Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 18.12.2019
respins

3ra-12/19 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
18.12.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
neaplicarea legii care trebuia aplicata, aprecierea arbitrara a probelor
Citează această cauză
3ra-12/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-12/2019 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (A. Arhip) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, A. Malîi, V. Buhnaci) D E C I Z I E 18 decembrie 2019 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Mariana Pitic Victor Burduh examinând recursul declarat de executorul judecătoresc Andrei Gosic, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Andrei Gosic privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care au fost respinse apelurile declarate de executorul judecătoresc Gosic Andrei și Ministerul Justiției al Republicii Moldova și menținută hotărîrea din 19 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă : La 03 ianuarie 2018, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu, executorul judecătoresc Andrei Gosic privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că ordinul Ministrului Justiției nr. 924 din 27 octombrie 2017, publicat în Monitorul Oficial nr.383-388 din 03 noiembrie 2017, a fost emis cu încălcarea procedurii prevăzute de art. 14 alin. (6) din Legea privind executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010, care prevede că, învestirea cu împuterniciri în cazul transferului executorului judecătoresc, la cererea acestuia, în circumscripția unei alte instanțe de judecată se face la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, cu respectarea prevederilor alin.(2) lit. a)–d). 1 Astfel, în prealabil emiterii ordinului nr. 924 din 27 octombrie 2017 nu a fost obținut acordul Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești privind transferul executorului judecătoresc Andrei Gosic din circumscripția r-lui Călărași în circumscripția mun.

Chișinău. Totodată, actul administrativ contestat denotă și o ingerință nepermisă în activitatea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești ca organ de autogestiune a profesiei executorilor judecătorești, deși, atât prin normele cuprinse în Legea privind executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010, cât și prevederile statutare ale asociației este prevăzută lipsa raporturilor de subordonare în coraport cu autoritățile publice, precum și a principiilor de organizare și funcționare precum: autonomiei, legalității, conlucrării pentru rezolvarea problemelor de interes comun. Operarea transferurilor de către Ministerul Justiției în lipsa propunerii CUNEJ, este de natură să pericliteze procedura de executare din teritoriu.

A menționat că la 14 noiembrie 2017 Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a depus în adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova cerere prealabilă, solicitând anularea actului administrativ contestat. Întrucât în termenul prevăzut de lege Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu a soluționat cererea prealabilă recepționată, la 03 ianuarie 2018 a fost înaintată prezenta cerere de chemare în judecată. Reclamantul a solicitat anularea ordinului Ministrului Justiției nr. 294 din 27 octombrie 2017 „Cu privire la investirea cu împuterniciri de exercitare a activității de executare în circumscripția unei alte instanțe de judecată a executorului judecătoresc Andrei Gosic în legătură cu transferul acestuia”.

Prin cererea înaintată la 02 februarie 2018, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, a concretizat pretențiile formulate, în sensul solicitării de a fi anulat ordinul Ministrului Justiției nr. 924 din 27 octombrie 2017 „Cu privire la investirea cu împuterniciri de exercitare a activității de executare în circumscripția unei alte instanțe de judecată a executorului judecătoresc Andrei Gosic în legătură cu transferul acestuia”. Prin încheierea din 02 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s- a respins cererea înaintată de către Gosic Andrei privind scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată depusă de către reprezentantul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, avocatul Josan Vasile împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Gosic Andrei cu privire la contestarea actului administrativ, ca fiind neîntemeiată.

Prin hotărârea din 19 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, fiind anulat ordinul Ministrului Justiției nr. 924 din 27 octombrie 2017 „Cu privire la investirea cu împuterniciri de exercitare a activității de executare în circumscripția unei alte instanțe de judecată a executorului judecătoresc Andrei Gosic în legătură cu transferul acestuia”. Pentru a decide astfel, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a constatat că ordinul contestat a fost emis cu încălcarea procedurii prevăzute de art. 14 alin. (6) din Legea privind executorii judecătorești nr.113 din 17 iunie 2010 or, Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești nu a înaintat Ministerului Justiției al Republicii Moldova propunerea referitor la transferul executorului judecătoresc 2 Andrei Gosic.

