3rh-4/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-4/20 prima instanță: Curtea Supremă de Justiție (jud. I. Sîrcu, T. Chișca – Doneva, V. Clevadî, I. Druță, O. Sternioală, D. Mardari, I. Bejenaru, M. Ghervas, T. Vieru) ÎNCHEIERE 20 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Victor Burduh Mariana Pitic examinând în ședință publică cererea de revizuire declarată de către Victor Orîndaș, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Orîndaș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, cu privire la contestarea actelor administrative, readucerea părților în situația anterioară încălcării dreptului și încetării hărțuirii la locul de muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva hotărârii din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost respinsă acțiunea depusă de către Victor Orîndaș, c o n s t a t ă : La data de 07 iunie 2016, Victor Orîndaș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 392/17 din 31 mai 2016, fără a indica motivele de fapt și de drept.

La 16 iunie 2016, Victor Orîndaș, prin intermediul avocatului Ariadna Dodi, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 392/17 din 31 mai 2016 cu privire la avizul consultativ, referitor la verificarea judecătorului Victor Orîndaș de la Judecătoria Comercială de Circumscripție, anularea avizului consultativ a Serviciului de Informație și Securitate nr. 5/1760 din 21 octombrie 2015, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (vol. I, f. d. 42 - 59). În motivarea acestei acțiuni, reclamantul a indicat că, în februarie 2015, a informat ofițerii Serviciului de Informații și Securitate despre influența și presiunile exercitate de președintele Judecătoriei Centru mun.

Chișinău, Țurcanu Ion, în cauzele civile, ce vizau lichidarea organizațiilor non-guvernamentale „Falun Dafa” și „Falun 1 Gong Moldova”. În plus, aceeași situație se referea și la cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată avansată de Firma de Producere și Comerț Far – 90, B.C. „Banca de Economii” S.A. împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Proacvacom”, Societății cu Răspundere Limitată „Nuntius”, cu privire la încasarea creditului neperformant în sumă de 1 800 000 euro. Prin urmare, Serviciul de Informații și Securitate a depus, în adresa Colegiului Disciplinar, o cerere privind pornirea unei proceduri disciplinare contra președintelui Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Țurcanu Ion, de influență necorespunzătoare.

Potrivit reclamantului, din cauza protejării judecătorului menționat și unei justiții selective, în baza avizului consultativ a Serviciului de Informații și Securitate nr. 5/1760 din 21 octombrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a emis hotărârea nr. 835/33 din 3 noiembrie 2015. Astfel, în temeiul actului dat, judecătorul Victor Orîndaș a fost declarat incompatibil cu funcția deținută și a fost propus Președintelui Republicii Moldova eliberarea din funcția de judecător.

Ulterior, prin hotărârea Colegiului Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2016, s-a anulat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 835/33 din 3 noiembrie 2015. În continuare, Victor Orîndaș a susținut că, după pronunțarea hotărârii judecătorești sus – citate, în ședința din 31 mai 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus examinarea repetată a avizului consultativ a Serviciului de Informații și Securitate nr. 5/1760 din 21 octombrie 2015. Așadar, conform hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 392/17 din 31 mai 2016, judecătorul Victor Orîndaș a fost declarat ca fiind incompatibil cu funcția deținută și eliberat repetat din funcție. Reclamantul a pretins că Legea nr. 271 din 18 decembrie 2008, privind verificarea titularilor și candidaților la funcții publice, nu prevede posibilitatea examinării repetate a avizului consultativ a Serviciului de Informații și Securitate.

În acest sens, a considerat că, din dispozițiile art. 14 și art. 15 din Legea nr. 271 din 18 decembrie 2008, rezultă că principiile de verificare sunt legalitatea, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului, iar procedura suplimentară de verificare dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii în privința sa nu se încadrează în scopurile enunțate de lege. Victor Orîndaș a subliniat că avizul consultativ al Serviciului de Informații și Securitate nr. 5/1760 din 21 octombrie 2015 nu indică factorii de risc pentru din 17 incompatibilitatea lui cu funcția de judecător, în situația în care Legea nr. 271 din 18 decembrie 2008 prevede într-un mod clar acești factori.

