3ra-12/19 — contestarea actului administrativ

3ra-12/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-12/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (A. Arhip)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, A. Malîi, V. Buhnaci)

D E C I Z I E

18 decembrie 2019

mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de executorul judecătoresc Andrei Gosic,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești împotriva Ministerului Justiției

al Republicii Moldova, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Andrei

Gosic privind contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care au fost

respinse apelurile declarate de executorul judecătoresc Gosic Andrei și Ministerul

Justiției al Republicii Moldova și menținută hotărîrea din 19 februarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 03 ianuarie 2018, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, intervenient accesoriu, executorul judecătoresc Andrei Gosic privind

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că ordinul Ministrului Justiției nr.

924 din 27 octombrie 2017, publicat în Monitorul Oficial nr.383-388 din 03

noiembrie 2017, a fost emis cu încălcarea procedurii prevăzute de art. 14 alin. (6)

din Legea privind executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010, care prevede

că, învestirea cu împuterniciri în cazul transferului executorului judecătoresc, la

cererea acestuia, în circumscripția unei alte instanțe de judecată se face la

propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, cu

respectarea prevederilor alin.(2) lit. a)–d).

1

Astfel, în prealabil emiterii ordinului nr. 924 din 27 octombrie 2017 nu a fost

obținut acordul Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești privind

transferul executorului judecătoresc Andrei Gosic din circumscripția r-lui Călărași

în circumscripția mun. Chișinău.

Totodată, actul administrativ contestat denotă și o ingerință nepermisă în

activitatea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești ca organ de autogestiune

a profesiei executorilor judecătorești, deși, atât prin normele cuprinse în Legea

privind executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010, cât și prevederile

statutare ale asociației este prevăzută lipsa raporturilor de subordonare în coraport

cu autoritățile publice, precum și a principiilor de organizare și funcționare

precum: autonomiei, legalității, conlucrării pentru rezolvarea problemelor de

interes comun.

Operarea transferurilor de către Ministerul Justiției în lipsa propunerii CUNEJ,

este de natură să pericliteze procedura de executare din teritoriu.

A menționat că la 14 noiembrie 2017 Uniunea Națională a Executorilor

Judecătorești a depus în adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova cerere

prealabilă, solicitând anularea actului administrativ contestat. Întrucât în termenul

prevăzut de lege Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu a soluționat cererea

prealabilă recepționată, la 03 ianuarie 2018 a fost înaintată prezenta cerere de

chemare în judecată.

Reclamantul a solicitat anularea ordinului Ministrului Justiției nr. 294 din 27

octombrie 2017 „Cu privire la investirea cu împuterniciri de exercitare a activității

de executare în circumscripția unei alte instanțe de judecată a executorului

judecătoresc Andrei Gosic în legătură cu transferul acestuia”.

Prin cererea înaintată la 02 februarie 2018, Uniunea Națională a Executorilor

Judecătorești, a concretizat pretențiile formulate, în sensul solicitării de a fi anulat

ordinul Ministrului Justiției nr. 924 din 27 octombrie 2017 „Cu privire la investirea

cu împuterniciri de exercitare a activității de executare în circumscripția unei alte

instanțe de judecată a executorului judecătoresc Andrei Gosic în legătură cu

transferul acestuia”.

Prin încheierea din 02 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-

a respins cererea înaintată de către Gosic Andrei privind scoaterea de pe rol a

cererii de chemare în judecată depusă de către reprezentantul Uniunii Naționale a

Executorilor Judecătorești, avocatul Josan Vasile împotriva Ministerului Justiției,

intervenient accesoriu executorul judecătoresc Gosic Andrei cu privire la

contestarea actului administrativ, ca fiind neîntemeiată.

Prin hotărârea din 19 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Uniunea Națională a Executorilor

Judecătorești, fiind anulat ordinul Ministrului Justiției nr. 924 din 27 octombrie

2017 „Cu privire la investirea cu împuterniciri de exercitare a activității de

executare în circumscripția unei alte instanțe de judecată a executorului

judecătoresc Andrei Gosic în legătură cu transferul acestuia”.