Prin decizia din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de executorul judecătoresc Andrei Gosic și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 februarie 2018. Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești este o asociație profesională a executorilor judecătorești, care dispune de competențe determinate inclusiv în procesul de organizare a activității executorilor judecătorești. Emiterea unui act de către Ministrul Justiției privind modificarea competenței teritoriale a executorului judecătoresc este condiționată de înaintarea unei asemenea propuneri de Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

Or, competența de înaintare a unei asemenea propuneri prin lege a fost atribuită exclusiv Consiliului Uniunii. În asemenea circumstanțe, instanța de fond în temei legal a stabilit că la emiterea ordinului Ministrului Justiției nr. 924 din 27 octombrie 2017 „Cu privire la învestirea cu împuterniciri de exercitare a activității de executare în circumscripția unei alte instanțe de judecată a executorului judecătoresc Andrei Gosic, în legătura cu transferul acestuia” s-a încălcat procedura prevăzută de art. 14 alin. (6) din Legea privind executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010. Colegiul civil a menționat că hotărârea atacată cu apel a fost adoptată în limitele competenței, reieșind din temeiurile și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii care guvernează raportul juridic litigios.

La 24 septembrie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 alin.1 Cod de procedură civilă, intervenientul accesoriu, executorul judecătoresc Andrei Gosic a declarat recurs împotriva deciziei din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 19 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acestora, cu emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie respinsă integral. În susținerea recursului recurentul a indicat prevederile art. 432 alin.(2), lit.a), b), alin.(4) Cod de procedură civilă, și anume instanța ierarhic inferioară nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a apreciat în mod arbitrar probele prezentate la materialele pricinii, aplicând eronat regulile cu privire la sarcina probațiunii, neoferind răspuns la toate circumstanțele și argumentele invocate în cererea de apel, cât și faptul că instanța a interpretat în mod eronat legea.

În motivarea recursului a indicat dezacordul său cu soluțiile instanțelor ierarhic inferioare și a redat circumstanțele de fapt indicate pe parcursul examinării cauzei. A indicat că 20 iulie 2016 a depus la Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești cererea cu privire la avizarea transferului său în circumscripția teritorială din r-nul Călărași în circumscripția teritorială a mun.Chișinău, sectorul Centru, indicând toate motivele în sprijinul cererii date. Concomitent a depus o copie a cererii menționate și la Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a tergiversat în mod ilegal examinarea cererii sale.

Astfel instanțele ierarhic inferioare nu au examinat integral sub toate aspectele procesul de adoptare la 27 octombrie 2017 de către Ministrul Justiției a ordinului nr.924, care luând în considerare existența răspunsului nr. 89 din 18 august 2017 adoptat de CTEJ Centru, care a devenit irevocabil prin neatacare, nu poate fi 3 neglijat, or acesta și-a produs efectul juridic, care sub toate aspectele elucidează respectarea prevederilor art. 14 alin. (6) al Legii nr.113 din 17 iunie 2010. Respingerea probei cum este răspunsul nr.89 din 18 august 2017 adoptat de către Camera Teritorială a Executorilor Judecătorești Centru, în mod flagrant aduce atingere unui din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului, principiul securității raporturilor juridice.

Hotărârea primei instanțe este ilegală deoarece cererea de chemare în judecată urma în temeiul art.171 alin. (1) Cod de procedură civilă să fie restituită, așa cum la cererea de chemare în judecată nu a fost prezentat documentul ce legalizează împuternicirile reprezentantului, iar pe versoul mandatului avocațional la compartimentul client este înscris Talmaci Roman, fără a specifica careva funcții în cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Totodată instanța judecătorească prin încheierea din 02 februarie 2018 a respins cererea sa de scoatere de pe rol pe motivul că reclamantul nu a respectat procedura de soluționare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară, inclusiv prin mediere, așa cum Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a solicitat în cererea sa prealabilă abrogarea ordinului ministrului justiției nr.294 din 27 octombrie 2017 ca fiind ilegal, și nu ordinul nr.924.

A specificat că Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești nu dispune de personalitate juridică și în mod unilateral nu putea înainta nici o cerere împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, or cererea a fost semnată sau depusă în instanță de o persoană neîmputernicită, Talmaci Roman neavând împuternicirile respective. Mandatul avocatial urma să fie semnat de către secretarul general al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, în temeiul art. 44 alin. (4), lit.b) Legea nr.113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești. Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești nu are capacitate de exercițiu al drepturilor procedurale civile, fiind lipsit de capacitatea de folosință în condițiile art.60 alin. (1) Cod civil or, această capacitate de folosință a persoanei juridice se dobândește la data înregistrării de stat și încetează la data radierii ei din registrul de stat.