În opinia acestuia, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 392/17 din 31 mai 2016 este identică cu hotărârea anterioară a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 835/33 din 3 noiembrie 2015, care a fost anulată prin hotărârea Colegiului Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2016. Astfel, a conchis că hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 392/17 din 31 mai 2016 este bazată pe presupuneri ale Serviciului de Informații și Securitate. Totodată, s-a arătat că, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 392/17 din 31 mai 2016, a fost declarat incompatibil cu funcția deținută, deoarece a acționat contrar restricțiilor prevăzute de art. 8 alin. (3) și (31 ) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

În acest sens, a notat că de către Consiliul Disciplinar nu a fost constatat comiterea unei abateri disciplinare. 2 Reclamantul a reiterat că toate deficiențele de procedură și interpretare abuzivă de către pârât a informațiilor sumare, impuse prin avizul consultativ a Serviciului de Informații și Securitate nr. 5/1760 din 21 octombrie 2015, au fost efectuate pentru a-l discrimina, supunându-l la hărțuire pentru opinia sa, expusă printr-un act judecătoresc. De asemenea, Victor Orîndaș a precizat că a fost declarat incompatibil cu funcția deținută în pofida faptul că, atât președintele Consiliului Superior al Magistraturii, cât și Procurorul General, au indicat de nenumărate ori că ordonanțele judecătorești emise de el sunt legale și nu constituie spălare de bani.

În plus, a susținut că Legea privind verificarea titularilor și candidaților la funcții publice nu stipulează o procedură clară de inițiere și consumare a procedurii de verificare a magistraților cu funcțiile ocupate. Astfel, reclamantul a pretins că hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 392/17 din 31 mai 2016 este rezultatul unei proceduri deficiente, fără cale de apel și recurs. Iar, adresarea cererii de chemare în judecată fără drept de a contesta prin apel sau recurs îi încalcă dreptul prevăzut de art. 6 și 13 din Convenția Europeană pentru Drepturilor Omului. Reclamantul a indicat că oricare salariat, indiferent de domeniul de activitate și personalitate, are dreptul la respect al demnității sale, iar angajatorul are obligația să-i garanteze acest respect și în procedura de verificare a integrității.

Cu privire la examinarea repetată în ședința din 31 mai 2016 a avizului consultativ a Serviciului de Informații și Securitate nr. 5/1760 din 21 octombrie 2015, s-a învederat că pârâtul a încălcat pe de o parte prevederile Legii nr. 271 din 18 decembrie 2008, iar pe de altă parte, dreptul la un proces echitabil și principiul securității raporturilor juridice. Or, prin hotărârea nr. 835/33 din 03 noiembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii s-a pronunțat anterior asupra avizului consultativ a Serviciului de Informații și Securitate nr. 5/1760 din 21 octombrie 2015 și a compatibilității judecătorului Victor Orîndaș. De fapt, reclamantul a subliniat că presupunerea Serviciului de Informații și Securitate cu privire la mimarea unui proces judecătoresc nu poate servi temei legal de concediere, deoarece în calitate sa de magistrat nu a fost sancționat disciplinar pentru încălcarea obligațiilor de imparțialitate sau emiterea unei hotărâri ilegale.

În același timp, instanțele ierarhic superioare nu au casat ordonanțele judecătorești, la care face trimitere Serviciul de Informații și Securitate. În același context, reclamantul a menționat că nu pot fi recunoscute în calitate de factori de risc nici plângerile adresate Procuraturii Anticorupție, în care este vizat magistratul Victor Orîndaș, întrucât sunt irelevante în lipsa unei decizii de sancționare disciplinară sau sentință de condamnare irevocabilă. Prin urmare, acesta a relevat că acțiunile pârâtului demonstrează că el a fost supus hărțuirii pentru opinia exprimată la înfăptuirea actului de justiție și pentru numeroase declarații publice făcute referitoare la influența și presiunile președintelui Judecătoriei Centru mun.

Chișinău. Așadar, pârâtul i-a cauzat stres, critici publice nejustificate și umilire demnității de magistrat. Drept consecință, reclamantul a conchis că, potrivit art. 11 și 14 din Codul civil și art. 18 din Legea nr. 121 privind asigurarea egalității, are dreptul la repararea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei, care este proporțională pagubei cauzate numelui, reputației și demnității sale. Totodată, a concretizat că a suportat cheltuieli pentru asistență juridică, care urmează a fi încasate din contul pârâtului.

