 8, recunoașterea Liudmilei Perederii în calitate de

partea vătămată și partea civilă, deoarece prin acțiunile ilegale ale Directorului

5

adjunct al Agenției pentru Supraveghere Tehnică, Veaceslav Potop și a pretorului

sectorului Ciocana, Sinilga Școlnic, manifestate prin neîndeplinirea atribuțiilor de

serviciu în vederea stopării lucrărilor de construcție neautorizate a obiectivului din

mun. Chișinău, str. Ginta Latină 8, i-au fost cauzate daune morale în mărime de 50

000 de euro. (f.d. 15-17)

Este cert și faptul că plângerea în cauză a fost repartizată spre examinare

judecătorului Victor Rațoi.

S-a stabilit că la 21 ianuarie 2019, Liudmila Perederii a depus o cerere de

recuzare a judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Victor Rațoi, în

temeiul art.33 alin.(2) pct.6) Cod de procedură penală, pentru faptul că la

deschiderea ședinței de judecată judecătorul a anunțat procedura de examinare a

plângerii sale în ordinea art.313 Cod de procedură penală, în ședință închisă și la

solicitarea judecătorului persoanele terțe care au dorit a asista la ședința de

judecată au părăsit sala de judecată (f.d. 18).

Prin încheierea din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a

fost respinsă ca neîntemeiată, cererea înaintată de petiționara Liudmila Perederii,

cu privire la recuzarea judecătorului Victor Rațoi. Instanța și-a motivat soluția prin

faptul că temeiul de imparțialitate a judecătorului invocat, nu cade sub incidența

art.33 Cod de procedură penală și nu constituie temei de recuzare, or, stabilirea

procedurii de examinare a plângerii în ordinea art.313 Cod de procedură penală

este o acțiune procedurală prevăzută de prevederile art.212 Cod de procedură

penală în coroborare cu jurisprudența CEDO, în special cauza ERNS și alții vs

Belgia din 15 iulie 2003, precum și în raportul cu punctul 106 din Instrucțiunea

privire la activitatea de evidență și documentare procesuală în judecătorii și curții

de apel, Anexă la Hotărârea CSM nr. 142/4 din 4 februarie 2014, potrivit căruia ca

urmare a modificării Instrucțiunii prin Hotărârea CSM din 15 ianuarie 2019

plângerile înaintate în baza art.313 Cod de procedură penală se regăsesc la rubrica

„materiale confidențiale” fiind astfel niște circumstanțe care impun ca examinarea

cauzei să aibă loc în ședință închisă.

La fel, accesând pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii

https://www.csm.md/ro/hotaririle/hotarari-csm.html, reclamanții au aflat despre

hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.19/1 din 15 ianuarie 2019 ,,Cu

privire la demersul vice-președintelui Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc,

referitor la unele chestiuni ce se referă la activitatea judecătorului de instrucție”, la

care s-a făcut referire în încheierea din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana, Igor Bațalai.

S-a constatat că nefiind de acord cu hotărârea menționată, au contestat-o în

instanța de contencios administrativ.

Materialele cauzei mai atestă că la 14 ianuarie 2019, vice-președintele

Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc a înaintat Consiliului Superior al

Magistraturii un demers care a fost înregistrat în aceeași zi, sub nr. 114m, prin care

a solicitat Plenului Consiliului Superior al Magistraturii soluționarea problemei

privind modificarea Instrucțiunii cu privire la activitatea de evidență și

documentare procesuală în judecătorii și curțile de apel, anexă la hotărârea CSM

nr. 142/4 din 4 februarie 2014 și Regulamentului privind modul de publicare a

hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina

6

web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017.

Drept motiv pentru înaintarea unui asemenea demers, vice-președintele

Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc a indicat pct. 9 din Regulamentul privind

modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de

judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017.

Astfel, reieșind din caracterul confidențial al unor materiale din dosarul penal

și cu referire la specificul activități judecătorului de instrucție și de caracterul

accelerat al unor categorii de cauze ce se examinează imediat, dar nu mai târziu de

câteva ore (art.305 alin.(3) și art.308 alin.(3) CPP), dar și de faptul că cauzele

contravenționale indicate la art.454 alin.(3) din Codul contravențional se judecă de

urgență și cu precădere, se constată că publicarea Listei cauzelor fixate pentru

judecare pe pagina web a instanței judecătorești și într-un loc accesibil publicului

cu cel puțin 3 zile înainte de data ședinței de judecată, pe marginea cauzelor

contravenționale prevăzute la art.454 alin.(3) din Codul contravențional și a

materialelor ce țin de activitatea specială de investigație, autorizarea altor acțiuni

de urmărire penală sau privitor la demersurile de aplicare a măsurilor preventive,

este imposibilă.