Pentru a decide astfel, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a constatat că

ordinul contestat a fost emis cu încălcarea procedurii prevăzute de art. 14 alin. (6)

din Legea privind executorii judecătorești nr.113 din 17 iunie 2010 or, Consiliul

Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești nu a înaintat Ministerului Justiției al

Republicii Moldova propunerea referitor la transferul executorului judecătoresc

2

Andrei Gosic.

Prin decizia din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de executorul judecătoresc Andrei Gosic și Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 19 februarie 2018.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că Uniunea Națională a

Executorilor Judecătorești este o asociație profesională a executorilor judecătorești,

care dispune de competențe determinate inclusiv în procesul de organizare a

activității executorilor judecătorești. Emiterea unui act de către Ministrul Justiției

privind modificarea competenței teritoriale a executorului judecătoresc este

condiționată de înaintarea unei asemenea propuneri de Consiliul Uniunii Naționale

a Executorilor Judecătorești. Or, competența de înaintare a unei asemenea

propuneri prin lege a fost atribuită exclusiv Consiliului Uniunii.

În asemenea circumstanțe, instanța de fond în temei legal a stabilit că la

emiterea ordinului Ministrului Justiției nr. 924 din 27 octombrie 2017 „Cu privire

la învestirea cu împuterniciri de exercitare a activității de executare în

circumscripția unei alte instanțe de judecată a executorului judecătoresc Andrei

Gosic, în legătura cu transferul acestuia” s-a încălcat procedura prevăzută de art.

14 alin. (6) din Legea privind executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010.

Colegiul civil a menționat că hotărârea atacată cu apel a fost adoptată în

limitele competenței, reieșind din temeiurile și obiectul acțiunii, cu aplicarea

corectă a legii care guvernează raportul juridic litigios.

La 24 septembrie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 alin.1 Cod de

procedură civilă, intervenientul accesoriu, executorul judecătoresc Andrei Gosic a

declarat recurs împotriva deciziei din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a

hotărârii din 19 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

casarea acestora, cu emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie respinsă

integral.

În susținerea recursului recurentul a indicat prevederile art. 432 alin.(2), lit.a),

b), alin.(4) Cod de procedură civilă, și anume instanța ierarhic inferioară nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a apreciat în mod arbitrar probele

prezentate la materialele pricinii, aplicând eronat regulile cu privire la sarcina

probațiunii, neoferind răspuns la toate circumstanțele și argumentele invocate în

cererea de apel, cât și faptul că instanța a interpretat în mod eronat legea.

În motivarea recursului a indicat dezacordul său cu soluțiile instanțelor ierarhic

inferioare și a redat circumstanțele de fapt indicate pe parcursul examinării cauzei.

A indicat că 20 iulie 2016 a depus la Uniunea Națională a Executorilor

Judecătorești cererea cu privire la avizarea transferului său în circumscripția

teritorială din r-nul Călărași în circumscripția teritorială a mun.Chișinău, sectorul

Centru, indicând toate motivele în sprijinul cererii date. Concomitent a depus o

copie a cererii menționate și la Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Uniunea

Națională a Executorilor Judecătorești a tergiversat în mod ilegal examinarea

cererii sale.

Astfel instanțele ierarhic inferioare nu au examinat integral sub toate aspectele

procesul de adoptare la 27 octombrie 2017 de către Ministrul Justiției a ordinului

nr.924, care luând în considerare existența răspunsului nr. 89 din 18 august 2017

adoptat de CTEJ Centru, care a devenit irevocabil prin neatacare, nu poate fi

3

neglijat, or acesta și-a produs efectul juridic, care sub toate aspectele elucidează

respectarea prevederilor art. 14 alin. (6) al Legii nr.113 din 17 iunie 2010.

Respingerea probei cum este răspunsul nr.89 din 18 august 2017 adoptat de

către Camera Teritorială a Executorilor Judecătorești Centru, în mod flagrant aduce

atingere unui din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului, principiul

securității raporturilor juridice.

