3ra-571/20 — anularea hotărârii CSM din 24 decembrie 2019

3ra-571/20 — anularea hotărârii CSM din 24 decembrie 2019 (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-571/20

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

ÎNCHEIERE

01 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Gherevas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Victor Orîndaș,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Victor Orîndaș

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii Consiliul

Superior al Magistraturii din 24 decembrie 2019 privind respingerea cererii de revizuire

depusă de ex-judecătorul Victor Orîndaș împotriva hotărârilor Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 392/17 și 393/17 din 31 mai 2016 și returnarea cererii de revizuire,

pentru a fi examinată de o nouă componență a Consiliului Superior al Magistraturii

după revocarea membrilor numiți și alegerea unor noi membri de către Adunarea

Generală a Judecătorilor,

împotriva hotărârii din 24 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 13 ianuarie 2020, Victor Orîndaș a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii Consiliul

Superior al Magistraturii din 24 decembrie 2019 privind respingerea cererii de

revizuire depusă de ex-judecătorul Victor Orîndaș împotriva hotărârilor Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 392/17 și 393/17 din 31 mai 2016 și returnarea cererii de

revizuire, pentru a fi examinată de o nouă componență a Consiliului Superior al

Magistraturii, după revocarea membrilor numiți și alegerea unor noi membri de către

Adunarea Generală a Judecătorilor.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a relatat că la

26 septembrie 2019 a depus cerere de revizuire împotriva Hotărârilor Consiliului

Superior al Magistraturii nr.392/17 și 393/17 din 31 mai 2016, prin care a fost ilegal

declarat incompatibil și arbitrar eliberat din funcție, la comandă, ca reacție la

nesupunere politică.

Reclamantul a menționat că cererea de revizuire a fost depusă în baza art. 449,

alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă și art. 170 Codul administrativ. În continuare,

1

reclamantul a indicat că la 24 decembrie 2019 Consiliul Superior al Magistraturii a

respins în ședință publică cererea de revizuire depusă de către ex-judecătorul Victor

Orîndaș.

Astfel, reclamantul a solicitat anularea hotărârii Consiliul Superior al

Magistraturii din 24 decembrie 2019 privind respingerea cererii de revizuire depusă de

ex-judecătorul Victor Orîndaș, deoarece la ședința Consiliului Superior al Magistraturii

au participat persoane care nu aveau dreptul să examineze cererea sa de revizuire, dat

fiind faptul că mandatele lor de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au fost

ridicate de Adunarea Generală a Judecătorilor, indicând că toți judecătorii din

componența Consiliului Superior al Magistraturii cum ar fi: Dorel Musteață, Nina

Cernat, Luiza Gafton, Petru Moraru, Anatol Galben ,Victor Micu, Anatol Pahopol au

fost revocați din funcția de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, prin votul

majorității judecătorilor în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din 27 septembrie

2019.

Reclamantul Victor Orîndaș a menționat că la 18 septembrie 2019, un grup de

judecători, au semnat și au depus cerere de chemare în judecată, iar prin decizia Curții

de Apel Chișinău din 20 septembrie 2019 s-a dispus obligarea Consiliului Superior al

Magistraturii de a convoca Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor.

Reclamantul a accentuat că la 26 septembrie 2019 Curtea Supremă de Justiție a

respins recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii împotriva deciziei din

20 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a dispus obligarea

Consiliului de a convoca Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor, iar, ulterior,

Curtea Supremă de Justiție a menținut încheierea Curții de Apel privind Convocarea

Adunării Generale a Judecătorilor la data de 16 octombrie 2019.

Reclamantul a punctat că hotărârile adoptate de Curtea de Apel Chișinău și Curtea

Supremă de Justiție privind convocarea Adunării Generale a Judecătorilor din

27 septembrie 2019, soldată cu revocarea membrilor Consiliul Superior al

Magistraturii sunt în vigoare și sunt obligatorii spre executare pentru toate persoanele

juridice și fizice de pe teritoriul Republicii Moldova, circumstanțe în care ex-membrii

Consiliului Superior al Magistraturii: Dorel Musteață, Nina Cernat, Luiza Gafton,

Petru Moraru, Anatol Galben, Victor Micu nu aveau împuterniciri legale de a examina

cererea de revizuire depusă de ex-judecătorul Victor Orîndaș.