Ca urmare, este oportun ca pct.9 din Regulament să fie completat în final cu

propoziția: “cu excepția cauzelor care se atribuie la materialele confidențiale,

prevăzute în punctul 106 din Instrucțiunea cu privire la activitatea de evidență și

documentare procesuală în judecătorii și curțile de apel, Anexă la hotărârea CSM

nr. 142/4 din 4 februarie 2014, precum și a cauzelor contravenționale prevăzute în

art.454 alin. (3) din Codul contravențional, judecarea cărora se face în regim de

urgență și cu precădere”.

Cu referire la caracterul confidențial al unor materiale/cauze examinate de

judecătorul de instrucție, a considerat autorul demersului, că se mai impune

completarea Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești

pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din

10 octombrie 2017, cu pct.91, având următorul conținut: ”încheierile judecătorului

de instrucție adoptate pe marginea materialelor confidențiale, prevăzute în punctul

106 din Instrucțiunea cu privire la activitatea de evidență și documentare

procesuală în judecătorii și curțile de apel, Anexă la hotărârea CSM nr. 142/4 din

04 februarie 2014, nu se publică pe portalul național al instanțelor de judecată”, iar

punctul 147 din Instrucțiunea cu privire la activitatea de evidență și documentare

procesuală în judecătorii și curțile de apel, urmează a fi suplimentat cu prevederea

„cu excepția încheierilor adoptate pe marginea materialelor confidențiale”.

S-a mai menționat în demers că modificările evidențiate, sunt relevante prin

faptul că acțiunea privind autorizarea urmăririi fizice și prin mijloace electronice a

persoanei este bazată pe materiale/înscrisuri considerate drept probe și care se

conțin într-o cauză penală, care la rândul lor se atribuie la caracterul confidențial,

iar conform prevederilor art.212 Cod de procedură penală, materialele urmăririi

penale nu pot fi date publicității decât cu autorizația persoanei care efectuează

urmărirea penală și numai în măsura în care ea consideră că aceasta este posibil, cu

7

respectarea prezumției nevinovăției, fără afectarea intereselor altor persoane și ale

desfășurării urmăririi penale în condițiile Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind

protecția datelor cu caracter personal. Divulgarea datelor urmăririi penale are drept

efect răspunderea penală prevăzută în art.315 din Codul penal.

Aceiași situație are loc și la examinarea unei plângeri în condițiile art.313 Cod

de procedură penală, or, după cum prevede art.313 alin.(4) Cod de procedură

penală, la examinarea categoriei respective de dosare procurorul are obligația să

prezinte în instanță materialele corespunzătoare. Odată ce procurorul a prezentat

materialele corespunzătoare, care pot fi de orice natură, aceste materiale sunt

examinate de instanță în ședință publică și, fiind accesibile pentru toți participanții

la proces, inclusiv pentru presă și persoanele care nu au nici o tangență cu dosarul,

se creează pericolul ca anumite materiale/înscrisuri considerate drept probe

confidențiale să poată fi divulgate. În acest context, există și riscul evident ca

caracterul culpabil de această divulgare să fie îndreptat în adresa instanței de

judecată (judecători, grefieri, asistenți judiciari și colaboratori ai cancelariei).

În demers s-a mai specificat că potrivit practicii judiciare, la examinarea

plângerilor depuse în ordinea art.313 Cod de procedură penală, participă nu numai

apărători, procurori, petiționari și persoane, ale căror drepturi și libertăți pot fi

afectate prin admiterea plângerii, ci și alte persoane terțe, cum ar fi cumetri,

susținători, prieteni, frați, părinți, etc, inclusiv reprezentanți ai mass-media,

prezența cărora la proces se impune a fi admisă, odată ce ședința de judecată este

publică, iar procurorul are obligația să prezinte toate materialele atâta timp cât

Instrucțiunea, a cărei modificare se solicită, cataloghează aceste dosare drept

,,Materiale neconfidențiale”.

Drept urmare, a susținut vice-președintele Judecătoriei Chișinău, Ghenadie

Pavliuc, prezentarea tuturor înscrisurilor/documentelor de către procuror și

participarea acestor persoane la ședința de judecată înlesnește evident divulgarea

materialelor confidențiale ale urmăririi penale.

Totodată, s-a arătat în demers, prevederile art.313 Cod de procedură penală, și

anume că nu determină caracterul public sau secret al ședințelor de judecată, motiv

din care, persoanele sau avocații care ar dori să identifice conținutul materialelor

într-o anumită cauză penală, iar procurorul limitează acest drept sub aspect de

confidențialitate, depun plângeri în ordinea art.313 sub diferite pretexte, nu

neapărat fondate, unicul scop fiind descoperirea materialelor prezente într-un

anumit dosar, printre care se regăsesc și documente confidențiale, știind din start că

procurorul va avea obligația să le prezinte judecătorului de instrucție, apoi și

părților.