3 Victor Orîndaș, prin intermediul avocatului Ariadna Dodi, a solicitat recunoașterea nulă a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 392/17 din 31 mai 2016 cu privire la avizul consultativ, referitor la verificarea judecătorului Victor Orîndaș de la Judecătoria Comercială de Circumscripție, cu readucerea părților în situația anterioară încălcării dreptului, ca fiind ilegală și discriminatorie și încetarea hărțuirii la locul de muncă pentru opinia sa în actul de justiție și pentru dezvăluirile făcute în presă referitor la presiunile exercitate de președintele Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, Ion Țurcanu (vol. I, f. d. 43). La fel, reclamantul a solicitat anularea avizului consultativ a Serviciului de Informații și Securitate nr. 5/1760 din 21 octombrie 2015 și repararea din contul Consiliului Superior al Magistraturii în beneficiul lui a prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată (vol. I, f. d. 43). La 07 iunie 2016, Victor Orîndaș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 393/17 din 31 mai 2016 cu privire la cererea de demisie din funcție a judecătorului Victor Orîndaș de la Judecătoria Comercială de Circumscripție, fără a indica motivele de fapt și de drept.

(vol. I; f. d. 1) La 16 iunie 2016, Victor Orîndaș, prin intermediul avocatului Ariadna Dodi, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la anularea hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 393/17 din 31 mai 2016 cu privire la cererea de demisie din funcție a judecătorului Victor Orîndaș de la Judecătoria Comercială de Circumscripție. (vol. I; f. d. 9 - 11) În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la 16 mai 2016, a depus cerere de demise din funcția de judecător și a solicitat examinarea acesteia în lipsa sa, dat fiind faptul că a fost în imposibilitate de a se prezenta fizic la ședința Consiliului Superior al Magistraturii.

La fel, a solicitat admiterea cererii de demisie conform art. 25, art. 26 din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, deoarece dispune de dreptul de a demisiona. În plus, s-a evidențiat că nu a fost sancționat disciplinar la momentul depunerii cererii de demisie. Victor Orîndaș a relatat că, potrivit hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 393/17 din 31 mai 2016, a fost respinsă cererea de demisie, întrucât, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 392/17 din 31 mai 2016, a fost declarat ca fiind incompatibil cu funcția deținută și eliberat repetat din funcție. În atare condiții, reclamantul a considerat că abordarea Consiliul Superior al Magistraturii este una lipsită de temei legal, deoarece hotărârea nr. 392/17 din 31 mai 2016, prin care a fost declarat incompatibil, a fost cu drept de atac și nu a intrat în vigoare la momentul respingerii cererii de demisie.

Așadar, pârâtul trebuia să admită cererea de demisie, atâta vreme cât la momentul solicitării demisiei nu exista o hotărâre definitivă referitor la anumite încălcări de lege. De altfel, prin respingerea cererii lui, Consiliul Superior al Magistraturii îl discriminează și îl hărțuiește moral și psihologic. A solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 393/17 din 31 mai 2016 cu privire la cererea de demisie din funcție a judecătorului Victor Orîndaș de la Judecătoria Comercială de Circumscripție (vol. I; f. d. 10). La 16 iunie 2016, Victor Orîndaș, prin intermediul avocatului Ariadna Dodi, a depus cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, 4 cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 391/17 din 31 mai 2016 cu privire la cererea de recuzare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fără a indica motivele de fapt și de drept.

(vol. I; f. d. 103) La 20 iunie 2016, avocatul Ariadna Dodi, în interesele lui Victor Orîndaș, a depus cerere de chemare în judecată motivată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 391/17 din 31 mai 2016 cu privire la cererea de recuzare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(vol. I; f. d. 105 - 106). În argumentarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 31 mai 2016, în cadrul ședinței plenare a Consiliului Superior al Magistraturii, în care se examina repetat avizul consultativ a Serviciului de Informație și Securitate nr. 5/1760 din 21 octombrie 2015, avocata Doina Ioana Străisteanu a înaintat cerere de recuzare tuturor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, din motiv că aceștia au participat anterior la examinarea avizului citat mai sus, atunci când a fost emisă hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 835/33 privind declararea judecătorului Victor Orândaș ca fiind incompatibil cu funcția de judecător.

Prin urmare, potrivit cererii de chemare în judecată, toți membrii participanți la ședința plenară din 31 mai 2016, s-au pronunțat în privința avizului consultativ a Serviciului de Informație și Securitate nr. 5/1760 din 21 octombrie 2015 și au votat „pro” sau „contra” declarării judecătorului Victor Orîndaș ca fiind incompatibil cu funcția de magistrat. Reclamantul a sugerat că examinarea repetată a avizului consultativ de către aceeași membri din Consiliul Superior al Magistraturii încalcă dreptul său la un proces echitabil. A solicitat casarea și recunoașterea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la cererea de recuzare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nr. 391/17 din 31 mai 2016 ca fiind ilegală.