La 15 octombrie 2018, în adresa intimaților Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești și Ministerului Justiției al Republicii Moldova, a fost expediată copia recursului declarat de executorul judecătoresc Andrei Gosic, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs. La 15 noiembrie 2018 și 27 noiembrie 2018 Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a depus referință, solicitând declararea inadmisibilă a recursului adresat de intervenientul accesoriu, executorul judecătoresc Andrei Gosic, așa cum temeiurile invocate de recurent sunt aceleași, cărora instanța de fond și instanța de apel deja le-a dat o apreciere corespunzătoare. Cererea de recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.432 Cod de procedură civilă.

La 26 noiembrie 2018 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus referință, solicitând declararea inadmisibilă a recursului adresat de intervenientul accesoriu, executorul judecătoresc Andrei Gosic, așa cum recursul conține obiecțiile de fapt și de drept care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

A indicat că întru executarea hotărârii Judecătoriei Chișinău din 19 februarie 2018, menținută prin decizia din 24 iulie 2018, la 03 septembrie 2018 a fost emis ordinul 4 Ministrului Justiției nr.526 „Cu privire la executarea Hotărârii Judecătoriei Chișinău”, publicat în Monitorul Oficial nr.336-346 la data de 07 septembrie 2018. La 19 martie 2019 Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, reprezentată de avocatul Vladimir Grosu, a depus referință, solicitând încetarea procedurii examinării cererii de recurs și declararea ca fiind inadmisibilă cererea de recurs depusă de către executorul judecătoresc Gosic Andrei. În conformitate cu art.434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că recursul împotriva deciziei din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, declarat de către executorul judecătoresc Andrei Gosic, la data de 24 septembrie 2018 a fost depus în termenul prevăzut de lege. Prin încheierea din 06 martie 2019 a Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de executorul judecătoresc Andrei Gosic, a fost considerat admisibil (f.d. 243, vol.I). Prin încheierea din 03 aprilie 2019, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție a decis admiterea cererii Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, reprezentată de avocatul Vladimir Grosu cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei din art. 68 Cod de procedură civilă, și anume „Intervenientul accesoriu are drepturile și obligațiile procedurale ale părții căreia i se alătură, cu excepția dreptului de a...” (f.d.

28-32, vol. II). La 16 aprilie 2019, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat inadmisibilă sesizarea care se referă la dreptul intervenientului accesoriu de a declara recurs în mod independent. Curtea a concluzionat că Constituția nu-i impune legislatorului să adopte un model special de reglementare a instituției intervenientului în cadrul procesului civil. Important este ca legea să le asigure intervenienților dreptul de a participa și de a depune observații în cadrul proceselor de judecată, acolo unde se examinează chestiuni care le pot afecta drepturile, libertățile și interesele legitime. Totodată, în cazul în care intervenientul este afectat în mod substanțial de soluția instanței, este firesc că legea să prevadă o cale de atac.

Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile contestate asigură o cale de atac pentru intervenienții accesorii care sunt afectați în mod direct de hotărârea pronunțată pe marginea litigiului dintre părțile principale, situație care nu este contrară articolului 20 din Constituție (parag.31) (f.d. 36-39, vol.II). Prin încheierea din 12 iunie 2019, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție a decis admiterea cererii depuse de către recurentul, executorul judecătoresc Andrei Gosic cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmelor din art. 14 alin. (6), art. 40 alin. (2), art. 50 lit. b), art. 50 lit. c), art. 54 alin. (3) din Legea nr. 113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești (f.d.

83-89, vol. II). La 28 octombrie 2019, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat inadmisibilă sesizarea referitor la transferul executorului judecătoresc. Curtea nu a reținut criticile referitoare la neclaritatea legii în cazul transferului unui executor judecătoresc în circumscripția unei alte instanțe de judecată, atât timp cât legea stabilește în mod previzibil că învestirea cu împuterniciri în cazul transferului executorului judecătoresc se face la propunerea organului executiv din cadrul profesiei, care reprezintă și apără interesele profesionale ale membrilor săi (parag.

30). 5 Curtea a menționat că reglementarea activității executorului judecătoresc, inclusiv prin stabilirea unei proceduri speciale după care acesta poate să exercite transferul în circumscripția unei alte instanțe de judecată, nicidecum nu influențează în sensul restrângerii sau diminuării dreptului său asupra licenței de activitate în calitate de executor judecătoresc (parag.33) (f.d. 98-102).

Prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, în vigoare până la 01 aprilie 2019. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție respinge recursul. Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile la soluționarea cazului dat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, din următoarele considerente.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentului, dar va analiza doar motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag.