În special, această intenție apare în urma efectuării unei percheziții sau a unei

alte măsuri speciale de investigație, a unei anumite acțiuni de urmărire penală, ca

mai apoi, aceste acțiuni/inacțiuni și acte, nu neapărat ilegale, să fie contestate în

ordinea art.313 CPP, scopul depunerii plângerii fiind de a descoperi materialele

urmăririi penale, întrucât o altă cale legală în acest sens nu există. Prin urmare, cu

referire la faptul că ședințele pe această categorie de cauze de regulă, sunt publice,

de la o instanță la alta, a conchis autorul demersului, se impune necesitatea ca

examinarea unor astfel de materiale/dosare în condițiile art.313 Cod de procedură

penală să se desfășoare în ședințe închise/secrete.

8

În susținerea propunerii de modificare a Instrucțiunii referitor la activitatea de

evidență și documentare procesuală în judecătorii și curțile de apel, dar și a

Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul

național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție,

vice-președintele Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc a făcut referire la

prevederile art.212 Cod de procedură penală și la jurisprudența CEDO (cauza Ernst

și alții v. Belgia, 15 iulie 2003), potrivit căreia, Curtea, a constatat că publicitatea

procedurii, caracterul secret al urmăririi penale este justificată de rațiuni ce țin de

protecția dreptului părților implicate la viață privată, protejând astfel interesele

justiției.

De aceea, examinarea în ședință nepublică a unei cereri de constituire de parte

civilă nu aduce atingere dreptului la o judecată publică, fiind acoperită de o

excepție din art.6.

Din aceste motive, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc,

a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii soluționarea chestiunii privind

modificarea Instrucțiunii referitor la activitatea de evidență și documentare

procesuală în judecătorii și curțile de apel, Anexă la hotărârea CSM nr. 142/4 din

04 februarie 2014, și anume, în partea ce ține de pct.106, prin excluderea din

alineatul 2 a textelor ,,Autorizarea urmăririi fizice și prin mijloace electronice a

persoanei” și ,,Plângeri înaintate în baza art.313 CPP”, ce se conțin în subpunctele

4 și 5 din capitolul ,,Materiale neconfidențiale”, cu introducerea acestor

adversative la același punct, 106, însă la rubrica ,,Materiale confidențiale -

completarea punctului 9 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor

judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție, cu propoziția: ,,cu excepția cauzelor care se atribuie la

materialele confidențiale, prevăzute în punctul 106 din Instrucțiunea cu privire la

activitatea de evidență și documentare procesuală în judecătorii și curțile de apel,

Anexă la Hotărârea CSM nr. 142/4 din 04 februarie 2014, precum și a cauzelor

contravenționale prevăzute în art.454 alin.(3) din Codul contravențional, judecarea

cărora se face în regim de urgență și cu precădere - completarea Regulamentului

privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al

instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, cu pct. 91,

care va avea următorul conținut:,,Încheierile judecătorului de instrucție adoptate pe

marginea materialelor confidențiale, prevăzute în punctul 106 din Instrucțiunea cu

privire la activitatea de evidență și documentare procesuală în judecătorii și curțile

de apel, Anexă la Hotărârea CSM nr. 142/4 din 4 februarie 2014, nu se publică pe

portalul național al instanțelor de judecată”; completarea punctului 147 din

Instrucțiunea referitor la activitatea de evidență și documentare procesuală în

judecătorii și curțile de apel, cu textul: ,,cu excepția încheierilor adoptate pe

marginea materialelor confidențiale” (f.d. 65-66).

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în ședința din 15 ianuarie 2019,

examinând demersul înaintat de vice-președintele Judecătoriei Chișinău, Ghenadie

Pavliuc și argumentele invocate, prin hotărârea nr.19/1 a dispus:

Pavliuc, privind unele chestiuni ce se referă la activitatea judecătorului de

instrucție.

9

documentare procesuală în judecătorii și curțile de apel, Anexă la Hotărârea CSM

nr. 142/4 din 4 februarie 2014, după cum urmează: a) la pct. 106, din alineatul 2 se

exclud textele: ,,Autorizarea urmăririi fizice și prin mijloace electronice a

persoanei” și ,,Plângeri înaintate în baza art. 313 CPP”, ce se conțin în subpunctele

4 și 5 din punctul 106 ,,Materiale neconfidențiale”, cu introducerea acestor

adversative la același punct, însă la rubrica ,,Materiale confidențiale”; b) punctul

147 se completează cu textul: ,,cu excepția încheierilor adoptate pe marginea

materialelor confidențiale”.

portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție”, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30

din 10 octombrie 2017, se completează după cum urmează: a) punctul 9 se

completează cu propoziția: ,,cu excepția cauzelor care se atribuie la materialele

confidențiale, prevăzute în punctul 106 din Instrucțiunea cu privire la activitatea de

evidență și documentare procesuală în judecătorii și curțile de apel, Anexă la

Hotărârea CSM nr. 142/4 din 4 februarie 2014, precum și a cauzelor

contravenționale prevăzute în art. 454 alin. (3) din Codul contravențional,

judecarea cărora se face în regim de urgență și cu precădere”; b) se completează cu

un nou punct, punctul 91 , cu următorul conținut: 91 ,,Încheierile judecătorului de

instrucție adoptate pe marginea materialelor confidențiale, prevăzute în punctul

106 din Instrucțiunea cu privire la activitatea de evidență și documentare

procesuală în judecătorii și curțile de apel, Anexă la Hotărârea CSM nr.142/4 din 4

februarie 2014, nu se publică pe portalul național al instanțelor de judecată”.

persoană interesată, în termen de 15 zile din data comunicării.

instanțelor judecătorești și se publică pe pagina web a Consiliul Superior al

Magistraturii (www.csm.md), iar extrasul în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova.” (f.d. 10-14)

De asemenea, potrivit procesului-verbal al ședinței ordinare a plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1 din 15 ianuarie 2019, urmează că

hotărârea în cauză a fost adoptată cu votul ,,Pro” a 9 membri și 0 ,,Contra” (f.d. 67-

69)

Înaintând prezenta acțiune în instanța de contencios administrativ împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu vice-președintele

Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, reclamanții Liudmila Perederii, Svetlana

Muhina, Nicolai Costîrchin, Ecaterina Tomilova, Constantin Lungu, Maria Luca,

Anatolie Garmacean, Nicolae Golubenco, Iuri Țopa, Elena Djulai și Iosif

Zambilovici în temeiul art.5, 7, 166-167 Cod de procedură civilă au solicitat

anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 19/1 din 15 ianuarie

2019 „Cu privire la demersul vice-președintelui Judecătoriei Chișinău, Ghenadie

Pavliuc referitor la unele chestiuni ce se referă la activitatea judecătorului de

instrucție”.

10

Prin încheierea din 5 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a dispus

transmiterea cauzei spre examinare conform competenței în adresa Curții de Apel

Chișinău.

Fiind învestită cu examinarea în fond a cauzei, Curtea de Apel Chișinău, prin

hotărârea din 25 iunie 2019 a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în

judecată depusă de către către Liudmila Perederii, Svetlana Muhina, Nicolai

Costîrchin, Ecaterina Tomilova, Constantin Lungu, Maria Luca, Anatolie

Garmacean, Nicolae Golubenco, Iuri Țopa, Elena Djulai și Iosif Zambilovici.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut prevederile Codului

administrativ, art. 53 alin. (1) Constituție, dispozițiile Legii contenciosului

administrativ (în vigoare până la 1 aprilie 2019), art. 1, 4 alin. (6), 81, 15, 17, 24

alin. (1)-(4), 25 alin. (1) al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr.

947-XIII din 19 iulie 1996.

Cu referire la normele citate și în raport cu materialele cauzei, instanța de

fond a reținut că după înregistrarea demersului vice-președintelui Judecătoriei

Chișinău, Ghenadie Pavliuc la Consiliul Superior al Magistraturii la 14 ianuarie

2019, cu respectarea dispozițiilor art.4 alin. (6), 81, 15-17 și 24 din Legea cu

privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996, Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii în ședința din 15 ianuarie 2019, examinând

argumentele aduse în susținerea acestuia, cu votul a 9 membri pro și 0 contra prin

hotărârea nr.19/1 din 15 ianuarie 2019 a admis demersul înaintat, în sensul expus

anterior. Hotărârea în cauză a fost publicată pe pagina web a CSM:

https://www.csm.md/files/Hotaririle/2019/01/19-1.pdf, iar extrasul din hotărâre, în

conformitate cu prevederile art.81 alin.(6) din Legea cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii a fost publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr.38-47 din 8 februarie 2019, pct.314 „Acte ale Consiliului Superior al

Magistraturii al Republicii Moldova” (sursa: https://www.monitorul.md/monitor/v-

2099-v/).

Având în susținere art. 6§1 CEDO, art. 117 din Constituție, art. 7 alin. (8), 18,

212, 313 alin. (4) Cod de procedură penală, prima instanță a reținut jurisprudența

CEDO, cauza Ernst și alții vs Belgia, 15 iulie 2003, în care Înalta Curte a constatat

că publicitatea procedurii, caracterul secret al urmăririi penale este justificată de

rațiuni ce țin de protecția dreptului părților implicate la viață privată, protejând

astfel interesele justiției, din care motiv examinarea în ședință nepublică a unei

cereri de constituire de parte civilă nu aduce atingere dreptului la o judecată

publică, fiind acoperită de o excepție a art. 6.