La fel, a cerut compensarea cheltuielilor de judecată (vol. I, f. d. 105 -106).

Prin încheierea din 30 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost dispusă conexarea pentru a fi examinate într-un singur proces cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Ariadna Dodi în interesele lui Victor Orîndaș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 391/17 din 31 mai 2016 cu privire la cererea de recuzare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Ariadna Dodi în interesele lui Victor Orîndaș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, Serviciului de Informație și Securitate cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 392/17 din 31 mai 2016 cu privire la avizul consultativ, referitor la verificarea judecătorului Victor Orîndaș de la Judecătoria Comercială de Circumscripție, anularea avizului consultativ a Serviciului de Informație și Securitate nr. 5/1760 din 21 octombrie 2015, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Ariadna Dodi în interesele lui Victor Orîndaș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 393/17 din 31 mai 2016 cu privire la cererea de demisie din funcție a judecătorului Victor Orîndaș de la Judecătoria Comercială de Circumscripție. 5 La 15 iulie 2016, în urma examinării demersului avocatului Ariadna Dodi în interesele lui Victor Orîndaș, a fost dispusă atragerea în proces în calitate de copârât a Serviciului de Informație și Securitate. Prin hotărârea din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă acțiunea depusă de Victor Orîndaș ca nefondată.

La data de 28 februarie 2018, Victor Orîndaș, prin intermediul avocatului Ariadna Suveică (Dodi), a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție. Prin încheierea din 24 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Orîndaș Victor. La data de 04 iunie 2018, Victor Orîndaș, reprezentat de avocatul Ariadna Suveica (Dodi), a mai depus o cerere de revizuire împotriva hotărârii din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție. Prin încheierea din 11 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Orîndaș Victor.

La data de 26 noiembrie 2019, Victor Orîndaș a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr. 391/17, nr. 392/17 și nr. 393/17 din 31 mai 2016, anularea Avizului consultativ emis de Serviciul de Informații și Securitate nr. 5/1760 din 21 octombrie 2015 ca fiind un act neconstituțional și încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii în beneficiul lui Victor Orîndaș a sumei de 5500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și sumei de 200 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea cererii de revizuire, Victor Orîndaș a invocat prevederile art. 449 lit. e) și e1) din Codul de procedură civilă. A relatat că la 08 iunie 2019, Parlamentul RM a adoptat Declarația privind caracterul capturat al statului RM, prin care conducerea Curții Supreme de Justiție a RM și instituțiile de reglementare din sistemul judiciar, inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii au fost declarate capturate de către guvernarea Partidului Democrat pe perioada ianuarie 2016-iulie 2019 și care a adoptat decizii la comanda conducerii acestui partid. A menționat că prin decizia din 28 august 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii împotriva încheierii din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus împotriva hotărârii din 02 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Astfel, a rămas în vigoare hotărârea din 02 martie 2018 prin care a fost anulat pct. 11.17 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 668/26 din 15 septembrie 2015, conform căruia CSM putea să repună spre reexaminare repetat, în termen de cel mult 30 de zile o chestiune soluționată deja irevocabil de către Curtea Supremă de Justiție. Astfel, consideră că în conformitate cu art. 449 lit. e) din Codul de procedură civilă, a apărut dreptul de revizuire a hotărârii din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție adoptată inclusiv în urma anulării punctului 11.17 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și respectiv, 6 modificării hotărârii CSM prin care a fost aprobat regulamentul.

Acest regulament a permis punerea spre examinare repetată a compatibilității judecătorului Victor Orîndaș și respectiv, examinarea repetată a aceleiași chestiuni de Curtea Supremă de Justiție. A susținut că, Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârile nr. 391/17, nr. 392/17 și nr. 393/17 din 31 mai 2016 a violat dreptul lui la un remediu efectiv, dreptul la o judecată echitabilă și drepturile constituționale la viața intimă, familială și privată, precum și dreptul la secretul corespondenței.