Reclamantul Victor Orîndaș a indicat că Curtea de Apel Chișinău are deja câteva

decizii privind ilegalitatea funcționării Consiliului Superior al Magistraturii actual,

spre exemplu, la data de 12 noiembrie 2019 completul de magistrați de la Curtea de

Apel Chișinău, Vladislav Clima, Ala Malîi și Ecaterina Palanciuc au acceptat

argumentele ex-judecătorului Oleg Sternioală împotriva Consiliul Superior al

Magistraturii, potrivit cărora șase membri au fost demiși la Adunarea Generală a

Judecătorilor la 27 septembrie 2019, astfel că nu mai erau în drept să se întrunească și

să adopte decizii. De asemenea, prin hotărârile luate de Consiliul Superior al

Magistraturii la data de 24 octombrie 2019 au fost examinate inclusiv cererile

judecătorilor Tudor Stambol și Georgeta Grozav cu privire la reîncadrarea lor în

câmpul muncii. Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât că cei doi

judecători pot reveni la muncă.

La 31 octombrie 2019, un grup de judecători au contestat hotărârile luate de

Consiliul Superior al Magistraturii la 24 octombrie 2019, menționând că membrii

2

Consiliul Superior al Magistraturii au fost demiși de Adunarea Generală a

Judecătorilor, iar la 18 octombrie 2019 Curtea de Apel Chișinău a dispus suspendarea

executării hotărârilor luate de Consiliul Superior al Magistraturii la 24 octombrie 2019,

deoarece judecătorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au fost lipsiți de

mandate de Adunarea Generală a Judecătorilor. Mai mult, la 22 noiembrie 2019,

Consiliul Superior al Magistraturii a depus cerere de recurs împotriva încheierii Curții

de Apel Chișinău, solicitând suspendarea executării, iar Curtea Supremă de Justiție a

respins recursul la 31 decembrie 2019.

În urma celor relatate, reclamantul consideră această abordare a Curții de Apel în

raport cu Consiliului Superior al Magistraturii ca fiind legală și argumentată, care

trebuia urmată în continuare și în cazul său, aceasta fiind jurisprudența stabilită care va

evita justiția selectivă și de conjunctură politică sau de alt gen.

Totodată, reclamantul a accentuat că Consiliul Superior al Magistraturii nu a luat

în considerare declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului din

08 iunie 2019, adoptată prin Hotărârea Parlamentului nr. 39, prin care Parlamentul

Republicii Moldova a constatat cu îngrijorare că instituțiile de stat și de drept ale țării

au fost capturate, cetățenii țării sunt sufocați de controlul total asupra sistemului

judecătoresc, exercitat de oligarhie și de numeroasele atacuri asupra drepturilor și

libertăților cetățenilor.

De asemenea, reclamantul a specificat că Parlamentul Republicii Moldova a

denunțat actualul regim oligarhic, condus de Partidul Democrat din Moldova, Vladimir

Plahotniuc, care se face vinovat de controlul ilegal și anticonstituțional asupra

Procuraturii Generale, sistemului judecătoresc, Centrului Național Anticorupție,

Autoritatea Națională de Integritate, Comisia Electorală Centrală, Serviciul de

Informație și Securitate, Banca Națională a Moldovei și asupra altor autorități care

trebuie să funcționeze în mod autonom, independent de factorul politic, fiind

monitorizate în mod democratic. În concluzie, la Declarația privind statul capturat,

Republica Moldova, Parlamentul Republicii Moldova și-a exprimat vot de neîncredere

și a considerat imperativ necesare: demiterea conducerii Curții Supreme de Justiție,

precum și a altor instituții de drept și de reglementare. Ulterior declarației a survenit

demisiile conducerii Consiliului Superior al Magistraturii și apoi Curții Supreme de

Justiție. În această situație este clar că, Consiliul Superior al Magistraturii nu are

încrederea corpului de judecători precum și a cetățenilor de a examina orice cereri sau

petiții.

În susținerea cererii de chemare în judecată, reclamantul a făcut trimitere la art.

12, alin. (2), (3) al Legii nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii, care prevede încetarea mandatului membrului Consiliul Superior al

Magistraturii inclusiv, în cazul ridicării mandatului de membru al Consiliului Superior

al Magistraturii de către organul care i-a numit în funcție. Astfel, reclamantul a reiterat

că Adunarea Generală a Judecătorilor i-a revocat din funcția de membri ai Consiliului

Superior al Magistraturii pe membrii: Dorel Musteață, Nina Cernat, Luiza Gafton,

Petru Moraru, Anatol Galben, Victor Micu, motiv din care în opinia sa acești membri

ai Consiliului Superior al Magistraturii nu au dreptul să mai organizeze și să participe

la ședințele Consiliului.