Astfel, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 19/1 din 15 ianuarie

2019 „Cu privire la demersul vice-președintelui Judecătoriei Chișinău, Ghenadie

Pavliuc referitor la unele chestiuni ce se referă la activitatea judecătorului de

instrucție”, nu poate fi apreciată ca fiind contrară prevederilor art. 6 § 1 CEDO, art.

117 din Constituție, art. 18 Cod de procedură penală, după cum susțin reclamanții,

iar modificările și completările aduse Regulamentului și Instrucțiunii indicate prin

adoptarea de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărârii nr.19/1 din 15

ianuarie 2019, nu au afectat concepția generală ori caracterul unitar al actelor

respective.

11

Prin urmare, alegațiile reclamanților în susținerea cererii de chemare în

judecată, s-au respins ca neîntemeiate și lipsite atât de substanță juridică obiectivă,

cât și de substrat factologic.

Pe cale de consecință, atât prevederile legale în vigoare până la data de 1

aprilie 2019, cât și cele în vigoare din 1 aprilie 2019, prevăd expres condiția

existenței vătămării unui drept concret relevant, recunoscut de lege reclamanților –

condiție care în speță nu a fost demonstrată.

Or, caracterul nepublic al ședinței de judecată nu afectează careva drepturi

nemijlocit a petiționarului, adică a persoanei care a depus plângerea în condițiile

art. 313 Cod de procedură penală, această persoană având acces absolut la toate

materialele prezentate de procuror și examinate în cadrul ședinței de judecată, iar

persoanele terțe care nu au nicio legătură cu plângerea și căror nu li s-au afectat

anumite drepturi sau libertăți de către organul de urmărire penală sau procuror, nici

nu trebuie să aibă acces la aceste materiale confidențiale.

În ceea ce privește celelalte modificări conținute în hotărârea contestată, cum

ar fi completarea punctului 9 din Regulamentul și complinirea acestui act normativ

cu un nou punct, punctul 91, dar și completarea punctului 147 din Instrucțiune,

reclamanții nu au adus nicio probă care ar dovedi că aceste dispoziții ar aduce

atingere concretă drepturilor și libertăților sale.

Prin urmare, Completul judiciar a statuat că prin adoptarea hotărârii nr.19/1

din 15 ianuarie 2019, dreptul persoanelor care depun cereri în instanță în temeiul

art.313 Cod de procedură penală și a celor care doresc să asiste la examinarea lor,

nu este afectat în niciun fel, iar potrivit jurisprudenței în domeniu, în lipsa unui

drept vătămat acțiunea în contencios administrativ urmează a fi recunoscută de

către instanță ca neîntemeiată.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța de apel a aplicat și interpretat

corect legea materială și procedurală pertinentă speței, iar în consecință a emis o

hotărâre legală.

Conform art. 17 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), cererea prin care se solicită

anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi

înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest

termen curge de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării

termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia; data comunicării

refuzului de soluționare a unei cereri, prin care se solicită recunoașterea dreptului

pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei

astfel de cereri, data comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu

prevede procedura prealabilă.

Aderent, art. 25 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ (în

vigoare până la 1 aprilie 2019), prevede că judecând acțiunea, instanța de

contencios administrativ respinge acțiunea ca fiind nefondată sau depusă cu

încălcarea termenului de prescripție.

În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reține prevederile art. 123

alin. (1), (2) din Constituția Republicii Moldova, care stipulează că Consiliul

12

Superior al Magistraturii asigură numirea, transferarea, detașarea, promovarea în

funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători. Modul de organizare

și funcționare al Consiliului Superior al Magistraturii se stabilește prin lege

organică.

Reglementări similare se regăsesc și în art. 1 alin. (1) și (2) al Legii cu privire

la Consiliul Superior al Magistraturii, care reglementează că Consiliul Suprerior al

Magistraturii este un organ independent, format în vederea organizării și

funcționării sistemului judecătoresc, și este garantul independenței autorității

judecătorești. Consiliul Superior al Magistraturii exercită autoadministrarea

judecătorească.

În context, art. 4 alin. (6) și art. 81 al Legii cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii, în vederea realizării corespunzătoare a funcțiilor sale, Consiliul

Superior al Magistraturii aprobă acte normative întru executarea prevederilor

legislației din domeniul organizării și funcționării sistemului judecătoresc.

Activitatea Consiliului Superior al Magistraturii este transparentă și se

realizează prin asigurarea accesului societății și al mass-media la informațiile

privind activitatea Consiliului.

Ședințele Consiliului Superior al magistraturii sunt publice, cu excepția

cazurilor în care, la cererea motivată a președintelui sau a cel puțin trei membri, se

hotărăște ca ședințele să fie închise în vederea protejării informației ce constituie

secret de stat sau a cazului în care, datorită unor împrejurări speciale, caracterul

public poate prejudicia interesele justiției sau poate aduce atingere vieții private a

persoanelor. Hotărârea motivată cu privire la declararea ședinței închise se adoptă

cu votul majorității membrilor prezenți.