Hotărârea primei instanțe este ilegală deoarece cererea de chemare în judecată

urma în temeiul art.171 alin. (1) Cod de procedură civilă să fie restituită, așa cum

la cererea de chemare în judecată nu a fost prezentat documentul ce legalizează

împuternicirile reprezentantului, iar pe versoul mandatului avocațional la

compartimentul client este înscris Talmaci Roman, fără a specifica careva funcții

în cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Totodată instanța

judecătorească prin încheierea din 02 februarie 2018 a respins cererea sa de

scoatere de pe rol pe motivul că reclamantul nu a respectat procedura de

soluționare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară, inclusiv prin mediere, așa

cum Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a solicitat în cererea sa

prealabilă abrogarea ordinului ministrului justiției nr.294 din 27 octombrie 2017 ca

fiind ilegal, și nu ordinul nr.924.

A specificat că Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești nu dispune de

personalitate juridică și în mod unilateral nu putea înainta nici o cerere împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, or cererea a fost semnată sau depusă

în instanță de o persoană neîmputernicită, Talmaci Roman neavând împuternicirile

respective. Mandatul avocatial urma să fie semnat de către secretarul general al

Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, în temeiul art. 44 alin. (4), lit.b)

Legea nr.113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești.

Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești nu are capacitate de exercițiu

al drepturilor procedurale civile, fiind lipsit de capacitatea de folosință în condițiile

art.60 alin. (1) Cod civil or, această capacitate de folosință a persoanei juridice se

dobândește la data înregistrării de stat și încetează la data radierii ei din registrul de

stat.

La 15 octombrie 2018, în adresa intimaților Uniunea Națională a Executorilor

Judecătorești și Ministerului Justiției al Republicii Moldova, a fost expediată

copia recursului declarat de executorul judecătoresc Andrei Gosic, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței la recurs.

La 15 noiembrie 2018 și 27 noiembrie 2018 Uniunea Națională a Executorilor

Judecătorești a depus referință, solicitând declararea inadmisibilă a recursului

adresat de intervenientul accesoriu, executorul judecătoresc Andrei Gosic, așa cum

temeiurile invocate de recurent sunt aceleași, cărora instanța de fond și instanța de

apel deja le-a dat o apreciere corespunzătoare. Cererea de recurs nu se încadrează

în temeiurile prevăzute de art.432 Cod de procedură civilă.

La 26 noiembrie 2018 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus

referință, solicitând declararea inadmisibilă a recursului adresat de intervenientul

accesoriu, executorul judecătoresc Andrei Gosic, așa cum recursul conține

obiecțiile de fapt și de drept care deja au fost obiect de studiere și verificare de

către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. A indicat

că întru executarea hotărârii Judecătoriei Chișinău din 19 februarie 2018,

menținută prin decizia din 24 iulie 2018, la 03 septembrie 2018 a fost emis ordinul

4

Ministrului Justiției nr.526 „Cu privire la executarea Hotărârii Judecătoriei

Chișinău”, publicat în Monitorul Oficial nr.336-346 la data de 07 septembrie 2018.

La 19 martie 2019 Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești,

reprezentată de avocatul Vladimir Grosu, a depus referință, solicitând încetarea

procedurii examinării cererii de recurs și declararea ca fiind inadmisibilă cererea de

recurs depusă de către executorul judecătoresc Gosic Andrei.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că recursul împotriva deciziei din 24 iulie

2018 a Curții de Apel Chișinău, declarat de către executorul judecătoresc Andrei

Gosic, la data de 24 septembrie 2018 a fost depus în termenul prevăzut de lege.

Prin încheierea din 06 martie 2019 a Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de

executorul judecătoresc Andrei Gosic, a fost considerat admisibil (f.d. 243, vol.I).

Prin încheierea din 03 aprilie 2019, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție

a decis admiterea cererii Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești,

reprezentată de avocatul Vladimir Grosu cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate a sintagmei din art. 68 Cod de procedură civilă, și anume

„Intervenientul accesoriu are drepturile și obligațiile procedurale ale părții căreia i

se alătură, cu excepția dreptului de a...” (f.d. 28-32, vol. II).