Examinând acțiunea, Curtea Supremă de Justiție a neglijat faptul că, Consiliul Superior al Magistraturii a violat procedura prevăzută de Regulamentul CSM din 15 septembrie 2015, cu încălcarea termenului de 30 de zile, examinând repetat Avizul consultativ al SIS, eliberându-l repetat din funcția de judecător în baza aceluiași aviz anticonstituțional din 21 octombrie 2015, contrar prevederilor Legii nr. 271 din 18 decembrie 2008. Revizuientul a remarcat că din constatările Hotărârii Curții Constituționale din 05 decembrie 2017, rezultă că Serviciul de Informații și Securitate, Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Supremă de Justiție au violat continuu o perioadă de mai mult de un an drepturile lui la un remediu efectiv, la o judecată echitabilă, principiile legalității și independenței judecătorului, aplicând o normă declarată neconstituțională, persecutându-l pentru refuzul de a lichida Falun Dafa și Falun Gong Moldova.

În această situație, consideră că este în drept să solicite revizuirea hotărârii în temeiul art. 449 lit. e1) din Codul de procedură civilă. La 10 ianuarie 2020 și 14 ianuarie 2020, Victor Orîndaș a depus cerere de revizuire modificată împotriva hotărârii din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, cu aceleași solicitări, invocând suplimentar că la data de 12 mai 2017, a depus o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva RM, invocând violarea art. 6, 10 CEDO. În luna decembrie 2017 Curtea Europeană l-a anunțat pe V. Orîndaș că cererea este primită spre examinare cu nr. 39467/17. Totodată, a afirmat că Curtea Supremă de Justiție a evitat sau a omis intenționat să se expună asupra pretenției de recunoașterea ca fiind ilegală, arbitrară și discriminatorie a hotărârii nr. 392/17 din 31 mai 2016 a Consiliului Superior al Magistraturii.

La 10 iulie 2020 Victor Orîndaș, reprezentat de avocatul Ariadna Suveica, a depus cerere de completare a temeiurilor cererii de revizuire, invocând suplimentar și temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, cu referire la pronunțarea hotărârii din 02 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, devenită irevocabilă la 28 august 2019, prin care a fost anulat pct. 11.17 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, revizuientul a susținut că circumstanțele invocate, având puterea lucrului judecat, i-au devenit cunoscute după adoptarea hotărârii din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție. Or, la data pronunțării hotărârii contestate, prevederile pct. 11.17 din Regulamentul menționat, erau prezumate a fi legale.

A notat că materialele cauzei demonstrează că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, solicitând suspendarea procesului până la soluționarea definitivă a acțiunii cu privire la anularea pct. 11.17 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea 7 Consiliului Superior al Magistraturii, care se afla pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, însă cererea de suspendare a fost respinsă. La data de 27 noiembrie 2019, 11 ianuarie 2020, 16 ianuarie 2020 și 10 iulie 2020, cererea de revizuire, precum și cererile modificate au fost expediate în adresa Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.

41, 66, 82, 88-90, 132 volumul III). La 06 decembrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință la cererea de revizuire depusă de către Victor Orîndaș, prin care a solicitat respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă. Intimatul Serviciul de Informații și Securitate nu a depus referință. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

La caz, se vor aplica prevederile Codului de procedură civilă care reglementează revizuirea hotărârilor instanțelor judecătorești. În conformitate cu art. 3 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanțele judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărîri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege. Conform art. 452 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată.

În ședința de judecată reprezentantul revizuientului Victor Orîndaș, avocatul Ariadna Suveică, a susținut cererea de revizuire și a solicitat admiterea acesteia, cu casarea hotărârii din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție și anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr. 391/17, nr. 392/17 și nr. 393/17 din 31 mai 2016, anularea Avizului consultativ emis de Serviciul de Informații și Securitate nr. 5/1760 din 21 octombrie 2015 ca fiind un act neconstituțional și încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii în beneficiul lui Victor Orîndaș a sumei de 5500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și sumei de 200 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

8 Revizuientul Victor Orîndaș în ședința de judecată nu s-a prezentat, fiind citat legal, instanța considerând posibilă examinarea cererii de revizuire în lipsa acestuia. Reprezentanții intimaților Consiliul Superior al Magistraturii și Serviciul de Informații și Securitate, fiind citați legal, în ședința de judecată nu s-au prezentat, instanța considerând posibilă examinarea cererii de revizuire în lipsa acestora. Audiind reprezentantul revizuientului și studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Conform art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului.