Consiliul Superior al Magistraturii creează condiții și întreprinde măsurile

necesare pentru a asigura participarea reprezentanților mass-media și a persoanelor

interesate la ședințele sale.

Agenda ședinței Consiliului Superior al Magistraturii, proiectele de hotărâri și

materialele adiționale care urmează a fi supuse examinării în partea ce nu conține

informații care nu pot fi publicate se plasează pe pagina web a Consiliului cu cel

puțin 3 zile înainte de ședință.

Ședințele Consiliului Superior al Magistraturii se înregistrează prin utilizarea

mijloacelor video și audio și se consemnează în procese-verbale, care se plasează

pe pagina web a Consiliului.

Regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii și anunțurile

privind lansarea concursurilor pentru suplinirea funcțiilor de judecător se publică

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Hotărârile adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, de organele

specializate, inclusiv cele adoptate în cadrul ședințelor închise, opiniile separate ale

membrilor Consiliului, precum și rapoartele anuale ale Consiliului se publică pe

pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Consiliului

Superior al Magistraturii, prin care acesta își expune acordul sau dezacordul pentru

pornirea urmăririi penale în condițiile art.19 alin.(4) din Legea nr.544/1995 cu

privire la statutul judecătorului se publică pe pagina web oficială a Consiliului

Superior al Magistraturii, cu anonimizarea datelor cu privire la identitatea

judecătorului.

13

Potrivit art. 15 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,

Consiliul Superior al Magistraturii ca organ colegial își exercită atribuțiile în plen.

Ședința Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă

cel puțin două treimi din membrii lui.

Art. 17 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, examinarea

problemelor ce urmează a fi soluționate în ședință începe cu raportul Președintelui

Consiliului Superior al Magistraturii sau al unui membru al lui, care a studiat în

prealabil documentele și materialele prezentate, după care sunt ascultate persoanele

invitate la ședință, se cercetează documentele și materialele necesare.

La caz, este important a menționa că Agenda ședinței Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 1 din 15 ianuarie 2019 (suplimentară), a fost publicată

pe site-ul CSM, iar la pct.22 este indicat despre examinarea la ședința în cauză a

chestiunii Cu privire la demersul vice-președintelui Judecătoriei Chișinău,

Ghenadie Pavliuc, referitor la unele chestiuni ce se referă la activitatea

judecătorului de instrucție (sursa: https://www.csm.md/files/Ordinea de zi

CSM/2019/01 /Agenda- suplim.pdf). Ședința indicată, la care a fost adoptată

hotărârea contestată, a fost una deliberativă, la care au participat 9 membri. (f.d.

67-69).

În baza art. 24 alin. (1)-(4) din Legea precitată, stipulează că Consiliul

Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității membrilor

săi, cu excepția cazului prevăzut la art.19 alin.(4). La adoptarea hotărârilor cu

privire la cariera judecătorilor, răspunderea disciplinară a acestora, sancționarea și

eliberarea din funcție a judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al

Magistraturii participă fără drept de vot. Votarea se efectuează în lipsa persoanei al

cărei caz este examinat și în lipsa celorlalți invitați. Consiliul Superior al

Magistraturii, în urma deliberării, pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt care

se consemnează într-un proces-verbal. Hotărârea motivată, care conține și numărul

de voturi, se redactează în cel mult 30 de zile și se semnează de președintele

ședinței. În cazul în care un membru al Consiliului Superior al Magistraturii face

opinie separată, aceasta va fi motivată și se va anexa la hotărâre fără a i se da citire.

Așadar, instanța de recurs complinește că după înregistrarea demersului vice-

președintelui Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, la Consiliul Superior al

Magistraturii la 14 ianuarie 2019, cu respectarea dispozițiilor art.4 alin.(6), 81 , 15-

17 și 24 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii în ședința din 15 ianuarie 2019, examinând

argumentele aduse în susținerea acestuia, cu votul a 9 membri ,,PRO” și 0

,,CONTRA” prin hotărârea nr.19/1 din 15 ianuarie 2019 a admis demersul înaintat,

în sensul expus anterior.

Mai mult, hotărârea în cauză a fost publicată pe pagina web a Consiliului

Superior al Magistraturii, care poate fi accesată pe link-ul

https://www.csm.md/files/Hotaririle/2019/01/19-1.pdf, iar extrasul din hotărâre, în

conformitate cu prevederile art.81 alin.(6) din Legea cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii a fost publicat în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr.38-47 din 8 februarie 2019, pct.314 „Acte ale Consiliului Superior al

Magistraturii al Republicii Moldova” (sursa: https://www.monitorul.md/monitor/v-

2099-v/.)

14

Prezintă relevanță art. 117 din Constituția Republicii Moldova, care

reglementează că în toate instanțele judecătorești ședințele de judecată sunt

publice. Judecarea proceselor în ședință închisă se admite numai în cazurile

stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură.

În accepțiunea art. 7 alin. (8) Cod de procedură penală, hotărârile definitive

ale Curții Europene a Drepturilor Omului, sunt obligatorii pentru organele de

urmărire penală, procurori și instanțele de judecată.

Iar, conform art. 18 Cod de procedură penală, în toate instanțele judecătorești

ședințele sunt publice, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul cod. Accesul în

sala de ședință poate fi interzis presei sau publicului, prin încheiere motivată, pe

parcursul întregului proces sau al unei părți din proces, în interesul respectării

moralității, ordinii publice sau securității naționale, când interesele minorilor sau

protecția vieții private a părților în proces o cer, sau în măsura considerată strict

necesară de către instanță când, datorită unor împrejurări speciale, publicitatea ar

putea să prejudicieze interesele justiției. În procesul în care un minor este victimă

sau martor, instanța de judecată va asculta declarațiile acestuia într-o ședință

închisă. Judecarea cauzei în ședința închisă a instanței trebuie argumentată și

efectuată cu respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare. În toate cazurile,

hotărârile instanței de judecată se pronunță în ședință publică.

În condițiile art. 212 și art. 313 alin. (4) Cod de procedură penală, materialele

urmăririi penale nu pot fi date publicității decât cu autorizația persoanei care

efectuează urmărirea penală și numai în măsura în care ea consideră că aceasta este

posibil, cu respectarea prezumției de nevinovăție, și ca să nu fie afectate interesele

altor persoane și ale desfășurării urmăririi penale în condițiile Legii nr.133 din 8

iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Dacă este necesar a se

păstra confidențialitatea, persoana care efectuează urmărirea penală previne

martorii, partea vătămată, partea civilă, partea civilmente responsabilă sau

reprezentanții lor, apărătorul, expertul, specialistul, interpretul, traducătorul și alte

persoane care asistă la efectuarea acțiunilor de urmărire penală despre faptul că nu

au voie să divulge informația privind urmărirea penală. Aceste persoane vor da o

declarație în scris că au fost prevenite despre răspunderea pe care o vor purta

conform art.315 din Codul penal. Divulgarea datelor urmăririi penale de către

persoana care efectuează urmărirea penală sau de către persoana abilitată cu

controlul asupra activității de urmărire penală, dacă această acțiune a cauzat daune

morale sau materiale martorului, părții vătămate și reprezentanților acestora sau a

prejudiciat procesul de urmărire penală, are ca urmare răspunderea penală

prevăzută în art.315 din Codul penal.

Plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 10

zile, cu participarea procurorului și cu citarea persoanei care a depus plângerea,

precum și a persoanelor ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate prin admiterea

plângerii. Neprezentarea persoanei care a depus plângerea și/sau a persoanelor ale

căror drepturi și libertăți pot fi afectate prin admiterea plângerii nu împiedică

examinarea acesteia. Procurorul este obligat să prezinte în instanță materialele

corespunzătoare. În cadrul examinării plângerii, procurorul și persoana care a

depus plângerea, precum și persoanele ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate

prin admiterea plângerii dau explicații.

15

Raportând la caz normele sus-citate cu împrejurările descrise, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decelează că prima instanță corect a conchis că vice-președintele Judecătoriei

Chișinău, Ghenadie Pavliuc prin demersul înaintat Consiliului Superior al

Magistraturii referitor la unele chestiuni ce se referă la activitatea judecătorului de

instrucție, a specificat cu claritate esența și necesitatea modificării Instrucțiunii cu

privire la activitatea de evidență și documentare procesuală în judecătorii și curțile

de apel și completarea Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor

judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție.

Totodată, urmează a fi evidențiat că modificările evidențiate de vice-

președintele Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc prin demersul înaintat

Consiliului Superior al Magistraturii referitor la unele chestiuni ce se referă la

activitatea judecătorului de instrucție, sunt relevante și prin faptul că acțiunea

privind autorizarea urmăririi fizice și prin mijloace electronice a persoanei este

bazată pe materiale/înscrisuri considerate drept probe și care se conțin într-o cauză

penală, care la rândul lor se atribuie la caracterul confidențial.

Or, art. 212 Cod de procedură penală, prevede expres că materialele urmăririi

penale nu pot fi date publicității decât cu autorizația persoanei care efectuează

urmărirea penală și numai în măsura în care ea consideră că aceasta este posibil, cu

respectarea prezumției de nevinovăție, și ca să nu fie afectate interesele altor

persoane și ale desfășurării urmăririi penale în condițiile Legii nr.133 din 8 iulie

2011 privind protecția datelor cu caracter personal, iar divulgarea datelor urmăririi

penale are ca efect răspunderea penală prevăzută de art. 315 din Codul penal.