84). Materialele dosarului confirmă faptul că la 03 ianuarie 2018, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a depus cerere de chemare în judecată, concretizată la 02 februarie 2018, împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Andrei Gosic, solicitând anularea ordinul Ministrului Justiției nr. 924 din 27 octombrie 2017 „Cu privire la investirea cu împuterniciri de exercitare a activității de executare în circumscripția unei alte instanțe de judecată a executorului judecătoresc Andrei Gosic în legătură cu transferul acestuia” (f.d. 2-6, 66-67, vol.I).

Judecând cauza dată, prima instanță prin hotărârea din 19 februarie 2018 a admis cererea de chemare în judecată depusă de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, fiind anulat ordinul Ministrului Justiției nr. 924 din 27 octombrie 2017 „Cu privire la investirea cu împuterniciri de exercitare a activității de 6 executare în circumscripția unei alte instanțe de judecată a executorului judecătoresc Andrei Gosic în legătură cu transferul acestuia” (f.d.88, 95-97, vol.I). Ulterior, instanța de apel, prin decizia din 24 iulie 2018 a respins apelul declarat de executorul judecătoresc Andrei Gosic și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 februarie 2018 (f.d.

157, 158-170, vol.I). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând situația de fapt din cauza dată, în raport cu normele de drept material pertinente, punctează că concluzia instanțelor inferioare despre necesitatea admiterii cererii de chemare în judecată depusă de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești este justă, având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită, în conformitate cu prevederile art. 130 Cod de procedură civilă, iar actele de dispoziție a acestora au fost adoptate cu respectarea normelor de procedură și cu aplicarea corectă a normelor de drept material.

Astfel, conform prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000 (în vigoare la data adresării și examinării prezentei acțiuni), potrivit căreia orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. În temeiul art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea citată, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi.

În conformitate cu art. 24 alin. (3) din Legea citată, la examinarea în instanța de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este pusă pe seama pîrîtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probațiunii revine ambelor părți. Din materialele cauzei rezultă că prin ordinul nr.924 din 27 octombrie 2017 a Ministrului Justiției cu privire la învestirea cu împuterniciri de exercitare a activității de executare în circumscripția unei alte instanțe de judecată a executorului judecătoresc Andrei Gosic în legătură cu transferul acestuia, publicat în Monitorul Oficial nr.383-388 (6306-6311) din 03 noiembrie 2017, în temeiul art.14 alin. (6) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești, s-a ordonat învestirea executorului judecătoresc Gosic Andrei (Licența seria LE nr.190) cu împuterniciri de exercitarea activității de executare în circumscripția mun.

Chișinău în legătură cu transferul acestuia din circumscripția raionului Călărași. În termen de 10 zile de la data comunicării prezentului ordin, Camera teritorială a executorilor judecătorești Centru va asigura repartizarea documentelor executorii și a materialelor de arhivă pe sectorul deservit de executorul judecătoresc transferat (f.d. 11, vol.I). În conformitate cu art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000 (în vigoare la data adresării și examinării prezentei 7 acțiuni), persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Astfel, la 14 noiembrie 2017 Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, în temeiul Legii nr. 113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești și Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10.02.2000, a înregistrat la Ministerul Justiției al Republicii Moldova cerere prealabilă, prin care a solicitat abrogarea ordinului ministrului justiției nr.294 din 27 octombrie 2017 ca fiind ilegal, astfel exprimându-și dezacordul cu ordinul emis (f.d. 12, vol. I). Conform art. 15 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000 (în vigoare la data adresării și examinării prezentei acțiuni), cererea prealabilă se examinează de către organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, decizia urmând a fi comunicată de îndată petiționarului dacă legislația nu prevede altfel.

Contrar prevederilor menționate, Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu a oferit răspuns la cererea prealabilă înregistrată la 14 noiembrie 2017 de către Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, or probe în acest sens nu au fost prezentate de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000 (în vigoare la data adresării și examinării prezentei acțiuni), persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

În conformitate cu art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea citată, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la: data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia.

Reieșind din normele sus-menționate, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești la 03 ianuarie 2018 a sesizat instanța de contencios administrativ cu prezenta cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, solicitând anularea ordinului Ministrului Justiției nr. 924 din 27 octombrie 2017 „Cu privire la investirea cu împuterniciri de exercitare a activității de executare în circumscripția unei alte instanțe de judecată a executorului judecătoresc Andrei Gosic în legătură cu transferul acestuia”, invocând ca temei de anulare prevederile art. 26 alin. (1) lit.c) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000 (în vigoare pînă la data de 01 aprilie 2019) și anume faptul că actul contestat a fost emis cu încălcarea procedurii stabilite (f.d.