La 16 aprilie 2019, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat

inadmisibilă sesizarea care se referă la dreptul intervenientului accesoriu de a

declara recurs în mod independent. Curtea a concluzionat că Constituția nu-i

impune legislatorului să adopte un model special de reglementare a instituției

intervenientului în cadrul procesului civil. Important este ca legea să le asigure

intervenienților dreptul de a participa și de a depune observații în cadrul proceselor

de judecată, acolo unde se examinează chestiuni care le pot afecta drepturile,

libertățile și interesele legitime. Totodată, în cazul în care intervenientul este

afectat în mod substanțial de soluția instanței, este firesc că legea să prevadă o cale

de atac. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile contestate asigură o cale de

atac pentru intervenienții accesorii care sunt afectați în mod direct de hotărârea

pronunțată pe marginea litigiului dintre părțile principale, situație care nu este

contrară articolului 20 din Constituție (parag.31) (f.d. 36-39, vol.II).

Prin încheierea din 12 iunie 2019, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție

a decis admiterea cererii depuse de către recurentul, executorul judecătoresc

Andrei Gosic cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmelor

din art. 14 alin. (6), art. 40 alin. (2), art. 50 lit. b), art. 50 lit. c), art. 54 alin. (3) din

Legea nr. 113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești (f.d. 83-89, vol. II).

La 28 octombrie 2019, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat

inadmisibilă sesizarea referitor la transferul executorului judecătoresc. Curtea nu a

reținut criticile referitoare la neclaritatea legii în cazul transferului unui executor

judecătoresc în circumscripția unei alte instanțe de judecată, atât timp cât legea

stabilește în mod previzibil că învestirea cu împuterniciri în cazul transferului

executorului judecătoresc se face la propunerea organului executiv din cadrul

profesiei, care reprezintă și apără interesele profesionale ale membrilor săi (parag.

30).

5

Curtea a menționat că reglementarea activității executorului judecătoresc,

inclusiv prin stabilirea unei proceduri speciale după care acesta poate să exercite

transferul în circumscripția unei alte instanțe de judecată, nicidecum nu

influențează în sensul restrângerii sau diminuării dreptului său asupra licenței de

activitate în calitate de executor judecătoresc (parag.33) (f.d. 98-102).

Prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, în vigoare până la 01 aprilie 2019.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la

proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție respinge recursul.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea cazului dat, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul urmează a fi respins, din următoarele considerente.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar să menționeze că nu va formula un

răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentului, dar va analiza doar

motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García

Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs

Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84).

Materialele dosarului confirmă faptul că la 03 ianuarie 2018, Uniunea

Națională a Executorilor Judecătorești a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată la 02 februarie 2018, împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Andrei Gosic, solicitând

anularea ordinul Ministrului Justiției nr. 924 din 27 octombrie 2017 „Cu privire la

investirea cu împuterniciri de exercitare a activității de executare în circumscripția

unei alte instanțe de judecată a executorului judecătoresc Andrei Gosic în legătură

cu transferul acestuia” (f.d. 2-6, 66-67, vol.I).

Judecând cauza dată, prima instanță prin hotărârea din 19 februarie 2018 a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Uniunea Națională a Executorilor

Judecătorești, fiind anulat ordinul Ministrului Justiției nr. 924 din 27 octombrie

2017 „Cu privire la investirea cu împuterniciri de exercitare a activității de

6

executare în circumscripția unei alte instanțe de judecată a executorului

judecătoresc Andrei Gosic în legătură cu transferul acestuia” (f.d.88, 95-97, vol.I).

Ulterior, instanța de apel, prin decizia din 24 iulie 2018 a respins apelul

declarat de executorul judecătoresc Andrei Gosic și Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 19 februarie 2018 (f.d. 157, 158-170, vol.I).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, analizând situația de fapt din cauza dată, în raport cu

normele de drept material pertinente, punctează că concluzia instanțelor inferioare

despre necesitatea admiterii cererii de chemare în judecată depusă de Uniunea

Națională a Executorilor Judecătorești este justă, având la bază cumulul dovezilor

administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea

juridică cuvenită, în conformitate cu prevederile art. 130 Cod de procedură civilă,

iar actele de dispoziție a acestora au fost adoptate cu respectarea normelor de

procedură și cu aplicarea corectă a normelor de drept material.