Din dispozițiile legale sus-menționate urmează că, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Esențial este ca revizuientul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe (sau fapte) și nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaște, dar să fi existat până la momentul pronunțării 9 hotărârii și care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile. Iar, când se invocă temeiul de revizuire – s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere, este important ca actul de dispoziție în cauză să devină irevocabil și ca acest act să fi stat la baza emiterii hotărârii supuse revizuirii. Nu este suficient ca aceste acte judecătorești care au fost anulate să fie prezente pur și simplu în dosar, ci să se regăsească în motivarea acestuia sau să fi fost luate în considerare de instanța de judecată în temeiul art. 123 din Codul de procedură civilă.

Simplul fapt că cineva o anexat o hotărâre judecătorească, fie ea și irevocabilă, nu înseamnă neapărat că instanța a ținut cont de ea atunci când a pronunțat o hotărâre judecătorească nemotivată devenită irevocabilă prin neatacare. În asemenea cazuri, respectivul temei de revizuire devine inoperabil și va constitui o ingerință asupra securității raportului juridic. Instanța competentă va trebui să respingă o astfel de cerere de revizuire ca inadmisibilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că circumstanța invocată de către revizuient și anume, anularea prin hotărârea din 02 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a pct. 11.17 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 668/26 din 15 septembrie 2015, nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și nu constituie temei de revizuire.

Or, pronunțarea hotărârii din 02 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, devenită irevocabilă la 28 august 2019, nu poate fi considerată drept circumstanță care ar fi existat până la momentul pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere și care nu a fost și nu a putut fi cunoscută revizuientului prin prisma art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și respectiv, nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire.

De asemenea, circumstanța invocată nu se încadrează nici în temeiul prevăzut de art. 449 lit. e) din Codul de procedură civilă, deoarece în speță, nu a fost anulată ori modificată o hotărâre, sentință sau decizie a instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii a cărei revizuire se cere, revizuientul invocând anularea de către instanța de judecată a unui punct din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, circumstanță ce nu constituie temei de revizuire a hotărârii prin prisma art. 449 lit. e) din Codul de procedură civilă.

La fel, nu se încadrează în prevederile art. 449 din Codul de procedură civilă nici argumentele invocate cu privire la omiterea de către Curtea Supremă de Justiție de a se expune asupra pretenției de recunoașterea ca fiind ilegală, arbitrară și discriminatorie a hotărârii nr. 392/17 din 31 mai 2016 a Consiliului Superior al Magistraturii, cu atât mai mult că în hotărârea din 28 decembrie 2016 instanța de 10 judecată s-a expus asupra pretenției date, argumentând netemeinicia acesteia (f.d. 86- 90, volumul II).

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că în susținerea prezentei cereri de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. e1) din Codul de procedură civilă, Victor Orîndaș a invocat că din constatările Hotărârii Curții Constituționale din 05 decembrie 2017, rezultă că Serviciul de Informații și Securitate, Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Supremă de Justiție au violat continuu drepturile lui la un remediu efectiv, la o judecată echitabilă, principiile legalității și independenței judecătorului, aplicând o normă declarată neconstituțională, persecutându-l pentru refuzul de a lichida Falun Dafa și Falun Gong Moldova.

Instanța de revizuire constată că anterior, la data de 28 februarie 2018 Victor Orîndaș a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, invocând același temei în conformitate cu art. 449 lit. e1) din Codul de procedură civilă - Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 05 decembrie 2017, prin care s-au declarat neconstituționale articolele 5 lit. a) și 15 alineatele (2), (4) și (5) din Legea nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice, în partea ce se referă la verificarea candidaților la funcția de judecător și a judecătorilor în exercițiu. Prin încheierea din 24 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Orîndaș Victor, instanța constatând că circumstanța invocată nu constituie temei de revizuire.

Alte argumente expuse în cererea de revizuire se referă la dezacordul revizuientului cu soluția pronunțată de către instanța de judecată, fiind similare cu cele invocate la examinarea ordinară a cauzei. În circumstanțele expuse, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și a unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. 11 Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că circumstanțele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b), e) și e1) din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 195, 230 din Codul administrativ, art. 269-270, 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Victor Orîndaș împotriva hotărârii din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Orîndaș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, cu privire la contestarea actelor administrative, readucerea părților în situația anterioară încălcării dreptului și încetării hărțuirii la locul de muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Victor Burduh Mariana Pitic 12