2-6, 66-67, vol.I). În conformitate cu prevederile art. 26 alin.(1) al Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000 (în vigoare la data adresării și examinării prezentei acțiuni), actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. 8 Colegiul constată că ordinul nr.924 din 27 octombrie 2017 a Ministrului Justiției cu privire la învestirea cu împuterniciri de exercitare a activității de executare în circumscripția unei alte instanțe de judecată a executorului judecătoresc Andrei Gosic în legătură cu transferul acestuia, a fost emis în temeiul art.14 alin. (6) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești.

Conform art. 14 alin. (6) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești, învestirea cu împuterniciri în cazul transferului executorului judecătoresc, la cererea acestuia, în circumscripția unei alte instanțe de judecată se face la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, cu respectarea prevederilor alin.(2) lit.a)–d). Alin.2 lit.a)-d) din Legea citată, prevede că executorul judecătoresc urmează să întrunească următoarele condiții: a) a obținut licența de executor judecătoresc și a depus jurământul; b) a depus la Ministerul Justiției specimenul semnăturii și amprenta sigiliului; c) a înregistrat la Ministerul Justiției sediul biroului; d) a încheiat contract de asigurare de răspundere civilă.

Condiția obligatorie pentru învestirea cu împuterniciri în cazul transferului executorului judecătoresc, la cererea acestuia, în circumscripția unei alte instanțe de judecată este că urmează să fie prezentat Ministerului Justiției al Republicii Moldova propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești în acest sens.

Probatoriul administrat în cauză, atestă cert faptul că prealabil emiterii ordinului nr.924 din 27 octombrie 2017, de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu a fost obținut acordul Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești privind transferul executorului judecătoresc Andrei Gosic din circumscripția r-nului Călărași în circumscripția mun.Chișinău, or având în vedere prevederile art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000 (în vigoare la data adresării și examinării prezentei acțiuni), Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu a prezentat probe contrarii în susținerea legalității ordinului contestat, deși sarcina probațiunii era pusă în seama acestuia.

Totodată, Colegiul remarcă că Andrei Gosic a înregistrat la 21 august 2017 cerere la Ministerul Justiției al Republicii Moldova, prin care a solicitat reluarea activității suspendate, cu transferarea din r-nul Călărași în circumscripția teritorială a mun.Chișinău, sectorul Centru, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (6) și art. 18 alin. (7) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești (f.d. 46-47, vol.I). În urma demersului Ministerului Justiției din 11 septembrie 2017, vizând cererea lui Andrei Gosic privind reînvestirea cu împuterniciri de exercitare a activității de executare și transferul acestuia pentru desfășurarea activității în circumscripția unei alte instanțe de judecată, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a exprimat avizul pozitiv referitor la reînvestirea cu împuterniciri de exercitare a activității de executare a executorului judecătoresc Andrei Gosic în circumscripția Judecătoriei Călărași.

Referitor la solicitarea lui Andrei Gosic privind transferul pentru desfășurarea activității în circumscripția unei alte instanțe judecătorești, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a menționat că competența examinării unei asemenea solicitări aparține Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, din care motiv prezentarea opiniei și propunerilor aferente acestei solicitări nu poate fi realizat în termenul indicat (f.d. 9 74, vol. I). Colegiul remarcă și prevederile art.42 alin. (1), (3) lit. a) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești, prin care se indică că organul executiv al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești este Consiliul, care are și următoarea atribuție – propune ministrului justiției spre aprobare numărul necesar de executori judecătorești și teritoriul de activitate.

Prin urmare, în materie de procedură, din conținutul prevederilor art.14 alin. (6) și art. 42 din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești, rezultă expres că, emiterea unui act de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova privind modificarea competenței teritoriale a executorului judecătoresc este condiționată de înaintarea unei asemenea propuneri de Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, propunerea premergătoare emiterii ordinului contestat, nu se atestă la materialele cauzei.