Suplimentar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție punctează că aceiași situație are loc și la examinarea

unei plângeri în condițiile art. 313 alin. (4) Cod de procedură penală. Or,

prezentarea tuturor înscrisurilor/documentelor de către procuror și participarea

acestor persoane la ședința de judecată înlesnește evident divulgarea materialelor

confidențiale ale urmăririi penale.

Într-adevăr dispozițiile art. 313 Cod de procedură penală, nu determină

caracterul public sau secret al ședințelor de judecată, însă de fapt scopul depunerii

plângerii în sensul acestui articol este de a descoperi materialele urmăririi penale,

fapt pentru care se impune necesitatea ca examinarea unor astfel de

materiale/dosare în condițiile art. 313 Cod de procedură penală să se desfășoare în

ședințe închise/secrete.

Astfel, se va nota că hotărârea Consiliului Superior al magistraturii nr. 19/1

din 15 ianuarie 2015 ,,Cu privire la demersul vice-președintelui Judecătoriei

Chișinău, Ghenadie Pavliuc, referitor la unele chestiuni ce se referă la activitatea

judecătorului de instrucție” nu au afectat concepția generală ori caracterul unitar al

actelor respective.

Mai mult, art. 3 alin. (1), art.5 lit. a) ale Legii contenciosului administrativ,

indică expres condiția existenței vătămării unui drept concret relevant, recunoscut

16

de lege reclamanților/recurenți, pe când în prezenta cauză această condiție nu a fost

demonstrată.

Or, caracterul nepublic al ședinței de judecată nu afectează anumite drepturi

nemijlocit a petiționarului, adică a persoanei care a depus plângerea în condițiile

art. 313 Cod de procedură penală, această persoană având acces absolut la toate

materialele prezentate de procuror și examinate în cadrul ședinței de judecată, iar

peroanele terțe care nu au nicio legătură cu plângerea și căror nu le-au afectat

anumite drepturi sau libertăți de către organul de urmărire penală sau procuror, nici

nu trebuie să aibă acces la aceste materiale confidențiale.

În privința celorlalte modificări/completări conținute în hotărârea contestată

de recurenți, instanța de recurs consideră justificată concluzia primei instanțe că

reclamanții/recurenți nu au prezentat nicio probă care ar dovedi că aceste dispoziții

ar aduce atingere directă/concretă drepturilor și libertăților sale.

Prin urmare, sunt apreciate critic susținerile recurenților precum că le-a fost

încălcat art. 6 § 1 CEDO și Recomandările avizului nr. 11 din 2008 al Consiliului

Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al

Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătorești, manifestat prin

faptul că soluția adoptată nu cuprinde motivele de fapt și de drept cu privire la

respingerea acțiunii, iar absența motivării are semnificația neexaminării acțiunii și

atrage după sine casarea hotărârii contestate.

Or, susținerile date nu au suport legal, mai mult că contravin constatărilor

relatate.

Celelalte apărări ale recurenților formulate în recurs, la fel, sunt neîntemeiate,

mai mult, în esența lor, sunt similare argumentelor invocate în cererea de chemare

în judecată și sunt expuse asupra circumstanțelor, cărora le-a fost dată o apreciere

corectă și nefiind stabilite anumite încălcări.

Coroborând circumstanțele ce preced, instanța de recurs conchide

netemeinicia recursului depus de către Svetlana Muhina, Nicolae Golubenco, Iuri

Țopa și Constantin Lungu împotriva deciziei din 25 iunie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, or, soluția Curții de Apel Chișinău este bazată pe elucidarea

multiaspectuală a circumstanțelor speței, cu încadrarea corectă a raportului

material-litigios și este adoptată cu respectarea normelor de drept material și

procedural.

Mai mult că aceste argumente nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv,

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Astfel, instanța de recurs apreciază că decizia din 25 iunie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, cuprinde examinarea chestiunilor în fapt și în drept, și dispozițiile

legale ce guvernează raportul juridic litigios, astfel încât a fost asigurată securitatea

juridică ce garantează previzibilitatea, atât a conținutului regulii de drept, cât și a

aplicării sale, iar constatările Curții de Apel Chișinău conțin o argumentare clară și

bazată pe suportul probator existent la materialele cauzei.

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că decizia primei instanțe este

întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs sunt nejustificate, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

17

ajunge la concluzia respingerii recursului depus de către Svetlana Muhina, Nicolae

Golubenco, Iuri Țopa și Constantin Lungu împotriva deciziei din 25 iunie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) și art. 248 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către Svetlana Muhina, Nicolae Golubenco, Iuri

Țopa și Constantin Lungu împotriva deciziei din 25 iunie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

18