3ra-221/20 — contestarea actului administrativ

3ra-221/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-221/2020

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Pahopol, V. Negru, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

28 februarie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Consiliul Superior al

Magistraturii,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Ghenadie Pavliuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

cererea de chemare în judecată a fost admisă,

c o n s t a t ă :

La 05 septembrie 2019 Ghenadie Pavliuc a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin hotărârea CSM nr. 501/24

din 13 noiembrie 2018 a fost desemnat în calitate de membru în componența

Consiliului Institutului Național al Justiției, pe un mandat de 4 ani.

În cadrul ședinței din 23 iulie 2019, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii a adoptat hotărârea nr.298/17, prin au fost revocați din funcția de

membru al Consiliului Institutului Național al Justiției judecătorii Ghenadie

Pavliuc, Mariana Pitic și Viorica Mihaila, fiind anunțat și concurs pentru suplinirea

a 3 funcții vacante de membru al Institutului Național al Justiției. Soluția de

revocare, a fost dispusă la solicitarea membrului de drept al Consiliului Superior al

Magistraturii, Ministrului Justiției Olesea Stamate, invocându-se în calitate de

temei „suspiciuni de integritate”.

Examinarea problemei vizate a avut loc imediat, în aceeași ședință la care

ministrul justiției a înaintat solicitarea de revocare, soluționarea problemei a avut

loc în lipsa sa, astfel fiind lipsit de posibilitatea de a se expune referitor la

circumstanțele la care s-a făcut trimitere în solicitare, deși la etapa desemnării sale

în calitate de membru în componența Consiliului Institutului Național al Justiției,

dânsul a fost înștiințat și a fost prezent în ședința CSM din 13 noiembrie 2018.

1

Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat o hotărâre fără să dețină vreo

probă care ar fi constituit temei de revocare a judecătorului Ghenadie Pavliuc din

funcția de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției, totodată

Consiliul a omis să se expună prin hotărârea adoptată în care note informative

dânsul ar fi fost vizat, cât și să facă trimitere la vreo sursă care în opinia lor s-ar

impune revocarea judecătorului din funcția de membru al Consiliului Institutului

Național al Justiției.

Motivul cu privire la faptul că un judecător sau altul ar fi fost menționați în

note informative ale unor judecători, cât și faptul că au fost vizați în mai multe

investigații jurnalistice nu poate servi temei de revocare a judecătorului din funcția

de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției.

Hotărârea Plenului CSM nr.298/17 din 23 iulie 2019 în partea revocării

reprezintă un act administrativ individual defavorabil, fiind adoptată fără a se

invoca un temei de fapt sau de drept veritabil, motiv pentru care hotărârea este una

neîntemeiată, nefondată și ilegală.

Prin revocarea sa din funcția de membru al Consiliului Institutului Național al

Justiției în temeiul hotărârii CSM nr. 298/17 din 23 iulie 2019, se acordă un

caracter defavorabil dublu actului administrativ emis, pe de o parte îi sunt afectate

direct drepturile și interesele legitime, iar pe de altă parte, revocarea din funcția de

membru a avut loc în lipsa unor motive, el nefiind prezent la ședința CSM pentru

a-și expune poziția pe marginea solicitării ministrului justiției.

Actele ce se referă la revocarea sa din funcția de membru al Consiliului

Institutului Național al Justiției, cum ar fi hotărârea CSM nr.298/17 din 23 iulie

2019, dispozitivul acestei hotărâri, extrasul, sinteza ședinței plenare a CSM, nota

informativă sau acte de informare cu referință la problema invocată, nu i-au fost

comunicate, despre existența hotărârii CSM nr.298/17 din 23 iulie 2019 a aflat

întâmplător la 04 septembrie 2019, vizualizând-o pe site-ul CSM. A solicitat

repunerea în termen de contestare a hotărârii CSM nr.298/17 din 23 iulie 2019,

deoarece din motive independente de voința reclamantului a omis termenul, or la

data adoptării hotărârii se afla în concediu de odihnă anual, fiind în imposibilitate

să cunoască despre existența hotărârii contestate, iar CSM nu a dispus înștiințarea

și/sau invitarea reclamantului la ședința CSM pentru a se expune pe marginea

circumstanțelor aduse de ministrul justiției.

Reclamantul Ghenadie Pavliuc a solicitat instanței de judecată repunerea în

termenul de contestare a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 298/17

din 23 iulie 2019, anularea parțială a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 298/17 din 23 iulie 2019 și anume a punctelor 1 și 2 din dispozitivul hotărârii,

în partea ce ține de revocarea din funcția de membru al Consiliului Institutului

Național al Justiției a judecătorului Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău și

anunțarea concursului pentru suplinirea funcției vacante în locul judecătorului

revocat.

Prin încheierea din 01 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea lui Ghenadie Pavliuc privind repunerea în termenul de depunere a cererii

de chemare în judecată, declarând inadmisibilă cererea de chemare în judecată

înaintată de Ghenadie Pavliuc în temeiul art. 207 alin. (2) lit.d) Cod administrativ,

pe motiv că acțiunea a fost depusă cu omiterea nejustificată a termenului legal (f.d.

39-45).

2

Prin decizia din 13 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul depus de Ghenadie Pavliuc, s-a anulat încheierea din 01 octombrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ la cererea de

chemare în judecată depusă de Ghenadie Pavliuc împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la repunerea în termen și contestarea actului administrativ,

și s-a adoptat o încheiere nouă, prin care s-a admis cererea lui Ghenadie Pavliuc cu

privire la repunerea în termen a cererii de chemare în judecată.

S-a repus în termen cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie

Pavliuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea

actului administrativ și s-a transmis cauza la Curtea de Apel Chișinău pentru

examinare în fond (f.d. 71-76).

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Pavliuc Ghenadie către Consiliul

Superior al Magistraturii și s-a anulat Hotărârea CSM nr.298/17 din 23.07.2019 în

partea ce ține de revocarea din funcția de membru al Consiliului Institutului

Național al Justiției a judecătorului Pavliuc Ghenadie de la Judecătoria Chișinău și

anunțarea concursului pentru suplinirea funcției vacante pe locul judecătorului

revocat – Pavliuc Ghenadie (f.d. 113, 118-135).

Pentru a decide astfel, instanța de apel raportând circumstanțele de fapt la

normele de drept aplicabile raportului juridic litigios, a reținut că la caz sunt

întrunite cumulativ ambele cerințe pentru admiterea acțiunii în contestare, și

anume ilegalitatea actului administrativ individual și vătămarea drepturilor

reclamantului.

Analizând legalitatea actului administrativ individual contestat, instanța de

apel a constatat că hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.298/17 din 23

iulie 2019, în partea contestată, a fost emisă cu încălcarea normelor de drept care

reglementează procedura de emitere a actelor administrativ, în special nu s-au

prezentat probe care ar demonstra inițierea unei proceduri administrative în

condițiile stabilite imperativ de lege, hotărârea a fost emisă fără a fi informat

reclamantul despre dreptul său de a interveni în procedura administrativă și fără a

fi audiată persoana vizată pe marginea faptelor imputate, până la aplicarea în

privința acestuia a măsurii de sancționare prin revocarea din funcția de membru al

Consiliului Institutului Național al Justiției. Totodată instanța a conchis că

motivarea actelor administrative defavorabile trebuie să conțină obligatoriu o

descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului:

investigații, probe, audieri, opinia le participanților contrare conținutului final al

actului etc., ceea ce la caz nu se regăsește.

Instanța a remarcat că condițiile de numire în calitate de membru al

Consiliului Institutului Național al Justiției și de revocare a mandatului de membru

în acest sens, sunt prevăzute expres în lege, fără a fi specificate careva prevederi

derogatorii ori excepții de la aceste reguli. Pe marginea raportului juridic litigios

legea prevede concret două situații în care CSM poate dispune revocarea

membrului Consiliului INJ, și anume, în cazul existenței circumstanțelor care

exclud posibilitatea executării mandatului (deces, boală, concediu de maternitate

etc.) și la cererea Consiliului. Prin urmare, la caz nu au fost identificate prezența

temeiurilor prevăzute de lege pentru revocarea legală a mandatului de membru al

Consiliului INJ, or, simpla invocare de planare a suspiciunilor de integritate, nu

3

poate fi pusă la baza revocării mandatului de membru al Consiliului Institutului

Național al Justiției.

Instanța de apel a concluzionat că hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr.298/17 din 23 iulie 2019, în partea revocării din funcția de

membru al Consiliului Institutului Național al Justiției a judecătorului Ghenadie

Pavliuc a fost emisă ilegal, în baza unor temeiuri neprevăzute de lege, din care

considerent va fi anulată în această parte.

Referitor la pretenția reclamantului privind anularea hotărârii Consiliului

Superior al Magistraturii nr.298/17 din 23 iulie 2019, în partea anunțării

concursului pentru suplinirea funcției vacante de membru al Consiliului

Institutului Național al Justiției în locul judecătorului revocat – Ghenadie Pavliuc,

instanța a constatat că aceasta reprezintă o pretenție subsecventă cererii de anulare

a aceleiași hotărâri în partea revocării, or anunțarea concursului pentru funcția

reclamantului a fost dispusă ca urmare a revocării acestuia, iar în circumstanțele în

care instanța a concluzionat ilegalitatea revocării, survine prin consecință juridică

și ilegalitatea hotărârii în partea anunțării concursului.

La 03 decembrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a depus la Curtea

de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău (f.d. 117).

La 27 decembrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a depus la Curtea

Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva hotărârii din 28 noiembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 141-146).

Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor faptice

ale cauzei, suplimentar fiind invocat că, este întemeiată revocarea judecătorului

Ghenadie Pavliuc din membru al Consiliului INJ, pe motiv de suspiciuni de

integritate. Or, motivele pentru care s-a solicitat revocarea judecătorului sunt

informații publice, televizate în mass-media. Intimatul a fost revocat dintr-o

funcție facultativă, iar desemnarea în această funcție este la aprecierea Consiliului

Superior al Magistraturii. Actul administrativ de revocare din funcție a membrului

Consiliului INJ urmărește scopul legal, stabilit de legiuitor, fiind de interes public,

ca în calitate de membru al Consiliului INJ să fie persoană integră, imparțială și cu

o reputație ireproșabilă.

Recurentul a menționat că nu pot fi reținute argumentele Curții de Apel

Chișinău, precum că hotărârea contestată a fost emisă în baza unor suspiciuni

privind integritatea membrilor revocați și în lipsa temeiurilor de revocare

reglementate imperativ de lege, or, în aceste cazuri sarcina probațiunii revine

persoanelor vizate, reclamant/intimat urmând să demonstreze contrariul.

Totodată contrar celor stabilite de către instanța de apel, Consiliul Superior al

Magistraturii legal a emis hotărârea contestată, or potrivit art. 6 alin. (4) al Legii

nr.152-XVI din 08 iunie 2006 cu privire la Institutul Național al Justiție, membrul

Consiliului poate fi revocat de către autoritatea care l-a desemnat în cazul

existenței circumstanțelor care exclud posibilitatea executării mandatului, precum

și la cererea Consiliului, adoptată cu votul a 2/3 din numărul membrilor, în cazul

neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor.

A remarcat că între dispozitiv și hotărâre motivată există divergență referitor

la numărul dosarului, nefiind clar ce număr a dosarului ar trebui să fie.

Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Curții Supreme de Justiție

admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Curții

4

de Apel Chișinău și adoptarea unei hotărâri noi, prin care să fie respinsă ca fiind

neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Ghenadie Pavliuc.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de admisibilitate consideră că, la demararea căii de atac a fost

respectat termenul prevăzut de art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,

deoarece hotărârea Curții de Apel Chișinău datează cu 28 noiembrie 2019,

recursul fiind depus la 03 decembrie 2019, iar motivarea la 27 decembrie 2019

(f.d. 117, 141-146).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Alineatul (2) al aceluiași articol stipulează că, recursul se declară inadmisibil

în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b)

recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană

neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.

245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu

corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art.

234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea

Supremă de Justiție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul

normei art. 246 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, temeiurile de

inadmisibilitate stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv în alte cazuri

prevăzute de lege, pot fi și alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa

examinării admisibilității cererii de recurs.

În această ordine de idei, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ,

în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării

corecte a dreptului material.

Cu trimitere la cele enunțate supra, completul de admisibilitate constată că,

recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 246 alin. (2) coroborat cu art. 194 alin. (2) din Codul

administrativ.

Or, argumentele invocate în recursul depus de Consiliul Superior al

Magistraturii se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către prima instanță,

5

însă nu relevă asupra existenței greșelilor procedurale și aplicării incorecte a

dreptului material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității cererii de recurs constă

în verificarea faptului dacă recursul se încadrează în cele prevăzute la art. 246 alin.

(2) și art. 194 alin. (2) din Codul administrativ.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, că nu se impune motivarea în

detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o

instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.

26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii.

Conform art. 230 și 246 coroborate cu art. 194 alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6