Reclamantul a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii din

24 decembrie 2019, privind respingerea cererii de revizuire depusă de ex-judecătorul

3

Victor Orîndaș împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr. 392/17 și

393/17 din 31 mai 2016 și returnarea cererii de revizuire, pentru a fi examinată de o

nouă componență a Consiliului Superior al Magistraturii, după revocarea membrilor

numiți și alegerea unor noi membri de către Adunarea Generală a Judecătorilor.

Prin hotărârea din 24 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Victor Orîndaș împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii Consiliul Superior

al Magistraturii din 24 februarie 2020 privind respingerea cererii de revizuire depusă

de ex-judecătorul Victor Orîndaș împotriva hotărârilor Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 392/17 și 393/17 din 31 mai 2016 și returnarea cererii de revizuire,

pentru a fi examinată de o nouă componență a Consiliului Superior al Magistraturii,

după revocarea membrilor numiți și alegerea unor noi membri de către Adunarea

Generală a Judecătorilor.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de fond, la 16 martie

2020 Victor Orîndaș a contestat-o cu recurs nemotivat, solicitând casarea hotărârii

contestate ca fiind ilegală și discriminatorie.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține prevederile art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, conform cărora

Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se

declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

La rândul său, art. 245 alin. (2) Cod administrativ, reglementează expres că

motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de

la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că hotărârea motivată a primei

instanțe a cărei casare a fost solicitată în prezentul recurs a fost notificată recurentului

Victor Orîndaș la 26 martie 2020, ceea ce se confirmă prin dovada de expediere poștală

(extras din poșta electronică activă marina.samatic@justice.md) anexată la materialele

cauzei (f.d. 82). Ulterior la data de 21 mai 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat

în mod repetat la poșta electronică (email: orindasv@yahoo.com) a recurentului Victor

Orîndaș hotărârea motivată a primei instanțe a cărei casare a fost solicitată în prezentul

recurs.

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 17 martie 2020 a

fost instituită starea de urgență în Republica Moldova, pentru o perioadă de 60 de zile

care a durat până la data de 15 mai 2020.

Prin prisma pct. 8 din Anexa la dispoziția nr. 1 din data de 18 martie 2020 a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova termenele de exercitare a

căilor de atac aflate în curs la data instituirii stării de urgență se întrerup, urmând a

curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență, termenul de

declarare a recursului motivat pentru Victor Orîndaș după întrerupere a început a curge

de la data de 18 mai 2020. Însă Victor Orîndaș contrar prevederilor art. 245 alin. (2)

Cod administrativ, nu a depus în termen de 30 de zile de la notificarea hotărârii integrale

4

a Curții de Apel Chișinău și de la ridicarea stării de urgență, adică până la 19 iunie

2020 inclusiv, motivarea recursului.

Prin prisma art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

În același timp art. 33 din Codul administrativ, prevede că comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii

administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică

etc.), abordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate

și economie de costuri.

În această ordine, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod

administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-

credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene,

participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub aspectul dat Completul notează că, recursul depus împotriva hotărârii primei

instanțe este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de

dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind

motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea

hotărârii contestate.

Recurentul Victor Orîndaș nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat o

simplă cerere de recurs nemotivată, fără a evidenția memoriului ilegalității și

netemeiniciei hotărârii recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului față de

soluția pronunțată în fond. Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului

judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția

instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate

pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

fond, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța

a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implică determinarea greșelilor anume imputate primei instanțe, cu expunerea

argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Însă, contrar prevederilor art. 245 alin. (2) Cod administrativ, Victor Orîndaș nu

a întreprins nicio măsură în vederea depunerii motivării recursului în termen de 30 de

zile de la notificarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2020.

5

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că recurentul Victor Orîndaș, fiind interesat în soarta soluționării prezentului

litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la

instanță prin depunerea unui recurs motivat în termenul stabilit de lege, care să

corespundă exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă ce nu se atestă la caz, din care

considerent în speță intervine aplicarea cu titlu de sancțiune procedurală, declararea

recursului nominalizat ca inadmisibil în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) Cod

administrativ.

Aceasta deoarece recurentul Victor Orîndaș nu a depus motivarea recursului.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat

că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale

de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de Victor Orîndaș.

Conform art. 193, art. 230, art. 245 alin. (1-2), art. 246 alin. (2) lit. e) și art. 258

alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Victor Orîndaș se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6