Astfel, conform prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000 (în vigoare la data adresării și examinării

prezentei acțiuni), potrivit căreia orice persoană care se consideră vătămată într-un

drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act

administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate

adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea

actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

În temeiul art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea citată, obiect al acțiunii în

contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ

și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane,

inclusiv al unui terț, emise de: autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora

în sensul prezentei legi.

În conformitate cu art. 24 alin. (3) din Legea citată, la examinarea în instanța

de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este pusă pe

seama pîrîtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probațiunii revine ambelor

părți.

Din materialele cauzei rezultă că prin ordinul nr.924 din 27 octombrie 2017 a

Ministrului Justiției cu privire la învestirea cu împuterniciri de exercitare a

activității de executare în circumscripția unei alte instanțe de judecată a

executorului judecătoresc Andrei Gosic în legătură cu transferul acestuia, publicat

în Monitorul Oficial nr.383-388 (6306-6311) din 03 noiembrie 2017, în temeiul

art.14 alin. (6) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești,

s-a ordonat învestirea executorului judecătoresc Gosic Andrei (Licența seria LE

nr.190) cu împuterniciri de exercitarea activității de executare în circumscripția

mun. Chișinău în legătură cu transferul acestuia din circumscripția raionului

Călărași. În termen de 10 zile de la data comunicării prezentului ordin, Camera

teritorială a executorilor judecătorești Centru va asigura repartizarea documentelor

executorii și a materialelor de arhivă pe sectorul deservit de executorul

judecătoresc transferat (f.d. 11, vol.I).

În conformitate cu art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr.

793-XIV din 10.02.2000 (în vigoare la data adresării și examinării prezentei

7

acțiuni), persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de

lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității

publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea,

în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Astfel, la 14 noiembrie 2017 Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești,

în temeiul Legii nr. 113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești și Legii

contenciosului administrativ nr.793 din 10.02.2000, a înregistrat la Ministerul

Justiției al Republicii Moldova cerere prealabilă, prin care a solicitat abrogarea

ordinului ministrului justiției nr.294 din 27 octombrie 2017 ca fiind ilegal, astfel

exprimându-și dezacordul cu ordinul emis (f.d. 12, vol. I).

Conform art. 15 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10.02.2000 (în vigoare la data adresării și examinării prezentei acțiuni), cererea

prealabilă se examinează de către organul emitent sau ierarhic superior în termen

de 30 de zile de la data înregistrării ei, decizia urmând a fi comunicată de îndată

petiționarului dacă legislația nu prevede altfel.

Contrar prevederilor menționate, Ministerul Justiției al Republicii Moldova

nu a oferit răspuns la cererea prealabilă înregistrată la 14 noiembrie 2017 de către

Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, or probe în acest sens nu au fost

prezentate de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr.

793-XIV din 10.02.2000 (în vigoare la data adresării și examinării prezentei

acțiuni), persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de

lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea

prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în

drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea,

în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

În conformitate cu art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea citată, cererea prin care se

solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi

înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest

termen curge de la: data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării

termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia.

Reieșind din normele sus-menționate, Uniunea Națională a Executorilor

Judecătorești la 03 ianuarie 2018 a sesizat instanța de contencios administrativ cu

prezenta cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, solicitând anularea

ordinului Ministrului Justiției nr. 924 din 27 octombrie 2017 „Cu privire la

investirea cu împuterniciri de exercitare a activității de executare în circumscripția

unei alte instanțe de judecată a executorului judecătoresc Andrei Gosic în legătură

cu transferul acestuia”, invocând ca temei de anulare prevederile art. 26 alin. (1)

lit.c) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000 (în

vigoare pînă la data de 01 aprilie 2019) și anume faptul că actul contestat a fost

emis cu încălcarea procedurii stabilite (f.d. 2-6, 66-67, vol.I).

În conformitate cu prevederile art. 26 alin.(1) al Legea contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000 (în vigoare la data adresării și examinării

prezentei acțiuni), actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte,

în cazul în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b)

este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței; c) este ilegal ca fiind emis cu

încălcarea procedurii stabilite.

8

Colegiul constată că ordinul nr.924 din 27 octombrie 2017 a Ministrului

Justiției cu privire la învestirea cu împuterniciri de exercitare a activității de

executare în circumscripția unei alte instanțe de judecată a executorului

judecătoresc Andrei Gosic în legătură cu transferul acestuia, a fost emis în temeiul

art.14 alin. (6) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești.

Conform art. 14 alin. (6) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind

executorii judecătorești, învestirea cu împuterniciri în cazul transferului

executorului judecătoresc, la cererea acestuia, în circumscripția unei alte instanțe

de judecată se face la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor

Judecătorești, cu respectarea prevederilor alin.(2) lit.a)–d). Alin.2 lit.a)-d) din

Legea citată, prevede că executorul judecătoresc urmează să întrunească

următoarele condiții: a) a obținut licența de executor judecătoresc și a depus

jurământul; b) a depus la Ministerul Justiției specimenul semnăturii și amprenta

sigiliului; c) a înregistrat la Ministerul Justiției sediul biroului; d) a încheiat

contract de asigurare de răspundere civilă.

Condiția obligatorie pentru învestirea cu împuterniciri în cazul transferului

executorului judecătoresc, la cererea acestuia, în circumscripția unei alte instanțe

de judecată este că urmează să fie prezentat Ministerului Justiției al Republicii

Moldova propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești în

acest sens.

Probatoriul administrat în cauză, atestă cert faptul că prealabil emiterii

ordinului nr.924 din 27 octombrie 2017, de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova nu a fost obținut acordul Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor

Judecătorești privind transferul executorului judecătoresc Andrei Gosic din

circumscripția r-nului Călărași în circumscripția mun.Chișinău, or având în vedere

prevederile art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10.02.2000 (în vigoare la data adresării și examinării prezentei acțiuni), Ministerul

Justiției al Republicii Moldova nu a prezentat probe contrarii în susținerea

legalității ordinului contestat, deși sarcina probațiunii era pusă în seama acestuia.

Totodată, Colegiul remarcă că Andrei Gosic a înregistrat la 21 august 2017

cerere la Ministerul Justiției al Republicii Moldova, prin care a solicitat reluarea

activității suspendate, cu transferarea din r-nul Călărași în circumscripția teritorială

a mun.Chișinău, sectorul Centru, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (6) și

art. 18 alin. (7) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești

(f.d. 46-47, vol.I).

În urma demersului Ministerului Justiției din 11 septembrie 2017, vizând

cererea lui Andrei Gosic privind reînvestirea cu împuterniciri de exercitare a

activității de executare și transferul acestuia pentru desfășurarea activității în

circumscripția unei alte instanțe de judecată, Uniunea Națională a Executorilor

Judecătorești a exprimat avizul pozitiv referitor la reînvestirea cu împuterniciri de

exercitare a activității de executare a executorului judecătoresc Andrei Gosic în

circumscripția Judecătoriei Călărași. Referitor la solicitarea lui Andrei Gosic

privind transferul pentru desfășurarea activității în circumscripția unei alte instanțe

judecătorești, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a menționat că

competența examinării unei asemenea solicitări aparține Consiliului Uniunii

Naționale a Executorilor Judecătorești, din care motiv prezentarea opiniei și

propunerilor aferente acestei solicitări nu poate fi realizat în termenul indicat (f.d.

9

74, vol. I).

Colegiul remarcă și prevederile art.42 alin. (1), (3) lit. a) din Legea nr.113 din

17 iunie 2010 privind executorii judecătorești, prin care se indică că organul

executiv al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești este Consiliul, care are

și următoarea atribuție – propune ministrului justiției spre aprobare numărul

necesar de executori judecătorești și teritoriul de activitate.

Prin urmare, în materie de procedură, din conținutul prevederilor art.14 alin.

(6) și art. 42 din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești,

rezultă expres că, emiterea unui act de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova privind modificarea competenței teritoriale a executorului judecătoresc

este condiționată de înaintarea unei asemenea propuneri de Consiliul Uniunii

Naționale a Executorilor Judecătorești, propunerea premergătoare emiterii

ordinului contestat, nu se atestă la materialele cauzei.

Colegiul constată că instanța de apel a apreciat sub toate aspectele materialele

dosarului și întemeiat a concluzionat că la emiterea ordinului Ministrului Justiției

nr. 924 din 27 octombrie 2017 „Cu privire la învestirea cu împuterniciri de

exercitare a activității de executare în circumscripția unei alte instanțe de judecată

a executorului judecătoresc Andrei Gosic, în legătura cu transferul acestuia” s-a

încălcat procedura prevăzută de art. 14 alin. (6) din Legea privind executorii

judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010, ceea ce în temeiul art. 26 alin. (1) lit.c) din

Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000 (în vigoare la data

adresării și examinării prezentei acțiuni) duce la anularea actului contestat.

Referitor la argumentele recurentului executorului judecătoresc Andrei

Gosic privind necesitatea scoaterii de pe rol a cererii de pe rol în temeiul

art.267 lit.a) Cod de procedură civilă, și referitor la calitatea procesuală a

Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești în cadrul procesului dat,

Colegiul nu se va expune, deoarece acestea sunt similare argumentelor

invocate pe tot parcursul examinării cauzei, și le-a fost dată apreciere corectă

de către instanțele ierarhic inferioare, iar referitor la argumentul că instanțele

ierarhic inferioare nu au examinat integral sub toate aspectele procesul de adoptare

la 27 octombrie 2017 de către Ministrul Justiției a ordinului nr.924, în special nu a

luat în considerare existența răspunsului nr. 89 din 18 august 2017 adoptat de

CTEJ Centru, se reține că un asemenea răspuns nici nu se regăsește la materialele

dosarului, dar și este irelevant cazului reieșind din obiectul litigiului.

În coerența celor expuse, instanța de recurs atestă că argumentele expuse de

recurentul executorul judecătoresc Andrei Gosic, poartă un caracter declarativ și

formal, nefiind în stare să răstoarne legalitatea hotărârilor instanțelor ierarhic

inferioare.

În context, ținând cont de natura litigiului și de marja de apreciere a instanței

de judecată, Colegiul judiciar opinează că a examinat principalele întrebări juridice

puse în prezenta cerere și că nu este necesar să se pronunțe separat în privința

motivelor invocate, cu privire la fondul cauzei civile.

De fapt, acestea sunt argumente accesorii care depind în funcție de cele

principale. Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta soluție pe

caz (a se vedea, printre alte autorități, cauza Kamil Uzun vs Turcia, hotărârea din

10

10 mai 2007, § 64; cauza Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin

Câmpeanu vs România (Marea Cameră), hotărârea 17 iulie 2014, § 156).

Deopotrivă cu cele menționate, raționamentele de fapt și de drept ale deciziei

instanței de apel au fost expuse detaliat. Totuși, pentru a nu ignora observațiile

recurentului și circumstanțele speciale ale cauzei, instanța de judecată a reexaminat

problema de drept și a fost de acord cu raționamentul instanței de apel, care a fost

completat în faza de recurs pentru a înlătura orice dubiu cu privire la legalitatea

actelor judecătorești. În esență, punctul de vedere al recurentului Andrei Gosic

oferit în această fază nu a putut modifica concluziile anterioare.

Prin urmare, observațiile recurentului au fost ascultate, iar instanțele de

judecată au răspuns la toate argumentele esențiale ale cauzei.

Din considerentele menționate mai sus și având în vedere că instanța de apel a

aplicat și a interpretat corect normele de drept pertinente cauzei, iar argumentele

recurentului nu sunt justificate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de executorul judecătoresc Andrei Gosic împotriva deciziei

instanței de apel, cu menținerea deciziei din 24 iulie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. a), art.248 alin. (2) Cod

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de executorul judecătoresc Andrei Gosic.

Se menține decizia din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău adoptată în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, intervenient accesoriu, executorul judecătoresc Andrei Gosic

privind contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Victor Burduh

11