Colegiul constată că instanța de apel a apreciat sub toate aspectele materialele dosarului și întemeiat a concluzionat că la emiterea ordinului Ministrului Justiției nr. 924 din 27 octombrie 2017 „Cu privire la învestirea cu împuterniciri de exercitare a activității de executare în circumscripția unei alte instanțe de judecată a executorului judecătoresc Andrei Gosic, în legătura cu transferul acestuia” s-a încălcat procedura prevăzută de art. 14 alin. (6) din Legea privind executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010, ceea ce în temeiul art. 26 alin. (1) lit.c) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000 (în vigoare la data adresării și examinării prezentei acțiuni) duce la anularea actului contestat.

Referitor la argumentele recurentului executorului judecătoresc Andrei Gosic privind necesitatea scoaterii de pe rol a cererii de pe rol în temeiul art.267 lit.a) Cod de procedură civilă, și referitor la calitatea procesuală a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești în cadrul procesului dat, Colegiul nu se va expune, deoarece acestea sunt similare argumentelor invocate pe tot parcursul examinării cauzei, și le-a fost dată apreciere corectă de către instanțele ierarhic inferioare, iar referitor la argumentul că instanțele ierarhic inferioare nu au examinat integral sub toate aspectele procesul de adoptare la 27 octombrie 2017 de către Ministrul Justiției a ordinului nr.924, în special nu a luat în considerare existența răspunsului nr. 89 din 18 august 2017 adoptat de CTEJ Centru, se reține că un asemenea răspuns nici nu se regăsește la materialele dosarului, dar și este irelevant cazului reieșind din obiectul litigiului.

În coerența celor expuse, instanța de recurs atestă că argumentele expuse de recurentul executorul judecătoresc Andrei Gosic, poartă un caracter declarativ și formal, nefiind în stare să răstoarne legalitatea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare. În context, ținând cont de natura litigiului și de marja de apreciere a instanței de judecată, Colegiul judiciar opinează că a examinat principalele întrebări juridice puse în prezenta cerere și că nu este necesar să se pronunțe separat în privința motivelor invocate, cu privire la fondul cauzei civile. De fapt, acestea sunt argumente accesorii care depind în funcție de cele principale.

Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta soluție pe caz (a se vedea, printre alte autorități, cauza Kamil Uzun vs Turcia, hotărârea din 10 10 mai 2007, § 64; cauza Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), hotărârea 17 iulie 2014, § 156). Deopotrivă cu cele menționate, raționamentele de fapt și de drept ale deciziei instanței de apel au fost expuse detaliat. Totuși, pentru a nu ignora observațiile recurentului și circumstanțele speciale ale cauzei, instanța de judecată a reexaminat problema de drept și a fost de acord cu raționamentul instanței de apel, care a fost completat în faza de recurs pentru a înlătura orice dubiu cu privire la legalitatea actelor judecătorești.

În esență, punctul de vedere al recurentului Andrei Gosic oferit în această fază nu a putut modifica concluziile anterioare. Prin urmare, observațiile recurentului au fost ascultate, iar instanțele de judecată au răspuns la toate argumentele esențiale ale cauzei. Din considerentele menționate mai sus și având în vedere că instanța de apel a aplicat și a interpretat corect normele de drept pertinente cauzei, iar argumentele recurentului nu sunt justificate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de executorul judecătoresc Andrei Gosic împotriva deciziei instanței de apel, cu menținerea deciziei din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. a), art.248 alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de executorul judecătoresc Andrei Gosic. Se menține decizia din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău adoptată în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu, executorul judecătoresc Andrei Gosic privind contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Mariana Pitic Victor Burduh 11

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-01-23
0,96
3ra-11/19 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-11/2019 (nr. 3ra-1547/2018) prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîşcani: L. Holeviţcaia instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi Î N C H E I E R E 23 ianuarie 2019 mun. Chișinău Co
CSJ 2020-07-29
0,95
3ra-627/20 — contestarea actelor administrative
art. 14 din Legea nr. 113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreşti, nu stabileşte condiţia deţinerii experienţei de 5 ani, în calitate de temei pentru examinarea cererii de transfer, considerent din care, acest punct contravine Le
CSJ 2018-12-19
0,95
3ra-1626/18 — anularea actului administrativ
Dosar nr. 3ra-1626/18 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. P.Harmaniuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M.Guzun, A.Malîi, L.Pruteanu) Î N C H E I E R E 19 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, c
CSJ 2019-05-29
0,95
3ra-663/19 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-663/19 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul central (T. Avasiloaie) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu) ÎNCHEIERE 29 mai 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de co
CSJ 2020-12-09
0,95
3r-349/20 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3r-349/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevițcaia Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, A. Bostan ÎNCHEIERE 09 decembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil comercial și
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă